Conferința de presă susținută de președintele PNL, Crin Antonescu, la finalul ședinței BPC al PNL – 31 octombrie 2011 –

Bună ziua.

Există zile în care ai mai multe bucurii, cum ar fi ziua de azi. În prima parte a zilei, atunci când am avut plăcerea primei întâlniri cu unii dintre dumneavoastră, v-am adus la cunoștință, împreună cu domnul președinte Ponta și cu domnul președinte Daniel Constantin, principalele mesaje ale Uniunii Social Liberale.

În ședința de astăzi as Biroului Politic Central al Partidului Național Liberal s-au discutat și aceste teme, ca atare nu le reiau. S-au discutat și alte teme pentru viitor, s-a convocat Consiliul Național Executiv pentru 7 noiembrie. Nicio comemorare, coincidență doar și, de asemenea, au prezentat colegii noștri niște inițiative pe care urmează să le validăm în acel Consiliu al partidului. După aceea, le pune în discuția Uniunii Social Liberale privitoare la programul de infrastructură și privitoare la modalitățile de creștere a încasărilor la buget, de creștere a veniturilor, lucruri care ne preocupă și care sunt foarte importante din punct de vedere economic. Despre acestea, însă, vom discuta atunci pe larg.

Eu astăzi doresc să clarific câteva lucruri în legătură cu un subiect important și pentru mine deloc delicat. În urma unor trimiteri sau comentarii pe care eu le-am făcut recent, văd că s-a născut o reacție sau o discuție care necesită clarificări: raporturile dintre mine și instituția Televiziunii Publice și conducerii sale. Sigur că și doamna Rodica Culcer, și cei care, mă rog, puțini care s-au implicat în acest discurs polemic încearcă să indice sau să descrie un conflict între mine, ba chiar l-au băgat și pe Victor Ponta și presa.

Nu e nimic neclar aici, suntem cât se poate de fermi, nedezmințiți, de ani de ani de zile partizani ai libertății presei. Partidul Național Liberal, și vorbesc în numele său, chiar dacă nu eu eram președintele acestui partid în acele vremuri, a guvernat în două rânduri și nimeni nu poate să acuze Partidul Național Liberal atunci când a fost la putere că a făcut în acest domeniu lucruri comparabile cu ceea ce fac actualii guvernanți. Așadar, este vorba de o instituție publică despre care eu discut în contextul mai larg în care vorbim despre austeritate, despre politizare și despre clientelă. Nu am vreo chestiune personală cu un jurnalist sau altul care astăzi lucrează în Televiziunea Română, am o sinceră apreciere pentru profesioniști de televiziune are lucrează astăzi în Televiziunea Română, de la Cătălin Ștefănescu la Marius Mitran ca să dau din diverse game de programe și mulți, mulți, alții.

Am, însă o problemă și ca lider politic, ca senator, cetățean în ultimă instanță trebuie s-o spun. Nu putem tolera, nu putem accepta ca pe bani publici această instituție să fie transformată într-una de clientelă, într-una de propagandă a președintelui și a partidului aflat la putere.

Nu putem, de asemenea, accepta, și nu e prima dată când o spun, să se comită ilegalități. Și tot ceea ce am vrut să spun și repet cu toată tăria este următorul lucru: că în vreme ce instituții bugetare absolut necesare întregii societăți cum ar fi instituțiile din învățământul public, cum sunt instituțiile din sistemul de sănătate publică, cum sunt instituțiile din administrația publică, cum sunt instituțiile din sistemul de apărare și ordine publică, sunt constrânse la serioase reduceri bugetare, salariații din aceste domenii sunt supuși unei amputări fără precedent și fără corespondență în toată Europa aflată în criză, amputări de 25% din salarii. În această perioadă există instituții transformate în instituții clientelare care pe bani publici servesc actuala putere și care nu sunt constrânse la austeritate și, dimpotrivă, au mai mulți bani de cheltuit. Vorbesc de Televiziunea Română, așa cum vorbim de anumite servicii de la SRI la STS, așa cum vorbim, de asemenea, de Institutul Cultural Român sau de bugetul în ansamblu al Președinției.

Eu sunt absolut conștient că fiecare deținător al puterii are și susținătorii săi, și clienții săi, și angajații săi. Nu cenzurez în niciun fel dreptul oricărui jurnalist de a susține pe cine vrea și de a critica pe cine vrea. Toată problema este, însă, ce se întâmplă cu banii publici și cum respectăm legea. Toată problema este că în vreme ce unii profesori universitari, somități autentice, sunt constrânși în urma legislației adoptate de actuala putere să iasă la pensie la o anumită vârstă. Există oameni care ies la pensie în sensul că încasează pensia, dar în același timp rămân și conduc instituții publice în afara legii.

La asta m-am referit și mă refer când vorbesc de doamna Rodica Culcer și trebuie să știm cu toții în spiritul transparenței că în vreme ce un profesor în România austerității lui Băsescu și Boc ajunge să trăiască cu 7-8-10 milioane salariu, conducătoarea secției politice a Televiziunii Române are 115 milioane de lei salariu plus 30 de milioane pensie. Că în vreme ce președintele acestei țări și primul-ministrul al acestei țări au calificat drept pensii nesimțite pensiile dobândite în conformitate cu legislația în vigoare de către purtători ai uniformei Armatei Române, de către oameni care au lucrat în domenii de activitate cu grad ridicat de risc, aviație de exemplu, în acest timp cuiva care este client politic precum doamna Rodica Culcer i se permite să încalce și legea cu pensionarea și, sigur, i se permite în vreme ce alții dau afară să facă angajări.

Am vorbit despre sumele și pierderile din Televiziunea Română, am vorbit și astăzi despre numărul de angajați care a sporit în Televiziunea Română pe zona politică, la ea mă refer. Am vorbit despre faptul că oameni total dedicați actualei puteri au fost aduși și angajați în Televiziunea Română. Deocamdată discut doar de banii publici pe care puterea îi dă acestor jurnaliști ratați ca jurnaliști, la asta mă refer, și îi plătește ca propagandiști. Despre alți bani, cu altă ocazie. Deocamdată, însă, vorbim despre banii publici.

Ce consider că este un jurnalist ratat? Un jurnalist ratat consider că este cel care, abandonând și încălcând orice criteriu deontologic, orice criteriu fundamental al profesiei de ziarist, se transformă în propagandist și în momentul în care am dat două nume de oameni adunați la Televiziunea Română și plătiți la Televiziunea Română, avut în vedere acest lucru și continui să îi consider din acest punct de vedere jurnaliști ratați.

Dacă în legătură cu toate aceste chestiuni există neclarități în continuare vă stau la dispoziție. Evident dumneavoastră, nu, de pildă, domnului Tismăneanu, cu care chiar nu am nimic de discutat, și chiar nimic de răspuns. Domnul Tismăneanu este un alt client al actualei puteri și despre acest capitol al banilor dați cu dărnicie de către Traian Băsescu și echipa lui politică, prin Institutul Cultural Român, prin editările subvenționate practic unor opere mai mult sau mai puțin nemuritoare, prin toate formele prin care acești propagandiști sau  acești oameni, foști jurnaliști, foști istorici, foști analiști, transformați în propagandiști sunt plătiți discutăm cu altă ocazie. Deocamdată voiam să fie foarte clar acest subiect, pentru mine e foarte clar, și sper să fie foarte clar pentru toată lumea, cel puțin în mediul de presă, mediul jurnalistic, un mediu pe care îl respect foarte mult,  un mediu la a cărui libertate țin pentru că este esențială democrației și un mediu pe care trebuie să îl apărăm cu toții, cred că dumneavoastră în primul rând, dar și noi ceilalți care dorim să păstrăm cât se poate mai mult caracterul democratic al statului român.

Eu am trăit înainte de 1989, eu știu cam cum funcționa Televiziunea Română și presa românească înainte de 1989, doamna Culcer nu lucra atunci în presă, lucra unde lucra din partea statului român, prezenta garanții, n-are importanță, eu discut despre situația de astăzi și despre ceea ce eu cred că trebuie să fie clar tuturor. Și mai trebuie să fie clar tuturor un lucru, noi sigur suntem în minoritate în acest Parlament, de aceea demersurile pe care le-am făcut și le vom mai face prin Comisia de specialitate din Parlament, Comisiile din ambele Camere, prin modalitatea prin care Parlamentul controlează această instituție, noi am vorbim mereu despre bani, despre criterii, despre principii, atunci când este vorba despre o instituție de importanță publică, de o instituție publică și de bani publici.

Cei care interpretează astăzi atacul meu la această stare de lucruri, pentru că este un atac, eu nu accept așa ceva, cei care interpretează acest atac drept pregătirea unor schimbări pe care le vom face noi dacă venim la putere, trebuie să afle următorul lucru, că eu nu mă sfiesc să spun că: ”Da, în momentul în care puterea politică din România se va schimba, Televiziunea Română nu va mai fi o televiziune clientelară în slujba puterii”. Diverșii moguli, mai mari, mai mici, mai numiți, mai nenumiți, vor putea să dea ce linie editorială doresc. Orice jurnalist din România va putea să critice oricât de dur Partidul Național Liberal, PSD-ul, pe Antonescu, pe Ponta, și chiar va fi necesar să o facă atunci când vom fi la putere.

Am mai fost la putere, vorbesc de liberali, și jurnaliștii au făcut-o. Puține guverne au fost mai atacate precum Guvernul Convenției Democratice din care făceam parte, puține guverne au fost mai atacate de către presă precum Guvernul Tăriceanu, nici un președinte al României nu a fost masacrat de către presă așa cum a fost Emil Constantinescu, 1996-2000. Deci am antecedentele pe care, în numele partidului meu și în nume personal, pot să vorbesc ca un om politic și în numele unui partid care știe să respecte libertatea presei, și care nu transformă oamenii de presă în propagandiști. Dar că vom schimba această stare de lucruri despre care vorbesc azi, nu numai că nu mă feresc să o spun ”Da, o vom face”, ci o asum ca obligație.

Dacă sunt întrebări vă rog să le rostiți.

Jurnalist:   Ați vorbit despre Consiliul Național Executiv și de mai multe decizii care vor fi validate la acest Consiliu. Puteți să ne dați mai multe detalii referitoare la deciziile pe infrastructură?

Crin Antonescu: Sunt lucruri care țin de Programul pe infrastructură, poate de un Program special pe fiscalitate, care să dezvolte Programul economic, se apropie, o să vedem când convenim cu partenerii noștri, data și pentru programe importante cum ar fi de politică externă, de apărare și ordine publică – teme foarte importante și foarte actuale pentru România, și care nu pot fi despărțite de chestiunile care privesc situația economică, de exemplu, despre care vorbim mai mult. Partidul Național Liberal discută cu partenerii săi, înainte de alcătuirea și asumarea acestor programe, variantele sale și procedura pe care am urmat-o este ca la nivelul acestor foruri să adoptăm mandatul nostru în discuția cu partenerii și o vom face.

De asemenea, mai sunt niște lucruri care țin de etapa de organizare la nivel teritorial și pregătirea alegerilor locale în cadrul și în numele Uniunii Social Liberale.

Jurnalist:   Bună ziua. Marius Vulpe domnule președinte. Două mici întrebări aș avea pentru dumneavoastră. Una, domnul Năstase a vorbit recent de o posibilitate a unei rocade președinte-premier în interiorul USL, până în 2014. Voiam să vă întreb dacă mai este posibilă o astfel de rocadă? Dacă se ia în calcul o astfel de rocadă. Doi la mână, ieri, dacă nu mă înșel, secretarul general al PSD, domnul Liviu Dragnea, a făcut o recomandare domnului Mircea Geoană dacă mai are vise de Președinție, ar trebui să se ducă la PNL. Voiam să vă întreb dacă sunteți dispus că îl primiți, dacă luați în calcul o astfel de eventualitate?

Crin Antonescu: Oare de ce nu pot să pun și eu întrebări? Întâlnesc rar oameni de la Evenimentul zilei.

Jurnalist:  O să ne vedem mai des.

Crin Antonescu: Da. Dar dacă tot ne vedem ia să vă întreb și eu două lucruri. Unu. Cum e oare ca într-un cotidian cu pretenții centrale și care, în fine, ființează, apare, în momentul în care lansezi fie și sub semnul întrebării niște acuzații întru-totul iresponsabile privitoare, de pildă, la legături cu oameni din lumea interlopă, și când ți se trimite, nu neapărat un drept la replică, ci o precizare a doua zi, nu îl publici, dar deloc, asta e presă?

Jurnalist:  Vreți să vorbesc în numele ziarului sau în nume personal?

Crin Antonescu: Mă mulțumesc cu orice.

Jurnalist:  În nume personal, nu.

Crin Antonescu: Mulțumesc. Sunteți om. O să vă țin minte. Acum în legătură cu domnul Năstase și cu rocadele, eu am precizat că nu avem de gând să jucăm șah cu numele premierului, cu președintele, cu candidatul la Președinție, ca să fie limpede încă o dată pentru toată lumea, eu unul nu am absolut nimic împotriva declarațiilor, inclusiv ale domnului Geoană, că o competiție pentru desemnarea candidatului la Președinția României este deschisă și că oricine are voie să ia parte la ea. N-am nici un fel de problemă cu asta.

Țin însă foarte mult ca numele viitorului prim-ministru sau al primul-ministru al Uniunii Social Liberale să fie comunicat clar și ferm publicului, pentru că nu știu când vom avea alegeri prezidențiale, dar știu că în principiu, în cursul anului viitor, comasate, necomasate, vom avea alegeri parlamentare și vom avea un nou guvern și cred că este cinstit pentru opinia publică să știe oamenii cine va fi primul-ministru, mai ales din partea unei Alianțe politice care are de gând să respecte Constituția, și care, cu FMI-ul sau cu alte instituții de felul acesta, va discuta și va negocia și va decide primul-ministru, conform Constituției care stipulează clar că politica economică e condusă în țara asta de către Guvern, și nu de către președinte și de asemenea, în virtutea atâtora altor prorogative care țin de viața de zi cu zi a oamenilor sau care influențează viața oamenilor de zi cu zi.

În legătură cu posibilele transferuri pe piața politică, noi nu încurajăm așa ceva. Noi suntem niște oameni care am militat mereu împotriva traseismului politic. Noi credem că domnul Mircea Geoană, vorba aia ”O viață pentru o idee”, s-a consacrat în slujba valorilor social-democrației moderne și că mai are încă multe de făcut acolo. De altfel, ca să fim foarte serioși, nu cred că domnul Geoană intenționează o deplasare spre Partidul Național Liberal, cred că și domnia sa consideră că mai are încă foarte multe de făcut acolo. Și sigur, pe de altă parte am apreciat dârzenia, hotărârea exprimată de secretarul general al PSD în a respecta termenii Protocolului. Asta sporește încrederea dintre noi, asta întărește Uniunea.

Jurnalist:  Dacă îmi mai este permisă o întrebare pe un alt subiect.

Crin Antonescu: Oricâte. După răspunsul pe care l-ați dat puteți întreba orice.

Jurnalist:  Voiam să vă întreb dacă s-a negociat problema acelei datorii pe care domnul Fenechiu o impută PNL-ului, de fapt era o procedură, știți, acea sumă de peste 900.000 de euro pentru diferite materiale promoționale. Voiam să vă întreb dacă s-a ajuns la o înțelegere. Știam că domnul Mănescu urma să discute cu domnul Fenechiu această temă, problema unei plăți eșalonate.

Crin Antonescu: După aerul liniștit, sigur, nu neapărat foarte prosper, pentru că e criză și e afectat și mediul de afaceri din România, dar după aerul liniștit al domnului Fenechiu cred că problema asta s-a rezolvat și detalii puteți să luați de la domnul Fenechiu însuși, de la petent, de la reclamant, sau de la domnul Mănescu, sau dacă nu vă e clar în orice caz de la secretarul general al partidului, domnul Eduard Hellvig. Domnul să-l țină sănătos și să îi dea putere. Dacă în legătură cu alți datornici, creditori, pardon, mai aveți întrebări… Bun. Mulțumesc foarte mult.

Reclame

Etichete:, , , , , , , , , , , , , , , ,

Comentariile nu sunt permise.

%d blogeri au apreciat asta: