MEDIAFAX: Opoziţia în 2011 – între „câştigul” cu Oprescu şi „eşecul” cu Geoană

Începutul de an a fost marcat de negocierile dintre PSD, pe de o parte, şi PNL şi PC, structurate în Alianţa de Centru Dreapta (ACD), pe de altă parte. Principiul candidaturilor comune, paritatea şi criteriul sondajului ca regulă pentru stabilirea candidaţilor la CJ, Preşedinţie şi primării reprezintă pilonii pe care se pun bazele noii construcţii politice.

Noua construcţie politică este atacată, imediat după semnarea protocolului de funcţionare, de şeful statului, Traian Băsescu, care afirmă că Ponta şi Antonescu formează „un cuplu comic”, alături de „ideologul” lor, „Felix”, referindu-se la preşedintele fondator al PC, Dan Voiculescu, cel care a propus înfiinţarea acestei alianţe încă din 2010, de două ori, şi a avansat şi termenul februarie 2011 pentru constituirea sa.

UDMR – „fata morgana” a posibilei guvernări USL

Primele acţiuni politice, la nivel de intenţie, ale noi construcţii au fost conturate de Crin Antonescu şi vizau coagularea unei noi majorităţi parlamentare în jurul USL, fie prin atragerea UDMR de partea USL, fie prin atragerea de parlamentari din arcul guvernamental. Niciuna dintre cele două variante de lucru nu a avut câştig de cauză în 2011, cel puţin la nivel central.

Lucrurile nu au stat similar, însă, şi în teritoriu, având în vedere faptul că, imediat după constituirea USL, organizaţia UDMR Bihor şi liderii USL din judeţ semnează un protocol de colaborare cu o valabilitate până în anul 2016, prin care se obligă să formeze majorităţi în toate consiliile locale din judeţ şi să susţină în plan naţional parteneriatul început la Oradea. Această situaţie a fost, însă, doar una locală.

Declaraţiile liderilor opoziţiei faţă de UDMR au variat în 2011 de la atragere (la începutul anului), la resemnare (la sfârşitul anului).

Astfel, preşedintele PSD, Victor Ponta, declara, în septembrie, după discuţiile dintre liderii social-democraţi şi cei ai UDMR, că nu se mai pune problema ca USL să invite UDMR să iasă de la guvernare. Ponta declară, în noiembrie, că, din punctul său de vedere, s-a închis orice posibilitate de colaborare cu UDMR, afirmând că „este clar că PDL şi UDMR vor negocia tot timpul funcţii, interese personale”.

Moţiunile de cenzură – rutină parlamentară şi teste cu rezultat ştiut

În plan parlamentar, USL a sancţionat prin moţiuni de cenzură decizia Guvernului de a promova legi prin angajarea răspunderii. Opoziţia a depus două moţiuni de cenzură, una în martie, intitulată „Codul Boc – salarii mici, şomaj mare, firme falimentate”, semnată de 210 parlamentari, urmare a asumării răspunderii Guvernului pe Codul Muncii, şi una în decembrie, intitulată „După 22 de ani, democraţia este în pericol”, urmare a angajării răspunderii Guvernului pe comasarea alegerilor locale şi parlamentare în 2012. Ambele moţiuni de cenzură nu au întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi adoptate. Mai mult, toate moţiunile simple depuse de opoziţie fie la Senat, fie la Camera Deputaţilor, au fost respinse.

Pe de altă parte, pe parcursul anului 2011, opoziţia şi-a exercitat dreptul de a ataca la Curtea Constituţională legile considerate aprobate în urma moţiunilor de cenzură care nu au întrunit numărul necesar de voturi.

Parteneriatul cu Oprescu la Capitală – câştigul de imagine al USL în 2011

USL prezintă, periodic, în tot anul 2011, o serie de programe sau viziuni pe teme sau domenii – de la economie la mediu şi de la agricultură la justiţie – pe care le va pune în aplicare în cazul în care va prelua guvernarea. La prezentarea, în luna iunie, a unui astfel de program – cel pe administraţie publică şi dezvoltarea regională, desfăşurată la Sala Palatului din Bucureşti, în faţa a aproximativ 5.000 de aleşi locali ai USL – participă şi primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu.

Prezenţa sa la o reuniune a PSD avea să prefigureze anunţul făcut de Ponta şi Antonescu în luna septembrie, atunci când cei doi co-preşedinţi l-au prezentat pe Oprescu drept „candidat independent în parteneriat cu USL” pentru un nou mandat de primar al Capitalei. „Racolarea” lui Oprescu a reprezentat, probabil, cel mai mare câştig de imagine pentru USL în 2011. USL a mai încercat acest lucru şi pe plan local, în Baia Mare, unde l-a susţinut, cu succes de altfel, pe candidatul la alegerile parţiale pentru funcţia de primar, Cătălin Cherecheş.

Susţinerea lui Oprescu de către PSD şi PNL, în condiţiile în care PC ar fi dorit să-l propună pe Cristian Popescu Piedone pentru Primăria Capitalei, a devoalat, la nivel public, lupta internă din cadrul USL în ceea ce priveşte candidaturile. Pentru prima dată, în USL au existat emoţii reale legate de ruperea construcţiei politice prin ieşirea PC. PC însă nu iese din USL, dar anunţă că va candida singur la alegerile locale din 2012, în toată ţara, la primării şi la consilieri, cu excepţiile negociate deja în cadrul USL.

Relaţia cu Băsescu – dură, tăioasă, belicoasă şi la limita decenţei

Relaţia liderilor opoziţiei cu preşedintele Traian Băsescu a fost, pe tot parcursul anului 2011, una tensionată, declaraţiile – de o parte şi de cealaltă – fiind deosebit de tăioase. Relaţia dintre Ponta şi Antonescu, pe de o parte, şi Traian Băsescu, pe de altă parte, a fost reliefată de cele două runde de consultări din 2011, prima în iunie, pe tema reviziuirii Constituţiei şi a reorganizării administrative, şi a doua în decembrie, pe tema introducerii în Constituţie a prevederilor acordului european de guvernanţă fiscală.

În urma primei runde de consultări, Traian Băsescu îi acuză pe Ponta şi Antonescu de superficialitate şi lipsă de maturitate, în replică Victor Ponta spunând că şeful statului căuta, la consultări, după sticle pe jos.

A doua rundă de consultări Băsescu-USL are loc în decembrie, de data aceasta cu uşile închise, presa nefiind primită nici pentru imagini la început. Ponta declară că Băsescu a fost, în timpul consultărilor, nervos, plictisit şi mai grosolan decât de obicei, în replică şeful statului afirmând că el nu poate face educaţie politicienilor. Pe surse apar informaţii că Traian Băsescu nu ar fi dat mâna cu liderii opoziţiei în debutul întâlnirii.

Suspendarea lui Băsescu nu depăşeşte condiţia de „wishful thinking”

Corolarul relaţiei Băsescu-USL este dat, pe tot parcursul anului 2011, de declaraţiile liderilor opoziţiei privind demararea procedurii de suspendare din funcţie a şefului statului.

Prima declaraţie în acest sens îi aparţine liderului PNL Crin Antonescu, cel care preciza, în 20 mai, că USL va declanşa suspendarea lui Băsescu imediat ce are majoritate în Parlament. Aceste declaraţii privind suspendarea au fost făcute şi referitor la situaţia în care Traian Băsescu ar fi refuzat numirea unui eventual premier al USL, în condiţiile schimbării majorităţii parlamentare.

Astfel, Ponta declară că, dacă USL va obţine 50% plus unu din mandate şi Băsescu nu va nominaliza premier USL, şeful statului „trebuie judecat şi băgat la închisoare”, în timp ce Antonescu declară că la desemnarea premierului trebuie respectat rezultatul alegerilor, el precizând, legat de afirmaţiile şefului statului pe acest subiect, că „prin suspendarea preşedintelui lucrurile merg înainte”.

În 2011, însă, liderii opoziţiei nu au reuşit să treacă de nivelul strict declarativ în ceea ce priveşte suspendarea lui Băsescu, deşi au anunţat că documentul este finalizat.

Pierderea şefiei Senatului – eşecul major de imagine al USL în 2011

Eşecul major al USL în 2011 îl reprezintă, însă, pierderea celei de-a doua funcţii în stat – şefia Senatului. Din cauza unui conflict intern în PSD, între actuala conducere şi fostul lider social-democrat Mircea Geoană, USL a pierdut, în urma unui joc politic neperspicace, funcţia deţinută de Geoană. USL a fost marcată, la nivel politic, de conflictul intern din PSD, conflict care a dus la valorizarea lui Geoană prin excluderea din partid şi la conturarea posibilităţii ca acesta să-şi construiască o nouă formaţiune politică ce ar putea fragmenta, eventual, electoratul de stânga.

Un alt conflict intern din PSD care a marcat USL este şi cel dintre actuala conducere şi vicepreşedintele Marian Vanghelie, înlăturat de la şefia organizaţiei de Bucureşti. Acest conflict a dus, în finalul anului, la plecarea Aurei Vasile la UNPR, această situaţie fiind cu atât mai negativă din punct de vedere al imaginii cu cât este mai incertă, având în vedere revenirea Aurei Vasile asupra deciziei de a pleca din PSD.

Reclame

Etichete:, , , , , , , , , , , , , , , ,

Comentariile nu sunt permise.

%d blogeri au apreciat asta: