Adevarul – Regele Mihai a cerut reforma clasei politice

Discursul Regelui a atins punctele nevralgice ale societăţii:  dualitatea politicii, nesocotirea valorilor, descurajările instituţionale, durerile celor fără de putere şi speranţă.

Regele Mihai a ţinut, ieri, un discurs în Parlament, prima dată după 64 de ani, cu prilejul împlinirii vârstei de 90 de ani. Maiestatea Sa a stat în jur de o oră la Palatul Parlamentului, de la momentul în care a aşteptat într-o sală separată începerea plenului şi până la plecare. Ora de istorie a avut şi chiulangii săi. Regele Mihai  a vorbit despre nevoia de „cârmuitori respectaţi şi pricepuţi”, dar puternicii momentului, Traian Băsescu şi Emil Boc au ales să ocolească evenimentul.

Regele a explicat că democraţia trebuie să îmbogăţească arta cârmuirii, nu să o sărăcească. „Politica este o sabie cu două tăişuri. Ea garantează democraţia şi libertăţile, dacă este practicată în respectul legii şi al instituţiilor. Politica poate însă aduce prejudicii cetăţeanului, dacă este aplicată în dispreţul eticii, personalizând puterea şi nesocotind rostul primordial al instituţiilor Statului”, a descries Regele dualitatea politicii. „Demagogia, disimularea, egoismul primitiv, agăţarea de putere şi bunul plac nu au ce căuta în instituţiile româneşti ale anului 2011. Ele aduc prea mult aminte de anii dinainte de 1989″, a spus Regele Mihai.

Regele Mihai s-a declarat mâhnit că după două decenii de revenire la democraţie, oamenii bătrâni şi cei bolnavi sunt nevoiţi să treacă prin situaţii înjositoare. Maiestatea Sa a  îndemnat la cinstirea memoriei celor care şi-au jertfit viaţa în războaie şi în decembrie 1989 pentru independenţa şi libertatea ţării.

Parlamentarii, cuminţi în faţa Regelui

„Nu trebuie niciodată uitaţi românii şi pământurile româneşti care ne-au fost luate, ca urmare a împărţirilor Europei în sfere de influenţă. Este dreptul lor să decidă dacă vor să trăiască în ţara noastră sau dacă vor să rămână separaţi”, a spus fostul suveran. „Jurământul meu a fost făcut şi continuă să fie valabil pentru toţi românii”, a spus Regele. Ca o excepţie faţă de atmosfera obişnuită a Parlamentului, discursul Regelui a fost ascultat în linişte şi aplaudat la scenă deschisă.

Parlamentarii nu au vorbit între ei nu au citit ziarele şi nu au navigat pe internet.  Regele Mihai a sosit, dimineaţă, la Parlament, însoţit de membri ai familiei regale, fiind întâmpinat de preşedintele Senatului, Mircea Geoană şi de Garda de Onoare. Înainte de discurs, Maiestatea Sa a stat pe un jilţ special adus pentru ceremonie.  Fostul suveran a primit, după discursul său, Colanul Camerei Deputaţilor şi a participat  la dezvelirea bustului din bronz al Regelui Carol I, oferit cadou Parlamentului de către Casa Regală.

Miting de susţinere

Aproximativ 30 de simpatizanţi ai Regelui Mihai au venit ieri-dimineaţă în faţa Palatului Parlamentului şi au cântat Imnul Regal, iar apoi au scandat „Trăiască Regele!”.

„Le Monde”: Mihai I „agită clasa politică”

Cotidianul francez „Le Monde” a comentat că în pofida celor 90 de ani ai săi, Mihai I „încă mai face clasa politică din România să se agite” şi a scris că unii parlamentari şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la un zvon potrivit căruia fostul Rege ar fi putut profita de prezenţa sa în Parlament pentru a cere restaurarea monarhiei în România.

Alocuţiunea fostului Rege al României evidenţiază o „dezbinare istorică”, a scris agenţia de presă londoneză Reuters, care-l citează pe preşedintele Traian Băsescu afirmând că Mihai I a fost „sclavul Rusiei” şi notează absenţa sa la şedinţa Parlamentului. Regele a arătat „vioi”, într-un costum şi o cravată în dungi, „în faţa unui parlament aglomerat”, a completat Reuters. Fostul Rege Mihai I de România „îndeamnă la mai multă democraţie” în ţară, în discursul susţinut în Parlament la împlinirea a 90 de ani, a comentat şi agenţia americană Associated Press.

Într-un „discurs istoric”, fostul suveran a îndemnat clasa politică din România să acţioneze pentru ca ţara să îşi regăsească „demnitatea şi respectul„ pe scena internaţională şi a lăudat progresele realizate după prăbuşirea regimului comunist în 1989, a scris Agenţia de presă franceză France-Presse (AFP), care a catalogat discursul Regelui drept un „eveniment fără precedent în această ţară fostă comunistă”.

Mai-marii PDL, absenţi

Preşedintele Traian Băsescu a dat tonul atitudinii PDL

Niciun ministru PDL n-a venit, ieri, la discursul Regelui Mihai în Parlamentul României şi un singur parlamentar democrat-liberal a spus că a aplaudat „din suflet”. Preşedintele Traian Băsescu, care l-a catalogat pe Rege drept „sluga ruşilor” a fost la evenimentele organizate în Bucureşti de Ziua Armatei Române, după care a plecat cu avionul la  Bruxelles. Premierul Emil Boc, prezent la Carei (Satu Mare), la Ziua Armatei, a explicat că ar fi fost „o lipsă de respect faţă de Armata Română dacă nu aş fi fost prezent astăzi aici”. Roberta Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, forul care a găzduit aniversarea Regelui, a fost plecată într-o deplasare în Tbilisi (Georgia).

La şedinţa solemnă au venit, din Guvern, doar miniştrii Mediului, Culturii şi Justiţiei şi vicepremierul, respectiv Laszlo Borbely, Kelemen Hunor, Cătălin Predoiu şi Marko Bela, niciunul membru PDL. Şeful deputaţilor PDL, Mircea Toader, a explicat că restul miniştrilor au absentat deoarece „au program mai încărcat” şi „această şedinţă solemnă s-a suprapus cu acţiuni de mult timp programate”. Toader a spus că PSD e „ipocrit” pentru că „cei care l-au hulit 15 ani pe Rege acum îl adulează”.

Maiestatea Sa, despre „jignirile mărunte“ ale lui Băsescu

Regele Mihai a declarat, pentru BBC, că nu merită să reacţioneze la acuzaţiile de trădare pe care i le aduce Traian Băsescu, întrucât, cu cât sunt mai mărunte jignirile şefului statului român, cu atât acesta „se crede mai important”.

Într-un interviu acordat BBC din Elveţia, înainte de a veni în România pentru a participa la ceremoniile organizate în cinstea sa, Regele Mihai a fost întrebat cum comentează criticile formulate la adresa lui de către preşedintele Băsescu. „Nici nu merită să reacţionez la un astfel de lucru pentru că este atât de mărunt. Şi acesta este genul. Cu cât sunt mai mărunte jignirile sale cu atât se crede mai important.

Nu ar putea să îmi pese mai puţin de ceva”, a răspuns  Regele Mihai. Într-un interviu acordat în iunie, preşedintele Băsescu declara că „abdicarea Regelui a fost un act de trădare a interesului naţional al României”. Regele Mihai a refuzat să comenteze la acel moment şi criticile conform cărora nu ar fi depus suficiente eforturi pentru a opri deportarea evreilor.

Preşedintele Traian Băsescu, premierul Emil Boc şi cei mai mulţi membri ai Guvernului nu au fost prezenţi în Parlament pentru discursul Regelui Mihai, notează BBC News online. În discuţia avută cu reporterul BBC, Regele Mihai vorbeşte despre momentul abdicării sale, despre cele două întâlniri cu Hitler, în 1937, în Bavaria, şi în 1941 la Berlin. Maiestatea Sa a relatat că Petru Groza, primul ministru communist de la aceea dată, l-a şantajat cu omorârea a 1.000  de studenţi dacă ar fi refuzat abdicarea.

„Am aplaudat din suflet”

 

Printre parlamentarii PDL care au venit în Parlament s-au numărat Vasile Blaga, Raluca Turcan, Mircea Toader, Cezar Preda, Cristian Boureanu, Radu F. Alexandru. Dacă senatorul Radu F. Alexandru a spus că „(…)  l-am aplaudat în picioare, din suflet”, iar deputatul PDL Iustin Cionca a simţit „în sfârşit” în Parlament o „atmosferă solemnă şi un respect faţă de o instituţie”, deputatului Ştefan Seremi i s-a părut că Regele „nu a spus nimic memorabil, nimic de ţinut minte”.

Iliescu, lăsat cu mâna întinsă de Rege

Fostul suveran l-a lăsat în aşteptare pe preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu (foto), evitând mâna întinsă cu care social-democratul a venit înspre el, când se afla la tribuna plenului reunit. Iliescu nu a luat-o personal, dovadă mesajul de apreciere pe care i l-a transmis Regelui Mihai la finalul discursului său „constructiv şi util”. „Nu am fost duşmanul politic al Regelui Mihai şi am făcut un act fundamental de reconciliere cu el şi cu Casa Regală, de intrare în normalitate, care s-a reflectat şi în acest moment”, a comentat fostul şef de stat la finalul discursului.

Deputatul PSD Valeriu Zgonea a fost protagonistul unui moment „neobişnuit”: i-a înmânat o decoraţie Regelui, pentru ca ulterior să i-o smulgă şi să se fotografieze cu ea. „I-a plăcut şi lui decoraţia şi nu se mai îndura să i-o dea”, comenta, ironic, un coleg de la PDL. Discursul l-a sensibilizat şi pe senatorul PSD, Cătălin Voicu, trimis în judecată pentru trafic de influenţă, care a ţinut să-l salute pe fostul suveran, imediat ce acesta a ieşit în holul Camerei Deputaţilor.

Aplauze la Opera Naţională

Ziua Maiestăţii Sale Regele Mihai a continuat cu un eveniment special organizat la Opera Naţională Bucureşti. Invitaţii au început să sosească pe covorul roşu de la ora 18.00, în timp ce în faţa clădirii s-au adunat aproximativ o mie de oameni dornici să-i ureze „La mulţi ani!” Regelui, într-o atmosferă relaxată. La eveniment au fost invitaţi numeroşi membri ai familiilor regale din Europa şi Asia precum Regina Silvia a Suediei sau Regina Sofia a Spaniei.

Familia Regală i-a salutat pe românii strânşi la Opera Naţională

Totodată, la spectacolul de gală a fost prezentă şi Regina Ana, care a sosit cu aproximativ 20 de minute înaintea Regelui Mihai. Regina a fost întâmpinată cu aplauze, iar cei adunaţi în faţa Operei au început să scandeze „Trăiască Regele!”. Pe lângă invitaţii cu sânge albastru, la eveniment au venit şi numeroase personaje politice, precum Ion Iliescu, Mircea Geoană, Petre Roman, Adrian Năstase sau Călin Popescu-Tăriceanu.

Regele Mihai a sosit puţin după ora 19.00 însoţit de Principesa Margareta şi Principele Radu. Tot ieri seară, la Palatul CEC a avut loc un dineu în onoarea Regelui Mihai, la care au participat numeroşi invitaţi din partea Caselor Regale din Europa. Şi aici Maiestatea Sa a fost întâmpinată de un grup numeros de susţinători care i-au urat „La mulţi ani!”.

Discursul integral al Regelui Mihai I:

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Sunt mai bine de şaizeci de ani de când m-am adresat ultima oară naţiunii române de la tribuna Parlamentului. Am primit cu bucurie şi cu speranţă invitaţia reprezentanţilor legitimi ai poporului. Prima noastră datorie astăzi este să ne amintim de toţi cei care au murit pentru independenţa şi libertăţile noastre, în toate războaiele pe care a trebuit să le ducem şi în evenimentele din Decembrie 1989, care au dărâmat dictatura comunistă. Nu putem avea viitor fără a respecta trecutul nostru.

Ultimii douăzeci de ani au adus democraţie, libertăţi şi un început de prosperitate. Oamenii călătoresc, îşi împlinesc visele şi încearcă să-şi consolideze familia şi viaţa, spre binele generaţiilor viitoare. România a evoluat mult în ultimele două decenii. Mersul României europene de astăzi are ca fundament existenţa Parlamentului. Drumul nostru ireversibil către Uniunea Europeană şi NATO nu ar fi fost posibil fără acţiunea, întru libertate şi democraţie, a Legislativului românesc de după anul 1989.

Dar politica este o sabie cu două tăişuri. Ea garantează democraţia şi libertăţile, dacă este practicată în respectul legii şi al instituţiilor. Politica poate însă aduce prejudicii cetăţeanului, dacă este aplicată în dispreţul eticii, personalizând puterea şi nesocotind rostul primordial al instituţiilor Statului. Multe domenii din viaţa românească, gospodărite competent şi liber, au reuşit să meargă mai departe, în ciuda crizei economice: micii întreprinzători şi companiile mijlocii, tinerii şi profesorii din universităţi, licee şi şcoli, cei din agricultură.

Încearcă să-şi facă datoria oamenii de artă, militarii, diplomaţii şi funcţionarii publici, deşi sunt puternic încercaţi de lipsa banilor şi descurajaţi instituţional. Îşi fac datoria faţă de ţară instituţii precum Academia Română şi Banca Naţională, deşi vremurile de astăzi nu au respectul cuvenit faţă de ierarhia valorilor din societatea românească. Sunt mâhnit că, după două decenii de revenire la democraţie, oamenii bătrâni şi cei bolnavi sunt nevoiţi să treacă prin situaţii înjositoare.

România are nevoie de infrastructură. Autostrăzile, porturile şi aeroporturile moderne sunt parte din forţa noastră, ca stat independent. Agricultura nu este un domeniu al trecutului istoric, ci al viitorului. Şcoala este şi va fi o piatră de temelie a societăţii. Regina şi cu mine, alături de Familia noastră, vom continua să facem ceea ce am făcut întotdeauna: vom susţine interesele fundamentale ale României, continuitatea şi tradiţiile ţării noastre.

Nu m-aş putea adresa naţiunii fără a vorbi despre Familia Regală şi despre importanţa ei în viaţa ţării. Coroana regală nu este un simbol al trecutului, ci o reprezentare unică a independenţei, suveranităţii şi unităţii noastre. Coroana este o reflectare a Statului, în continuitatea lui istorică, şi a Naţiunii, în devenirea ei. Coroana a consolidat România prin loialitate, curaj, respect, seriozitate şi modestie.

Instituţiile democratice nu sunt guvernate doar de legi, ci şi de etică, simţ al datoriei. Iubirea de ţară şi competenţa sunt criteriile principale ale vieţii publice. Aveţi încredere în democraţie, în rostul instituţiilor şi în regulile lor! Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credinţă şi fără memorie. Cinismul, interesul îngust şi laşitatea nu trebuie să ne ocupe viaţa. România a mers mai departe prin idealurile marilor oameni ai istoriei noastre, servite responsabil şi generos.

În anul 1989, în ajutorul României s-au ridicat voci cu autoritate, venind de pe toate meridianele globului. Ele s-au adăugat sacrificiului tinerilor de a înlătura o tiranie cu efect distrugător asupra fiinţei naţiunii. A sosit momentul, după douăzeci de ani, să avem un comportament public rupt complet şi definitiv de năravurile trecutului. Demagogia, disimularea, egoismul primitiv, agăţarea de putere şi bunul- plac nu au ce căuta în instituţiile româneşti ale anului 2011. Ele aduc prea mult aminte de anii dinainte de 1989. Se cuvine să rezistăm prezentului şi să ne pregătim viitorul. Uniţi între noi şi cu vecinii şi fraţii noştri, să continuăm efortul de a redeveni demni şi respectaţi.

Am servit naţiunea română de-a lungul unei vieţi lungi şi pline de evenimente, unele fericite şi multe nefericite. După 84 de ani de când am devenit Rege, pot spune fără ezitare naţiunii române: Cele mai importante lucruri de dobândit, după libertate şi democraţie, sunt identitatea şi demnitatea. Elita românească are aici o mare răspundere. Democraţia trebuie să îmbogăţească arta cârmuirii, nu să o sărăcească. România, ca şi toate ţările din Europa, are nevoie de cârmuitori respectaţi şi pricepuţi.

Nu trebuie niciodată uitaţi românii şi pământurile româneşti care ne-au fost luate, ca urmare a împărţirilor Europei în sfere de influenţă. Este dreptul lor să decidă dacă vor să trăiască în ţara noastră sau dacă vor să rămână separaţi. Europa de astăzi este un continent în care popoarele şi pământurile nu se schimbă ca rezultat al deciziilor politicienilor. Jurământul meu a fost făcut şi continuă să fie valabil pentru toţi românii. Ei sunt toţi parte a naţiunii noastre şi aşa vor rămâne totdeauna. Stă doar în puterea noastră să facem ţara statornică, prosperă şi admirată în lume. Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

 

Etichete:, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Comentariile nu sunt permise.

%d blogeri au apreciat asta: