Observaţie de start: acest calcul este orientativ şi nu o predicţie.
La primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2009 s-au înregistrat 9,7 milioane voturi valide. Acest număr poate fi luat ca referinţă grosso-modo şi pentru alegerile prezidenţiale viitoare. Se pot da argumente atât în favoarea creşterii numărului de votanţi faţă de acum trei ani, dar şi argumente care sugerează că numărul de votanţi ar scădea. Să presupunem că se anulează unele cu celelalte. La parlamentare au venit 7,4 milioane de votanţi. Să mai adaugăm votanţii scârbiţi de oferta ARD sau pe care organizaţiile locale ale PDL nu au găsit de cuviinţă să-i mobilizeze. Scena arată astfel:
Bazinul PSD + PNL: 4,3 milioane
Bazinul PDL + FC + anti-iliescieni care vor susţine „răul mai mic”: 2 milioane
Bazinul PPDD: 1,1 milioane
Alţii: 0,7 milioane.
Total: 8,1 milioane.
În plus faţă de aceştia ar veni la prezidenţiale 1,6 milioane (9,7 – 8,1). „Nou-veniţi” – oameni nu foarte interesaţi de politică, dar care totuşi îi dau totuşi destulă atenţie astfel încât să vină la vot măcar la prezidenţiale. Dacă prezenţa la prezidenţiale va fi mai mică de 9,7 milioane, adică se va stabili un record negativ de prezenţă la prezidenţiale, absenţii vor aparţine în principal acestui grup.
Ştim deja ceva despre comportamentul unui astfel de grup datorită diferenţei de acelaşi tip care a existat între numărul de voturi valide din 2008 (6,9 milioane) şi 2009 (9,7 milioane). Nu există un monopol politic sau ideologic asupra „nou-veniţilor”. Simplificând puţin – dar foarte puţin – situaţia:
28% dintre ei au votat Băsescu deşi nu votaseră PDL la parlamentare
28% au votat Geoană deşi nu votaseră PSD la parlamentare
22% au votat Antonescu deşi nu votaseră PNL la parlamentare
22% s-au orientat spre candidaţi marginali.
Chiar şi atunci, în rândul „nou-veniţilor” PSD şi PNL aveau o forţă de atracţie mai mare decât PDL/Băsescu (50% vs. 28%).
Situaţia nu are de ce să fie foarte diferită în 2014. Se pot aduce argumente în favoarea noţiunii că bazinul USL se va reduce, fie printr-o capacitate scăzută de a atrage „nou-veniţi”, fie prin disoluţia bazinului principal (motive: situaţie economică proastă, dezamăgire, corupţie, etc.). Această rută de analiză păleşte în faţa unei realităţi simple: USL a obţinut la parlamentare 4,3 milioane voturi – mai mult decât orice partid sau alianţă din 1991 încoace. Totuşi, performanţa USL este inferioară celei de la ultimele prezidenţiale, la care candidaţii PSD şi PNL au strâns împreună 4,9 milioane voturi (turul unu) şi 5,2 milioane (turul doi). Până şi o comparaţie cu alegerile prezidenţiale trecute arată că forţa PSD+PNL este mai mare decât ar indica parlamentarele care tocmai s-au desfăşurat:
2004, turul unu, Adrian Năstase (deci doar PSD, fără PNL): 4,27 milioane voturi
2000, turul unu, Ion Iliescu (deci doar PSD, fără PNL): 4,0 milioane voturi.
În acest context, a spune că doar 50% dintre „nou-veniţi” ar fi alături de candidaţii PSD sau PNL este o estimare moderată.
Un alt mod de a sugera că bazinul PSD+PNL se poate mări în perspectiva prezidenţialelor fără eforturi considerabile:
a) La parlamentarele din 2008 PSD+ PNL = 3,4 milioane voturi
b) La prezidenţialele care au avut loc un an mai târziu candidaţii PSD+PNL = 5 milioane voturi (cu 50% mai mult; cu 1,6 milioane voturi mai mult)
a’) La parlamentarele din 2012 PSD+PNL = 4,3 milioane voturi
b’) La prezidenţialele din 2014 candidaţii PSD+PNL = ..?
6,5 milioane voturi (creştere 50%)?
5,9 milioane voturi (cu 1,6 milioane mai mult)?
Dacă mergem pe teza conform căreia 50% din „nou-veniţi” ar opta pentru candidatul PSD sau PNL, ajungem la 4,3 milioane + (50% din 1,6 milioane) = 5,1 milioane, considerabil mai puţin decât estimările din întrebările anterioare. Încă o dovadă că un bazin potenţial de 5,1 milioane nu este o estimare exagerată a forţei PSD şi PNL.
Odată ce luăm în calcul „nou-veniţii” şi o împărţire a lor asemănătoare cu cea din 2009, situaţia devine:
Bazinul PSD + PNL: 5,1 milioane
Bazinul PDL + FC: 2,45 milioane
Bazinul PPDD + alţii: 2,15 milioane
Total: 9,7 milioane.
În mod sigur un candidat provenind din actualul USL ar intra în turul doi. Semnele de întrebare sunt:
a) identitatea politică a acestuia (PNL sau PSD)
b) dacă un candidat din afara USL-ului actual ar intra în turul doi.
Pentru îndeplinirea condiţiei de la punctul b), PDL/FC ar avea nevoie de:
1. o candidatură unică
şi
2. o mobilizare perfectă a PDL, nu ca în 2012
şi
3. candidaturi separate PNL şi PSD (evident)
şi
4. o stabilizare a bazinului USL
sau
4′. în cazul creşterii bazinului USL, de o divizare dezechilibrată a acestuia.
Exemplu bun pentru PDL/FC: bazinul USL rămâne stabil la 5 milioane, divizare dezechilibrată a voturilor:
Candidatul A (din partea unui partid din fostul USL) 2,9 milioane voturi sau mai multe
Candidatul PDL+FC+etc. 2,45 milioane voturi
Candidatul B (din partea celuilalt mare partid din fostul USL) 2,1 milioane voturi sau mai puţine
Exemplu rău pentru PDL/FC: bazinul USL creşte la 5,6 milioane, divizarea este egală:
Candidatul A (din partea unui partid din fostul USL) 2,8 milioane voturi
Candidatul B (din partea celuilalt mare partid din fostul USL) 2,8 milioane voturi
Candidatul PDL+FC+etc. 2,45 milioane voturi, la revedere, ne-a făcut plăcere.
Notă: despre atragerea de votanţi care nu vin de obicei la prezidenţiale sau despre atragerea de votanţi de la USL nici nu are sens să vorbesc, nu există idei ba mai mult există o distanţare de TB care ar duce la pierderea de voturi, deci în cel mai bun caz se pierde cât se câştigă.
sursa: Sociollogica
Radu Zlati 
Comentarii recente