Emisiunea „Realitatea la raport” din 5 iunie 2012, invitati: Crin Antonescu si Rares Manescu

DATA:                      05-06-2012

  • EMISIUNEA:           REALITATEA LA RAPORT
  • POSTUL:                  REALITATEA TV
  • ORA:                         21:30
  • MODERATORI:     ANDREEA CREŢULESCU, ADRIAN CIOROIANU
  • INVITAŢI:               CRIN ANTONESCU, RAREŞ MĂNESCU

TALK-SHOW

Andreea Creţulescu: Doamnelor şi domnilor, bună seara, vă mulţumesc că aţi ales „Realitatea la raport”. În această seară avem multe subiecte interesante, dar şi invitaţi surpriză. Primul ar suna cam aşa. Ofensă de proporţii adusă statului român. Ea vine din partea preşedintelui parlamentului Ungariei. Acesta a ajuns astăzi în judeţul Mureş cu toate că şefii celor două Camere ale parlamentului României i-au trimis ieri o scrisoare prin care îi cereau să-şi amâne vizita. Şeful legislativului maghiar este oficialul care afirma în urmă cu câteva zile că guvernul de la Bucureşti este barbar şi necivilizat pentru că refuză înhumarea unui poet maghiar pe meleagurile sale natale, adică la Odorheiu Secuiesc. Dar aşa-numitul poet maghiar e un personaj extrem de controversat, acuzat de asasinate împotriva românilor şi evreilor în al doilea război mondial. Toate aceste subiecte le vom discuta cu liderul PNL, domnul Crin Antonescu, bună seara.

Crin Antonescu: Bună seara.

Andreea Creţulescu: Alături de domnul Crin Antonescu ceva mai târziu, va veni un candidat-surpriză. Alături de noi ca în fiecare seară Adrian Cioroianu. Domnule preşedinte, este aceasta o sfidare politică de la Budapesta?

Crin Antonescu: Da. Putem să-i spunem şi sfidare. Oricum, luând lucrurile de unde încep ele, cred, trebuie să spunem că o dată cu venirea la putere a domnului Viktor Orban şi a partidului său, atitudinea Budapestei s-a schimbat într-un mod cât se poate de nefericit. În fond, de multă vreme raporturile între cele două ţări au fost cât se poate de normale, îmi aduc aminte şedinţe comune de guvern făcute şi pe vremea guvernului Călin Popescu Tăriceanu şi nu numai, de asemenea problemele, raporturile interetnice în cele două ţări, în România mai cu seamă, aşezate în parametrii europeni de normalitate. Viktor Orban are o viziune, o strategie cu care noi nu putem fi de acord, la care nu putem fi indiferenţi, dar lucrurile nu încep acum. Şi din păcate cred că azi asistăm şi la efectul pasivităţii autorităţilor române, ba chiar unei anumite complicităţi din interese politice interne. O spun foarte limpede.

Andreea Creţulescu: Puteţi detalia?

Crin Antonescu: Imediat. Până la urmă acest episod înseamnă demersul la vedere al Budapestei de a se implica în jocul politic din România, în spaţiul comunităţii maghiare. A spus-o limpede şi conducerea UDMR zilele acestea, o spunea domnul Borbely Laszlo astăzi, a spus-o domnul Kelemen Hunor ieri. Şi lucrul acesta este inacceptabil.

Andreea Creţulescu: Puteam opri în vreun fel această implicare, această sfidare?

Crin Antonescu: Cred că guvernul Victor Ponta a acţionat foarte prompt şi pe o tonalitate potrivită. N-am avut o suprareacţie, n-am stârnit un scandal. Am intervenit pe un ton moderat, raţional, am explicat de ce nu sunt de dorit manifestările respective, iar ceea ce preşedintele parlamentului dată fiind şi calitatea sa oficială înaltă, este fără precedent. Unde învinovăţesc autorităţile, preşedintele, guvernele anterioare… ce puteau face? Puteau să nu fie complicii lui Viktor Orban în acest joc. Pentru că au fost. Ne aducem aminte că la un moment dat domnul Laszlo Tokes a fost ofertat cu un loc al Ungariei, de vicepreşedinte al PE şi grupul PD-L din PPE a susţinut un asemenea demers. Un demers riscant. Ne aducem aminte că în câteva rânduri şi cel mai recent acum câteva zile, Traian Băsescu a avut o întâlnire separată cu Viktor Orban care are de asemenea semnificaţia ei, în contextul în care premierul României se întâlnea cu alţi 9 omologi şi cu preşedintele CE. Toate lucrurile astea au fost jucate în timp în spaţiul jocului românesc, iar astăzi perdanţii sunt UDMR care se vede ameninţat în monopolul său asupra reprezentării comunităţii maghiare şi pe de altă parte momente de tensiune la care autorităţile române nu pot rămâne nepăsătoare. Se poate vorbi de o sfidare, e de fapt vorba de continuarea perseverentă a politicii lui Viktor Orban care se consideră în raport cu maghiarii din întreaga lume a fi ceea ce e Papa în raport cu catolicii. Or, cred că interesul nostru este acela de a avea reprezentată comunitatea maghiară în parlament şi în administraţia locală, interesul nostru este acela de a avea un parteneriat normal cum a fost până acum cu UDMR dincolo de toate lucrurile care ne-au despărţit pe noi cei din USL în planul politicii interne şi trebuie spus că tentativa Budapestei de a sprijini alte formaţiuni politice maghiare din România n-ar fi nimic foarte rău dacă nu s-ar bizui tocmai pe exacerbarea unor instincte, unor mituri, unor porniri naţionaliste.

Andreea Creţulescu: Adrian Cioroianu, şi ieri şi azi am avut reacţii ferme la adresa acestui domn din partea lui Victor Ponta, care azi spunea că ar putea fi desemnat persona non grata, de la şefii celor două Camere, de la ministrul de Externe. Dar n-am auzit nimic din partea lui Traian Băsescu, şeful statului având şi el părticica sa în zona politicii externe. Poate fi interpretată în vreun fel această tăcere a preşedintelui?

Adrian Cioroianu: Sigur că preşedintele Traian Băsescu are atribuţiuni de politică externă numai că acelaşi preşedinte i-a mângâiat pe creştet ani de zile pe cei de la Partidul Civic.

Andreea Creţulescu: Eu am citit în Constituţie că preşedintele trebuie să fie apolitic.

Adrian Cioroianu: Nu are rost să ne minţim. Domnul Traian Băsescu a fost orice pe lume, mai puţin apolitic. Domnia sa a jonglat cu PCM, a încercat să-l contrapună uneori UDMR din raţiuni de politică internă nu externă. Acum dându-şi seama că a greşit şi în opinia mea e una din marile greşeli ale mandatului domniei sale, acest tratament destul de bizar faţă de un partid care nu e moderat cum este UDMR, unii lideri ai lui sunt de-a dreptul radicali, ce se întâmplă acum nu este decât rezultatul unei complicităţi existente vreme de ani de zile în numele dreptei europene. Că într-adevăr, domnul Crin Antonescu amintea, în PE, grupul PPE e cel mai numeros. Şi asta i-a dat o anumită marjă de manevră lui Orban, pe care şi domnul Traian Băsescu a acceptat-o. Din păcate. Şi Angela Merkel a acceptat-o, şi Sarkozy a acceptat-o. Dar una e familia politică, alta este ofensa pe care azi domnul Kover o face. Scrisoarea de ieri a şefilor Camerelor, a fost scrisă foarte bine. Era o scrisoare foarte decentă în comparaţie cu ce-a spus domnul Kover.

Crin Antonescu: Scrisoarea era foarte politicoasă.

Andreea Creţulescu: În ciuda acelui demers clar, acest domn vine în România, spune că nu-şi cere scuze, continuă să susţină imaginea unui aşa-numit poet maghiar care a fost acuzat de crime împotriva românilor şi evreilor, adică o personalitate care aduce atingere demnităţii noastre ca popor. Ce se poate face în aceste situaţii sau acest domn putea fi oprit doar printr-o intervenţie la cel mai înalt nivel? La nivel prezidenţial…

Crin Antonescu: Îi este puţin peste mână lui Traian Băsescu, acum, să adopte astfel de atitudine. Cred că dacă tot a avut loc întâlnirea separată, specială cu Viktor Orban zilele trecute, ea ar fi trebuit să abordeze şi acest subiect şi preşedintele ar fi trebuit să iasă cu o declaraţie de-acolo. N-a făcut-o şi cred că dincolo de atribuţiile sale în domeniul politicii externe, preşedintele este primul reprezentant al statului român. Şi aici avem de-a face cu o chestiune de lezare a statului român. Eu nu mă feresc să spun că din păcate mă tem că linia Budapestei este aceea de a sprijini puternic în această campanie electorală PCM, formaţiunile alternative, care nu pot fi sprijinite decât prin exaltarea acestor sentimente naţionaliste, particulariste, autonomiste etc. Până la urmă de ce? Ca să aibă loc o fărâmiţare, un partaj al votului comunităţii maghiare. După părerea mea, domnului Orban în lumina strategiei sale convenindu-i ca maghiarii din România să nu mai fie reprezentaţi în parlament. Ei au întreţinut şi au obţinut acest rezultat într-o altă ţară europeană. Eu cred că noi, toate forţele politice româneşti trebuie să evităm acest lucru. Maghiarii trebuie reprezentaţi, sunt o comunitate importantă şi până una-alta UDMR este formaţiunea care i-a reprezentat într-un raport rezonabil cu partidele politice din România.

Andreea Creţulescu: Dacă încurajezi astfel de formaţiuni politice nu vor apărea poate şi alţi Csibi Borna în România? Ieri, acest domn care a devenit celebru după ce l-a spânzurat pe Avram Iancu, a afişat câteva bannere în aşteptarea aceluiaşi preşedinte al parlamentului maghiar în care spunea aşa: inima Ţinutului Secuiesc bate în maghiară, ocupanţi, căraţi-vă!

Crin Antonescu: Sunt manifestări pe care le cunoaştem deja. Trebuie spus, să batem în lemn, trebuie spus că din fericire majoritatea populaţiei maghiare nu răspunde la astfel de lucruri. Ăsta e un lucru de salutat şi de apreciat.

Andreea Creţulescu: Adrian Cioroianu, astfel de tensiuni au mai fost o dată încurajate la începutul anilor ’90. Există o toleranţă foarte mare pentru acest tip de extremism care nu ştiu unde poate să ducă. Nu ştiu dacă va duce doar la spânzurarea unei păpuşi în piaţa centrală.

Adrian Cioroianu: De felul meu sunt optimist şi aproape că încerc să-mi calculez cuvintele pentru că eu mă tem că ce s-ar putea întâmpla în viitor, s-ar putea să fie mai grav decât ce era în 1990. Şi noi am avut extremiştii noştri. Numai că ceea ce proferează şi profesează extrema dreaptă maghiară este cu mult mai grav decât pamfletele de altădată ale lui Vadim Tudor. Această nouă ordine naţională de care vorbeşte domnul Orban este exact încurajarea elementelor radicale din jurul Ungariei. Inclusiv România, Slovacia etc. Nu mă tem că domnul care spânzură păpuşi ar putea face prozeliţi. Dimpotrivă, m-am bucurat mult, ieri, pe 4 iunie… 4 iunie e Ziua Trianonului, nu-i o zi în care maghiarii din lume să se bucure, dar oricum au ieşit numai 70 de cetăţeni. Sunt tentat să văd partea bună a lucrurilor. Dar problema nu-i în Transilvania. Problema este la Budapesta, unde este un guvern care acţionează împotriva principiilor europene. Sigur că domnul Kover a venit aici spunând că e cetăţean european şi poate să se plimbe. Şi aşa este. Nu-l puteam opri. Nici Traian Băsescu nu-l putea opri. Dacă avea bun-simţ dânsul probabil n-ar fi venit. Dar a venit dintr-un calcul politic, să încurajeze PCM. USL are o răspundere foarte mare în viitor. Trebuie să dea impresia, să pună în practică cooptarea UDMR la nivel local, evident că trebuie să intre în parlament pentru că altfel se ajunge la radicalizarea minorităţii maghiare dacă nu va fi reprezentată în parlament.

Crin Antonescu: Sunt perfect de acord, suntem conştienţi de asta şi chiar am avut cu lideri ai UDMR discuţii înainte de începutul acestei campanii electorale în care am căzut de acord şi ne-am angajat să nu accentuăm panta sau să nu insistăm pe panta naţionalistă în câteva judeţe unde confruntarea este între noi şi ei. Cu atât mai mult cu cât finalul vechii guvernări, cu afacerea UMF a înăsprit spiritele. Şi până acum lucrurile au mers normal.

Andreea Creţulescu: Văd că cele mai multe întrebări primite vizează un subiect care a ţinut prima pagină săptămâna trecută, suspendarea preşedintelui. Mă refer de la acea declaraţie a ministrului de Externe Andrei Marga, care spunea că ar fi benefică această suspendare, până la declaraţia domnului Viorel Hrebenciuc care invoca un anumit moment şi o anumită probabilitate pentru acest demers. Întrebarea multora este ce faceţi, dacă rămâne sau nu un subiect de actualitate pentru dumneavoastră.

Crin Antonescu: Au fost trei, patru declaraţii diferite. Andrei Marga într-un interviu nu vorbea propriu-zis de intenţia de suspendare a preşedintelui, ci vorbea despre faptul că în opinia domniei sale o schimbare politică şi la acest nivel în România ar fi binevenită. Şi vorbea de energii noi, suflu noi, viziuni noi. Domnul Viorel Hrebenciuc emitea un soi de profeţie apropiată cu un calendar în care explica ce explica. A vorbit şi premierul Victor Ponta în cadrul unor mitinguri electorale şi am vorbit toţi despre faptul că ne-am dori o schimbare completă, inclusiv alegeri prezidenţiale anticipate. Deocamdată însă dincolo de toate aceste discuţii noi suntem implicaţi în două bătălii grele cu atât mai mult cu cât sunt simultane. Bătălia guvernării, o guvernare deloc uşoară, deşi cum bine vedeţi nu dorim să insistăm pe greaua moştenire, dar e o perioadă foarte dificilă şi nu urmează unele deloc uşoare şi campania electorală de la locale.

Andreea Creţulescu: Dar care ar putea fi motivele pentru care aţi accelera acest proces?

Crin Antonescu: Motive pot fi multe. Până la urmă important este să lămurim nişte lucruri. De pildă, e important, dincolo de rezultatul alegerilor locale, care n-are legătură directă cu subiectul, peste două zile va trebui să avem nişte limpeziri. Sigur, noi avem discuţii fruste, discutăm direct de suspendare. Sigur că există un segment important al opiniei publice, al alegătorilor cu care ne întâlnim, care nu discută de proceduri, de motive. Continuă să ceară… e ca şi cum i-ar cere demisia preşedintelui. Sigur că noi suntem în posturile politice în care ne ştiţi şi trebuie să avem un alt tip de responsabilitate. Nu putem ignora acest mesaj. De aceea se referă şi Victor Ponta la el, de-aia ne referim toţi. Clarificarea reprezentării României la Consiliul European e o chestiune importantă şi poate fi un pas în reglementarea raporturilor preşedinte-premier. Noi am avut de-a face în ultimii ani cu o prezidenţializare neconformă cu Constituţia a regimului politic din România. Aşa aş sintetiza. Şi a fost tacit acceptată. S-a ajuns la ideea că ţara asta are un şef care decide tot. În acest moment nu ne ocupăm cu demersuri concrete pentru suspendare, ceea ce înseamnă o procedură parlamentară, v-am spus cu ce ne ocupăm şi v-am spus ce este de dorit în acest război care până la urmă trebuie să găsească o rezolvare.

Andreea Creţulescu: Vreau să vă întreb dacă tot ce s-a întâmplat până acum s-a agreat în zona USL. Mă refer aici la suprataxarea anumitor averi, dacă aţi tranşat cumva această chestiune. Pentru că în primă instanţă părea că ar fi o tensiune între liberali şi social-democraţi.

Crin Antonescu: Dumneavoastră vorbiţi despre dorinţa PNL de a-l suspenda pe Traian Băsescu. Nu. Dorinţa de a avea un nou preşedinte este în egală măsură a PNL, cu a PSD, cu a PC. Vă garantez asta. Sigur, s-a povestit că ar fi asta o urgenţă pentru mine personal ca potenţial candidat al USL. Nu-i niciun fel de urgenţă. Urgenţa pentru mine este aceeaşi ca pentru noi toţi. Să ducem această guvernare, să ajungem în toamnă să facem alegeri parlamentare, să avem o majoritate parlamentară consolidată, să ne facem programul. Nu pot vorbi de tensiuni. Până la urmă, USL s-a dovedit cel puţin până acum mult mai sudată decât credeam noi înşine şi decât aşteptau alţii oricum. Există diferenţe în momentul în care de pildă Eugen Nicolăescu a ieşit descriind o ipoteză, să nu mai existe asigurări de sănătate de un anumit fel, bun, premierul a ripostat, dom’ne, staţi să discutăm. În momentul în care premierul a evocat posibilitatea unei supraimpozitări, noi am spus, stai să discutăm. Pentru că din punctul meu de vedere, de pildă, ceea ce ştie şi premierul, faptul că există salarii aberante, prea mari în anumite consilii de administraţie se poate rezolva. Se micşorează salariile alea sau se desfiinţează cu totul prin reprezentanţii guvernului în consiliul de administraţie. Pentru că e un risc să umblăm la regimul de impozitare. Aici avem nişte înţelegeri clare, un program clar, am vorbit în repetate rânduri, premierul a reconfirmat această formulă cu 16, 12, 8 ca trepte de impozitare din toamnă probabil introduse. Şi rămâne de discutat după locale această variantă pe care premierul o are privitoare la ajustarea unor venituri din zona bugetară, nejustificat de mari.

Andreea Creţulescu: Se poate face printr-o lege, printr-o decizie politică?

Crin Antonescu: E o chestiune tehnică. Sigur, e o decizie politică ce se concretizează nu ştiu dacă într-o lege, cred că sunt măsuri de natură administrativă aici. Însă diferenţele astea nu înseamnă neapărat şi tensiuni. Pentru că înţelegem foarte bine că succesul pe care l-am avut şi până la urmă succesul electoral pe care scontăm la aceste alegeri ca şi în toamnă, ţine de faptul că oamenii au văzut în unitatea acestei construcţii o şansă căreia să-i dea credit. Sigur că ea nu e pentru vecie, nu-i nici de dorit. Dar cred că ceea ce-am asumat, un ciclu electoral, poate fi acoperit cu seriozitate şi cu capacitatea de dialog care este absolut necesară oricând în regim democratic. Dar repet, nu am eu sau PNL o obsesie în legătură cu debarcarea lui Traian Băsescu, vorba dumneavoastră, ca să folosim un termen din fosta sa profesie, ci aşa cum şi Victor Ponta a declarat-o şi alţi PSD, dorinţa e la fel de puternică şi la unii şi la alţii.

Andreea Creţulescu: Deci nici Victor Ponta nu exclude acest scenariu. Întreabă un telespectator… cum crede domnia sa – se referă la dumneavoastră – că ar reacţiona preşedintele sau guvernul Franţei dacă preşedintele Bundestagului ar veni în Lorena sau Alsacia şi ar declara că Germania va face totul ca să realipească aceste teritorii Germaniei din perioada celui de-al doilea război mondial.

Crin Antonescu: Nu pot să-mi imaginez.

Andreea Creţulescu: Probabil se referă la lipsa de reacţie a preşedintelui Traian Băsescu.

Crin Antonescu: Cazul acesta al relaţiilor franco-germane e demult un exemplu strălucit în istorie de normalizare şi de cooperare excelentă între naţiuni. Sunt şi eu de acord că preşedintele trebuia să spună ceva mai ales dacă şi după ce a avut o întâlnire cu Viktor Orban. Pe mine m-a surprins mai mult decât întâlnirea, tăcerea. Pentru că Viktor Orban trebuia să vină la reuniunea celor nouă, Ungaria era o ţară din grupul respectiv, însă a mers la Cotroceni pentru a arăta că el de fapt în România nu discută cu Viktor Ponta, el discută cu Traian Băsescu, că pentru el Traian Băsescu este şeful. După cum şi Traian Băsescu crede. Traian Băsescu însă, cred că ar fi avut, dacă tot l-a primit pe Viktor Orban şi au avut o discuţie, cred că nu au evitat acest subiect sau n-ar fi trebuit să-l evite şi ar fi trebuit să declare ceva de vreme ce opinia publică din România de trei săptămâni e preocupată de acest subiect.

Andreea Creţulescu: Adrian Cioroianu, poate fi invocată în această chestiune şi pasiunea, un sentiment de patriotism? Mă întreb dacă aceste jocuri politice pot genera astfel de sfidări. Cum să mă simt eu ca român?

Adrian Cioroianu: Numai un inconştient şi-ar dori ca minoritatea maghiară din România să aibă probleme în a accede în parlament. Pe de-o parte. În al doilea rând, nici domnul Kover n-a spus explicit că şi-ar dori ca Transilvania să se alipească cu Ungaria. Că şi-ar fi dat foc la valiză. Dar îţi mai sugerez un lucru…

Andreea Creţulescu: Dar domnul Jeno a spus-o de cel puţin 10 ori.

Adrian Cioroianu: Să se alipească Transilvania Ungariei?

Andreea Creţulescu: Vorbea de marea Ungarie, de autonomie teritorială…

Adrian Cioroianu: Jocurile astea de cuvinte sunt practica de 20 de ani. Din păcate domnul Victor Ponta ar putea face o scrisoare către domnul Barroso. Pentru că sunt limite în Europa. Guvernul Orban n-are deloc o presă bună în Europa. Unul din cele mai mari ziare din Germania spune că e elevul problemă al Europei, Ungaria condusă de Orban. Ministrul de Externe al Luxemburgului spunea că poate ar trebui să i se ridice dreptul de vot în Consiliul European pentru ce-a făcut cu libertăţile ziariştilor. La el acasă. Din momentul acesta problema domnului Kover, declaraţiile nu mai sunt probleme româneşti. Şi nici maghiare. Sunt probleme europene. Domnul Victor Ponta ar putea să-i facă o scrisoare lui Barroso să-i atragă atenţia asupra acestei imixtiuni în politica internă. Este imixtiunea domnului Kover în politica internă a ţării. Încurajează pe faţă un alt partid, poate s-o facă, fără îndoială că sunt din familia lor, dar totul e o problemă de nuanţă. Şi tare mă tem că domnul Kover a depăşit nuanţele cum şi domnul Orban, ducându-se la Cotroceni şi nestând de vorbă cu Victor Ponta şi el a dat un mesaj nu tocmai elegant.

Andreea Creţulescu: Deja se simt clar în România cele două direcţii. Două direcţii diferite între zona guvernamentală şi zona prezidenţială. Şi nu includ aici declaraţiile fireşti ale unui partid de opoziţie cum este PD-L acum.

Crin Antonescu: Nu discutăm de PD-L, ci de preşedintele României care oricum am interpreta Constituţia nu-şi permite să cadă în extrema cealaltă faţă de ceea ce ne-a obişnuit până acum. N-are cum să evite o poziţie publică. Aşa este, noi am şi rugat parlamentarii noştri să discute chestiunea în grupurile lor pentru că e o problemă europeană. Şi probabil că şi o scrisoare a premierului ar fi binevenită. Preşedintele tace şi rău face.

Andreea Creţulescu: Rău face în ce sens?

Crin Antonescu: În sensul în care un responsabil, cel mai înalt al statului român, n-are cum să ignore ceea ce se petrece, câtă vreme preşedintele parlamentului dintr-o altă ţară vine şi califică guvernul ţării sale drept barbar, necivilizat, fără să aibă vreun motiv. Pe de altă parte domnul Traian Băsescu, care a crescut PCM ca să şantajeze UDMR… să vorbim deschis, ani de zile, care a avut o excelentă relaţie cu Viktor Orban, deşi Orban a făcut… au fost discuţii şi în parlament, în legătură cu o declaraţie a parlamentului faţă de un mesaj al lui Viktor Orban. Anul trecut. O atitudine foarte agresivă de la bun-început. Sigur că acum e într-o situaţie delicată, dar n-ar fi prima. Trebuie să iasă.

Andreea Creţulescu: Pe plan intern, multă lume vă întreabă ce faceţi cu câteva din măsurile economice mai din zonă liberală pe care le-aţi anunţat înainte. Acest TVA mai mic la alimente, taxe mai mici…

Crin Antonescu: Reducerea CAS, lucru pe care l-am spus apăsat. În general se discută acum prematur în legătură cu faptul că guvernul ia măsuri de stânga sau de dreapta. Noi suntem cu un guvern care are mandat limitat, care nu se poate angaja în proiecte ample, în de pildă modificarea fiscalităţii, modificări majore în fiscalitate, în modificări legate de legi fundamentale cum ar fi Codul Muncii, Codul Fiscal etc. Suntem sub nişte imperative de supravieţuire cumva până în toamnă, sunt nişte angajamente deja luate în legătură cu retrocedarea părţilor din pensie reţinute ilegal în cele două cote, 8% şi 8% a salariilor şi după aceea, avem un program cu care sunt convins că vom reveni în faţa alegătorilor în toamnă, care cuprinde şi reducerea TVA diferenţiat, dar şi reducerea TVA în general pe parcursul unui ciclu electoral, reducerea CAS, după cum am vorbit şi premierul Victor Ponta a reconfirmat opţiunea, reducerea fiscalităţii pentru că repet, cota cea mai mare de impozitare rămâne 16, dar scad pentru venituri mai mici şi foarte mici la 12 şi la 8. Şi astfel de măsuri pe care repet, le vom angaja pentru un ciclu electoral. Programul cuprinde şi măsuri de stânga şi de dreapta, compromisul doctrinar fiind dat de situaţia în care aşa cum am spus de mai multe ori, social-democraţii, pesediştii cum doriţi să le spuneţi, înţeleg că economia românească este sufocată, anchilozată, secată şi că nu se poate pune în mişcare nici cu lozinci, nici cu vorbe frumoase, ci cu măsuri în esenţă stimulatorii, adică liberale. Şi pe de altă parte că noi liberalii înţelegem cum am înţeles mereu, că este o ţară în care nu putem să spunem 10% scapă, restul să fie sănătoşi. Nu putem înţelege pretinsa reformă a statului în sensul desfiinţării rolului şi instituţiilor sale.

Andreea Creţulescu: Peste toate astea să nu uităm că e campanie, că poate unele din aceste decizii vor avea o mare legătură cu un anumit scor electoral pe care-l va obţine şi USL, şi PD-L şi poate UDMR…

Crin Antonescu: Nu prea mai participă la alegeri PD-L. E marele absent al acestor alegeri. Avem Uniunea pentru Muscel, Alianţa pentru Suceava şi alte astfel de formaţiuni. PD-L nu prea avem. Portocaliu chiar deloc.

Andreea Creţulescu: Sunt noi sondaje pe capitală realizate de CURS Geopol, încheiate cu doar câteva zile în urmă. Din punctul meu de vedere rezultatele sunt absolut surprinzătoare mai ales în zona sectoarelor. Eşantionul este mare, peste 4800 de cetăţeni, iar marja de eroare pe capitală 1,5%. Eram obişnuiţi cu Sorin Oprescu să conducă cu Bucureşti, lucrurile rămân la fel, Silviu Prigoană cu peste 60%. Deci Sorin Oprescu 64%, Silviu Prigoană 18% după care cu procente foarte mici Becali, Anghel Iordănescu, Nicuşor Dan etc. Dar mare atenţie la sectoare. Sectorul 1, aici continuă să conducă detaşat domnul Chiliman, procentul este de peste 70%, urmează Toader Paleologu cu 15% şi Mihai Iorgulescu de la PP-DD 6%. La sectorul 2 pe primul loc este domnul Neculai Onţanu candidatul UNPR, 66%, urmat de candidatul USL Dragoş Frumosu cu 17% şi Lucian Iliescu de la PD-L, 10%. Şi prima surpriză, Robert Negoiţă de la USL 55% faţă de actualul primar, Liviu Negoiţă cu 35%. La sectorul 4 conduce tot candidatul USL, Cristian Popescu Piedone are 79%, urmat de Sulfina Barbu cu 10%. Sectorul 5, aici nicio surpriză, peste 60% Marian Vanghelie, Cristian Atănăsoaiei 12% şi Corin Romanescu de la UNPR, 9%, Mugur Mihăescu 8% etc. Înainte de campania pentru locale, PP-DD părea pe la 20%. Mă întreb de ce nu se regăsesc şi în intenţia de vot pentru primării?

Crin Antonescu: Pentru că e imposibil să transferi integral un capital politic, o intenţie generală de vot pentru un lider, PP-DD fiind un partid de lider, partidul-moderator, s-o transferi în condiţiile alegerilor locale când lucrurile se concretizează şi când intră în joc atât deţinătorii funcţiei, cei care sunt cu prima şansă, cât şi alţii, consacraţi de ceva mai multă vreme şi aparţinând unor formaţiuni puternice. Atunci evident că se produce fenomenul pe care-l cunoaştem cu toţii şi s-a produs şi la alt nivel deseori, anume că între cele doi candidaţi puternici, ceilalţi se sting.

Andreea Creţulescu: Mai avem un sector, aici sondajul furnizează o altă surpriză. Rareş Mănescu, USL, 39%, Cristian Poteraş 34%, Ştefan Florescu 13%. La începutul campaniei acelaşi sondaj îl dădea pe actualul primar în fruntea clasamentului. Văd că după campanie a pierdut procente şi din nou candidatul USL e în frunte. USL pierde doar în sectorul 2, unde e domnul Onţanu. Cum vă spuneam la începutul emisiunii, un candidat surpriză în această seară, candidatul preferat al domnului Crin Antonescu, de altfel una din marile surprize.

Crin Antonescu: Da, aş putea spune că e cel mai cel dintre preferaţi.

Andreea Creţulescu: Deci am nimerit-o. Credeam că am făcut o gafă. Şi marea surpriză a sondajului comandat de Realitatea TV, Rareş Mănescu, câştigător în sondaje potrivit acestei testări sociologice… Bună seara.

Rareş Mănescu: Bună seara.

Andreea Creţulescu: Puteţi să ne explicaţi de ce s-a schimbat toată această poziţionare a bucureştenilor?

Rareş Mănescu: Sectorul 6, unde primarul Poteraş a reuşit după 8 ani să reabiliteze 77 de blocuri din 1760… n-am ce să spun mai mult…

Andreea Creţulescu: Nu a avut bani de la buget?

Rareş Mănescu: Printre aceste 77 fiind şi cel în care locuieşte domnia sa.

Andreea Creţulescu: Eu cred că asta-i ştirea. Un primar de sector mai locuieşte la bloc? E o noutate.

Rareş Mănescu: Cel puţin aşa a declarat în 2010. A intervenit ca blocul domniei sale să fie reabilitat. Din cele 77.

Andreea Creţulescu: Dar domnul Poteraş n-a primit bani de la guvern?

Rareş Mănescu: În afară de faptul că domnul Poteraş are un buget de aproape 200 milioane euro pe an, a avut-o şi pe doamna Udrea, care are colegi în sectorul 6. Deci bătălia pe care o dau eu în sectorul 6, şi nu numai eu, ci USL, este nu doar cu Poteraş, este cu acest clan Udrea – Poteraş. În condiţiile în care tu o ai pe Udrea în spate, ai un guvern PD-L, ai Consiliul PD-L şi n-ai făcut nimic, cum poate crede cineva că în condiţiile actuale, când se vede clar, primarul general va fi Sorin Oprescu, Consiliul General va fi USL, Consiliul local USL, Guvernul este USL, cum poate crede cineva că el va mai face ceva? Eu nu pot să cred. Acolo e un furt pe faţă, o hoţie permanentă.

Andreea Creţulescu: Aveţi şi probe?

Rareş Mănescu: Bineînţeles, le-am şi prezentat. Eu am încercat să fac o campanie pozitivă, n-am vrut să atac aşa cum au atacat ei extrem de murdar. Pentru că există şi oameni în sectorul 6 şi în toată ţara, români care au bun-simţ şi care înţeleg că nu se mai poate face campanie aşa cum o face Poteraş. Cu concerte, cu pachete. După 8 ani să nu faci nimic, să nu ai locuri de joacă, să fie infracţionalitatea care este în sector, să ai 77 de blocuri reabilitate… În 2008 cu Udrea au tăiat pamblica…

Andreea Creţulescu: 77 e mult sau puţin?

Rareş Mănescu: În celelalte sectoare s-au reabilitat sute. Unul din proiectele mele de suflet este construirea unui spital în sectorul 6, sector cu peste 380.000 de oameni. Un sector mai mare ca orice alt mare oraş din ţară. În 2008, împreună cu Udrea au tăiat pamblica şantierului pe care urma să se construiască acest spital. Acel teren e intact. Erau ei doi, cu pamblica şi cu un escavator în spate. E acelaşi lucru şi-acum. Nu se mai poate. E ruşinos ce se întâmplă. Sunt mulţi oameni de bun-simţ, care văd ce se întâmplă în primărie şi în acea mafie creată acolo. Noi trebuie să scăpăm de Udrea şi de Poteraş.

Andreea Creţulescu: Spuneţi dumneavoastră, domnule Crin Antonescu, cel puţin în teorie, misiunea USL pe acest fond de nemulţumire care a apărut demult în sondaje, pare simplă la alegeri.

Crin Antonescu: Pare doar.

Andreea Creţulescu: Mă gândesc la scoruri, ca cel din sectorul 6… Cât va costa frauda în aceste alegeri?

Crin Antonescu: Păi dacă va avea loc va conta. Eu sper să nu aibă loc şi tot ceea ce trebuie să-i preocupe şi pe oamenii din staff-ul de campanie, echipele de campanie… dar trebuie să ne preocupe pe toţi cetăţenii care nu dorim ca votul nostru să fie invalidat… Pentru că o fraudă îţi falsifică votul. Trebuie să luăm, cei care se ocupă de acest lucru, reprezentanţi în secţiile de votare şi pe toate etapele procesului electoral toate măsurile. Dar cea mai importantă măsură este o prezenţă semnificativă la vot. Cu cât mergem mai mulţi la vot numărul de flotanţi pe care un primar sau altul i-au adus la limita legii şi i-au înscris câte o mie la o adresă, contează mai puţin. Altfel soarta noastră poate fi decisă în felul acesta. Eu nu sunt surprins de această dinamică, USL are evident un ascendent politic, sectoarele 3 şi 6 unde aceste răsturnări de situaţie au loc, sunt nişte sectoare cu vot mai politic. O spun analizând istoria recentă a alegerilor. În ce priveşte sectorul 6, eu cred că diferenţa ar fi şi mai mare în favoarea candidatului USL, Rareş Mănescu, dar ea e limitată de prezenţa şi unui candidat independent care strânge şi el nişte voturi. N-am însă niciun fel de îndoială că dacă toţi cei cărora le pasă de soarta administraţiei locale din sector vor merge la vot, diferenţa va fi mult mai clară.

Andreea Creţulescu: Eu nu v-am pus întrebarea într-un singur sens. Adică nu m-am gândit la o fraudă din partea PD-L. Mă gândesc şi la o fraudă din partea USL. Pentru că dacă aş intra în logica argumentelor dumneavoastră din ultimii 4 ani, atunci când ai în mână pârghia MAI şi prefecţii, teoretic poţi face multe lucruri.

Crin Antonescu: Teoretic. Eu vă aduc aminte că PNL a organizat în 2008 alegeri pe care, deşi n-a scos un scor prost le-a pierdut, fără drept de apel, vă aduc aminte faptul că PSD a organizat în 2004 alegeri parlamentare, prezidenţiale şi le-a pierdut şi ştiu numai în 2009 cine a organizat la prezidenţiale alegeri şi le-a câştigat după ce le-a numărat cum a trebuit.

Rareş Mănescu: O completare. Frauda nu o face neapărat prefectul sau MAI. Evidenţa Populaţiei e un serviciu în subordinea primăriei. S-a constatat şi la sectorul 3 şi am constatat şi noi la 6, există apartamente unde sunt 100, 200 de oameni cu domiciliul. E anormal. În sectorul 3 sunt şi 1400 de oameni.

Adrian Cioroianu: Într-un singur apartament?

Rareş Mănescu: Da. Aici e vorba de fraudă. Cum spunea şi domnul Crin Antonescu, dacă vom ieşi la vot, şi eu mă bazez pe cei tineri, eu vorbesc de mine, mă consider la 43 de ani un om tânăr, care a fost în decembrie 1989 în Piaţa Universităţii, a fost bătut de mineri, un om care şi-acum în ianuarie am fost în Piaţa Universităţii. Sunt mândru, chiar dacă mulţi pedelişti erau supăraţi pe mine, şi doamna Udrea declara că nu-mi văd de treabă şi stau prin piaţă. Şi din Piaţa Universităţii a început căderea guvernului şi noi nu trebuie să ne lăsăm până nu doborâm puterea locală portocalie şi să nu ne lăsăm până nu-l schimbăm şi pe domnul Traian Băsescu.

Andreea Creţulescu: Dumneavoastră spuneţi că trebuie să-l schimbaţi şi pe domnul Traian Băsescu. Domnul Crin Antonescu ceva mai diplomat spunea că…

Rareş Mănescu: Domnul Crin Antonescu e mai diplomat. Domnul Crin Antonescu a dat bătălii mult mai grele ca mine. Eu dau o bătălie mai mică aici.

Adrian Cioroianu: Nu-i mai bine să clarificaţi un astfel de caz concret, cum ar fi frauda asta? E un lucru care nu se întâmplă într-o ţară civilizată. Bănuiesc că lege există…

Andreea Creţulescu: Da, astfel de situaţii vedeam în mediul rural. Dar constat că vedem şi în Capitală. Vreau să vă întreb aşa, nu mă interesează cine va câştiga în sectorul 6, dar indiferent…

Rareş Mănescu: Pe mine mă interesează mult. Şi ar trebui şi pe dumneavoastră să vă intereseze pentru că va fi mai bine pentru multă lume.

Andreea Creţulescu: Întrebarea mea e clară. Eu vreau de la un primar şi nu doar de la sectorul 6, ci şi de la alte sectoare şi din alte zone din ţară, mă interesează povestea cu copiii, cu şcolile. Pentru că mi se pare că angrenajul ăsta electoral i-a făcut pe mulţi să uite de clasa pregătitoare, de faptul că şcolile din România multe din ele n-au dotări pentru această lege, proastă, bună… oricum înţeleg că şi dumneavoastră o aplicaţi anul acesta… Şi eu mă gândesc la copii, mă gândesc şi la Bacalaureat, au fost şi acolo atâtea scandaluri… Ce veţi face dumneavoastră în sectorul 6?

Rareş Mănescu: Vă duceţi prea departe cu Bacalaureatul. La ora asta în sectorul 6 e un deficit de 13.000 de locuri în grădiniţe, în condiţiile în care sunt 6000 de locuri. Asta înseamnă dublu faţă de cât există, necesar. Nevoie. Se pot face aceste locuri, se pot mansarda şcolile, bugete există. Vorbim de sute de milioane. Dar ideea e să cheltuim banii cum trebuie. M-aţi întrebat dacă există dovezi pentru furt. Cum să nu existe? Reabilitarea unui apartament costă 40.000 de lei. Iar oameni care au făcut-o cu fonduri proprii au plătit 8000 de lei.

Andreea Creţulescu: Ne explicaţi după o pauză publicitare. Ne-am întors la „Realitatea la Raport”. Vă întrebam înainte de publicitate, pe mine mă interesează fiecare primar pe termen scurt, ce face cu şcolile. Sunt două chestiuni care ţin într-o mare măsură de administraţia locală. Şi clasa pregătitoare, şi organizarea Bacalaureatului.

Rareş Mănescu: Bacalaureatul ţine de Ministerul Educaţiei. Celelalte ţin de administraţia şcolilor care e subordonată primăriei. Începem cu o mansardare a şcolilor pentru că-i mare problemă cu spaţiul. Această mansardare se poate realiza uşor şi se pot obţine multe spaţii suplimentare. O dată pentru acea clasă pregătitoare, doi, pentru grădiniţe. Prin stabilirea claselor de grădiniţă la parter şi urcarea claselor de şcoală la etaje. Sunt proiecte care se pot realiza şi în jumătate de an.

Adrian Cioroianu: Câte şcoli are sectorul?

Rareş Mănescu: 35 de şcoli. Mai sunt 4 şcoli începute la care nu lucrează nimeni de ani de zile. Înseamnă şi acelea nişte locuri. Se pot începe alte şantiere noi…

Andreea Creţulescu: Poate fi tras cineva la răspundere pentru faptul că acolo s-au investit bani?

Rareş Mănescu: Vor fi traşi la răspundere. Pentru că am spus clar, când începem activitatea şi am luat modelul de la noul guvern, vom începe cu un audit. Trebuie văzut cum s-au cheltuit banii. Nu se poate să ai în continuare străzi de pământ, neasfaltate, să ai locurile alea de joacă de ani de zile pe care copiii le împart cu câinii comunitari, nu se poate să ai un aşa-zis adăpost pentru câini care e gol. În condiţiile în care poţi accesa fonduri europene. Revin la doamna Udrea, că-i la noi acolo şi stă şi în colegiul unde am sediul de partid. Nu se face nimic…

Andreea Creţulescu: E parlamentar într-un colegiu din sectorul 6, nu?

Rareş Mănescu: Colegiul 25. În Drumul Taberei, unde am sediul organizaţiei. Sunt multe probleme acolo. N-au făcut nimic. Legat de panseluţe, că se tot discută, la noi s-au început în Drumul Taberei lucrările la magistrala de metrou. Înainte să se înceapă cu 3 luni se plantau flori, material dendrologic. Aproximativ 9 milioane euro. Dacă-i transformăm în lei sunt multe zerouri. Nu se poate să-ţi baţi joc de banii ăştia.

Andreea Creţulescu: Crezi, Adrian Cioroianu, că noii primari vor rezista la tentaţia acestor milioane? Că înţeleg că din panseluţele astea câştigi cel mai repede.

Adrian Cioroianu: Nu s-a furat dintotdeauna. Până acum 20 de ani era o frică sau o jenă. Pericolul e altul. Şi aici e responsabilitatea şi a domnului Crin Antonescu, şi a domnului Victor Ponta… S-ar putea ca victoria să fie suficient de lejeră ca să dea unor reprezentanţi locali impresia că pot să facă ce vor. Trebuie struniţi chiar dacă victoria va fi importantă sau nu. Pentru că istoria continuă, vor mai fi alegeri în ţara asta şi să nu-i dea nimeni ca exemplu, să rămână ce-a fost până acum ca exemplu rău dacă a fost, şi să nu calce pe urme chiar dacă tentaţia e mare.

Andreea Creţulescu: Candidatura asta a USL o gândiţi pentru 4 ani sau o gândiţi pentru un termen mai lung?

Crin Antonescu: Suntem obligaţi să fim atenţi la detalii şi dacă nu sunt toţi atenţi, în orice caz cineva ca Rareş Mănescu şi cineva ca mine, ne gândim. Pentru că suntem oameni care de 20 de ani, în afară de numele pe care încercăm să ni-l respectăm şi nu ni l-am pătat niciunul din noi, ţinem la onoarea, la numele, la blazonul unui partid pe care-l servim. Spuneam despre Rareş Mănescu că e un candidat pe care-l susţin în mod special din acest motiv, pentru că-l ştiu ce poate face. Eu pe de altă parte aş încheia şi cu un mesaj politic. Rareş Mănescu, dincolo de calităţile personale, de proiectele sale pe care şi le-a expus cu multă tenacitate în această lună de campanie, este candidatul USL. Şi eu, şi Victor Ponta îl susţinem acum şi-l vom susţine după ce va fi primar. În această zonă pe care doamna Udrea a vrut s-o transforme împreună cu domnul Poteraş sau prin intermediul domnului Poteraş într-un soi de moşie, de feudă, de rezervaţie, victoria lui Rareş Mănescu trebuie să fie şi una simbolică. Şi atunci de aceea îi chem la vot pe toţi, dar mai ales pe cei tineri care au fost în opinia mea principalele victime ale propagandei şi guvernării PD-L. Ei au fost atraşi mulţi din tinerii bucureşteni de lucrurile promise de PD şi-i chem să se gândească acum totuşi, că pentru tineri PD-L a făcut mult. Dar tinerii ăia s-au numit Udrea, Elena Băsescu, Anastase şi cam atât.

Andreea Creţulescu: Aţi invocat trei personaje care în sondajele de opinie au o cotă foarte redusă de încredere. Inevitabil că în campanie îţi alegi astfel de personaje şi spui aşa nu.

Adrian Cioroianu: Ţinte vrei să spui…

Andreea Creţulescu: Da, ţinte.

Crin Antonescu: Domnul Poteraş a fost braţ la braţ cu doamna Udrea şi aici trebuie să-l găsească alegerile, Rareş Mănescu a fost alături de Victor Ponta, de mine în opoziţie şi aici îl găsesc alegerile. E şi asta o măsură corectă.

Andreea Creţulescu: Dumneavoastră în calitate de preşedinte veţi avea fermitatea eventual să eliminaţi din zona partidului oamenii despre care se vor afirma lucruri? Pentru că Udrea sau alte personaje pe care le-aţi invocat în privinţa lor au existat semnale demult, nu ştiu dacă toate sunt adevărate sau nu, de aceea a ajuns atât de jos în sondajele de opinie, dar din câte a văzut toată lumea, niciun lider de partid nu a generat o atitudine fermă în privinţa acelor oameni politici criticaţi prin diverse lucruri.

Crin Antonescu: Voi avea această fermitate şi de altfel lucrurile nu sunt chiar la timpul viitor. Fără să dăm nume acum, s-au schimbat multe şi în PNL, şi în PSD. Uitaţi-vă că sunt nişte oameni mai noi, chiar dacă ei sunt vechi în partid, care sunt azi în prima linie. Şi Rareş Mănescu este unul din aceşti oameni care azi e în prima linie. Şi sunt alţii care nu mai sunt nici în prima, nici în a doua… Avem această forţă.

Andreea Creţulescu: Pentru sectorul 6 care ar fi prima măsură pe care ai lua-o pe lângă acel audit?

Rareş Mănescu: Demararea proiectelor, cele 5 bătălii cum le-am numit, continuarea reabilitării, niciun şantier nu va fi oprit, programe pentru persoanele în vârstă, vorbim aici de asistenţă medicală la domiciliu, vorbim de un ghişeu al pensionarului… (…). Sunt proiecte pe care le putem pune în aplicare foarte repede, pentru că am identificat atât sursa financiară cât şi locaţiile. Bineînţeles siguranţa copiilor şi ceea ce-am spus legat de şcoli.

Andreea Creţulescu: Ultimele 20 de secunde… Adrian Cioroianu, va conta mult la votul de duminică, votul negativ sau votul pe proiecte?

Adrian Cioroianu: Va vota votul negativ ca întotdeauna. Şi asta explică şi creşterea unor candidaţi de la USL. Există un vot negativ pentru că şi cei care ies din cursă acum au avut un comportament cu minus.

Andreea Creţulescu: Cred că responsabilitatea este cu mult mai mare. Vă mulţumesc foarte mult pentru prezenţă. Rămâneţi în Realitate.

(Prin Monitoring Media, Realitatea TV – Realitatea la Raport, Ora 21:30)

Etichete:, , ,

Comentariile nu sunt permise.

%d blogeri au apreciat: