Emisiunea ”După 20 de ani” de la Pro TV, invitat președintele PNL, Crin Antonescu – 24.03.2013

892841_10151525422503307_976541017_oPRO TV (24 martie, ora 9:51)

Emisiunea: „După 20 de ani” – Realizator: Cristian Leonte – Tuturor, bună dimineaţa! Astăzi, o discuţie cu preşedintele Senatului şi preşedintele PNL, domnul Crin Antonescu. Bună dimineaţa!

Crin Antonescu: Bună dimineaţa!

Realizator: Ca de obicei, în platou, invitaţii din fiecare ediţie, Cristian Hostiuc, bună dimineaţa, Cristian!

Cristian Hostiuc: Bună dimineaţa!

Realizator: Claudiu Pândaru, bună dimineaţa!

Claudiu Pândaru: Bună dimineaţa!

Realizator: Domnule Crin Antonescu, o să începem cu o întrebare venită dinspre Parlament; este vorba despre statutul cadrelor militare, o lege trimisă de preşedintele României spre reexaminare. Spune preşedintele Traian Băsescu într-o declaraţie, săptămâna aceasta: „Pot să o interpretez ca fiind o lege care reflectă ori un act de trădare naţională, ori un act ce vădeşte o profundă prostie. Vă întreb, ca parlamentar şi ca pe preşedinte al Senatului, în ce poziţie pune această declaraţie Parlamentul României?

Crin Antonescu: Această declaraţie cred că pune într-o poziţie foarte prostă, nepotrivită – ca să caut cele mai dulci cuvinte – pe cel care a emis-o, pe preşedinte. Parlamentul este tot în poziţia pe care o ştim, cu bune, cu rele. Pentru că a vorbi ca şef al  unui stat despre trădare naţională este un lucru foarte grav. Că îl faci foarte frecvent şi fără nicun temei, te decredibilizezi şi, din păcate, într-o anumită măsură, afectezi şi imaginea ţării respective pentru cine se uită la declaraţiile şefului acelei ţări, şefului statului. Pe conţinut cred că s-a discutat deja de când această afirmaţie a fost făcută, nu este nimic dramatic. Preşedintele are, evident, dreptul de a avea o altă viziune, o altă opţiune, are dreptul constituţional de a nu promulga această lege şi de a o retrimite în reexemainare, ceea ce a şi făcut. Comisia de specialitate şi Parlamentul vor reanaliza şi vor da o soluţie sau alta, dar este limpede că o declaraţie de felul acesta nu are nici cea mai mică justificare, pentru că, în fond, nu vorbim decât despre faptul că ministrul apărării, şi nu preşedintele, are dreptul de a acorda dispensele respective de prelungire, după o anumită vârstă, a activităţii generalilor. Or, de foarte multă vreme, în România sunt miniştri civili ai apărării. Acesta este şi regula NATO. A îi trata ca pe nişte politruci, a îi trata ca pe nişte duşmani ab inítio (sau prin definiţie) este absolut aberant şi cred că mai multe de spus despre această nouă ieşire la rampă a preşedintelui nu ar fi. Parlamentul va analiza cu tot calmul şi cu toată deschiderea această chestiune, fără însă a se isteriza în urma declaraţiilor prezidenţiale.

Claudiu Pândaru: Domnule Antonescu, de la alegerile de anul trecut pe care USL le-a câştigat cu o majoritate covârşitoare…

Crin Antonescu: A câştigat multe alegeri USL anul trecut. De parlamentare vorbiţi?

Claudiu Pândaru: Vorbesc de parlamentare, desigur, de ultimele alegeri. De la alegerile de anul trecut, tonul USL în relaţia cu Traian Băsescu s-a schimbat major. Ţin minte, în discursurile electorale erau momente în care se vorbea despre o nouă suspendare a lui Traian Băsescu, despre imposibilitatea unei coabitări între USL şi Traian Băsescu. Greşesc?

Crin Antonescu: Da.

Claudiu Pândaru: Spuneţi-mi de ce.

Crin Antonescu: Sau măcar să încercăm să stabilim nişte nuanţe. Eu, personal, şi atâta vreme cât am fost în campania electorală şi cu Victor Ponta, şi cu ceilalţi lideri ai partidelor care compun USL, nu am vorbit şi nu i-am auzit vorbind despre o nouă suspendare. Am vorbit şi vorbesc şi astăzi despre faptul că atâta vreme cât Traian Băsescu  v-a  fi la Cotroceni, va exista o problemă, vor exista în permanenţă germenii unor confruntări care nu sunt deloc benefice pentru această ţară, dar că, până la urmă, respectând Constituţia şi legile în vigoare, va trebui să mergem înainte. Sigur, s-ar putea ca impresia dumneavoastră să fie pe deplin justificată dacă socotiţi vehemenţa din campania electorală a altora – de pildă, a premierului de atunci şi de astăzi – şi pactul de coabitare şi tonul pe care, în lumina acestui pact, după aceea, s-a formulat.

Claudiu Pândaru: Pe dumneavoastră vă nemulţumeşte poziţionarea lui Victor Ponta faţă de Traian Băsescu?

Crin Antonescu: Nu, în repetate rânduri am spus că o înţeleg, am spus că, deşi nu cred – nu mai reiau, mi-am păstrat convingerea în această privinţă, că acel pact are vreo utilitate – l-am susţinut şi îl susţin pe Victor Ponta în această chestiune, dar nu văd nicio divergenţă, repet, cel puţin în ce mă priveşte pe mine şi Uniunea Social Liberală, între ceea ce am angajat în campanie. Noi, de fapt, şi aici s-ar putea să fie un câmp de discuţie interesant, noi în campania electorală nu am vorbit nicăieri de suspendarea lui Traian Băsescu  pentru că nu poţi angaja suspendarea cuiva pe prezumţia că va încălca din nou Constituţia. Nu am făcut-o. Am spus, însă, următorul lucru, că cerem votul oamenilor pentru a conduce această ţară prin mijloacele constituţionale pe care votul lor ni-l dă, prin majoritare parlamentară, printr-un guvern expresie acestei majorităţi parlamentare, prin instituţiile care sunt sub autoritatea fie a Guvernului, fie a Parlamentului, vom conduce această ţară altfel decât Traian Băsescu, vom conduce această ţară altfel decât a fost ea condusă de Băsescu şi guvernele sale, ceea ce oamenii doreau. Şi sigur că acum măsura sau evaluarea măsurii în care noi ne respectăm acest angajament electoral este o discuţie pe care eu cred că putem să o purtăm cu toate nuanţele.

Cristian Hostiuc: Dacă vă uitaţi în acele trei luni de guvernare şi tragi o linie, conduceţi altfel decât conducea Traian Băsescu cu PDL?

Crin Antonescu: Eu cred că da sau, mai degrabă, sunt convins că da. Există câteva deosebiri fundamentale. Hai să luăm trei care îmi vin în minte, înainte de toate. Deşi vorbim şi noi despre puţinătatea banilor din buget, despre nişte măsuri, poate nu folosim cuvântul austeritate, de proastă reputaţie, dar, totuşi, nişte măsuri de constrângere bugetară. Noi nu am pornit niciodată de la ideea că asta trebuie să fie în continuare pe spinarea a milioane de oameni şi acolo unde guvernele lui Traian Băsescu au luat, guvernele noastre au dat înapoi. În al doilea rând, cred că există, cel puţin până în prezent, o atitudine mult mai cinstită faţă de opinia publică, în sensul în care guvernul spune ce poate şi ce nu poate să facă. Şi asta contează, poate, mai mult decât ceea ce ar vrea să facă. Şi în al treilea rând, o diferenţă care ne şi aduce la discuţia dinainte, acesta este un guvern care dă socoteală în faţa Parlamentului şi în faţa alegătorilor, şi nu este un guvern personal al lui Traian Băsescu sau al altcuiva, aşa cum au fost guvernele Boc.

Claudiu Pândaru: Domnule Antonescu, vorbeam de alegeri şi de angajamentele şi discursul din campania electorală. Este o dezbatere chiar din această săptămână legată de coplată, spre exemplu, care este „în curtea” unui ministru din partidul pe care îl conduceţi –  este vorba de ministrul Nicolăescu. Până la urmă, rămâne coplata, deşi unul dintre atacurile electorale, în momentul în care s-a vorbit în timpul guvernării PDL despre coplată, a venit extrem de dur din partea PNL, pe acest subiect.

Crin Antonescu: Există foarte multe lucruri de detaliu, chiar dacă importante, dar de detaliu, în ansamblul unui program guvernamental, unui program electoral şi putem discuta despre fiecare dintre acestea. Mai întâi aş face observaţia următoare: guvernul este într-adevăr un guvern de coaliţie şi el are jumătate dintre miniştri social-democraţi, jumătate liberali şi un conservator. Sigur că fiecare dintre aceşti miniştri asumă responsabilitatea direct şi complet asupra domeniului său de activitate, numai că măsurile cu caracter politic se iau de către întregul guvern şi cu o responsabilitate comună. Sigur că există nişte teme ale miniştrilor liberali pe care şi noi, ca partid, încercăm să le monitorizăm, evident, să le susţinem, şi sigur că, în măsuri care ţin de reforma sănătăţii sau de câmpul acesta de administrare a sistemului public de sănătate, sunt măsuri importante care sunt iniţiate de către ministrul Eugen Nicolăescu, şi care sunt asumate sau nu, vom vedea, de către întregul guvern. Asta este o discuţie care, deocamdată, e deschisă. Ministrul Eugen Nicolăescu este un om în care eu cred, în opţiunile şi în hotărârea sa de a le transpune în realitate. Am discutat cu domnia sa, l-am rugat să aibă şi mai multă comunicare pentru toate măsurile pe care le doreşte. Am avut o discuţie şi cu premierul şi cu ministrul sănătăţii, despre ceea ce urmează, şi lucrurile sunt încă în stadiu de ipoteză, de proiect.

Claudiu Pândaru: Dumneavoastră, personal, sunteţi de acord cu această măsură?

Crin Antonescu: Aştept încă toate argumentele dintr-o parte şi din alta şi n-aş putea, eu, acum, să formulez un verdict sau un vot pe care nu l-am dat încă în discuţia dintre noi.

Cristian Hostiuc: Dacă ne uităm puţin la cele trei luni, vom vedea că sunt, din punct de vedere economic, /…/, coplata – ministru liberal; Oltchim – ministru liberal. De partea cealaltă nu vedem o problemă a unui ministru PSD. Nu vă este teamă că veţi prelua toate castanele guvernării?

Crin Antonescu: Nu. În momentul când am intrat în această guvernare şi când am cerut votul oamenilor pentru această guvernare, ştiam foarte bine ce avem de guvernat, în ce condiţii. Ştiam şi atunci, ştim şi acum. După cum aţi văzut încă un merit, dacă pot spune aşa, al acestui guvern este că nu a pierdut foarte multă vreme pentru a invoca greaua moştenire, deşi nu moştenea deloc ceva uşor. Eu n-aş privi aşa. Noi nu privim aşa. Deci, noi nu privim această acţiune guvernamentală într-un guvern de coaliţie ca pe o pândă reciprocă. Ce puncte pierde PSD-ul, ce puncte pierde PNL-ul sau ce câştigă unii, ce câştigă alţii, pentru că ăsta este un mod întru totul păgubos, care s-a mai practicat în guvernele de coaliţie din România, şi toate, dar absolut toate, au sfârşit-o rău şi repede. Noi nu gândim aşa. Sigur, depinde de unghiul din care priveşti. Eu aş putea să spun că dumneavoastră vedeţi Oltchim-ul… eu aş putea să vă spun că miniştrii liberali, în primul Guvern Ponta, tot un ministru liberal a atacat, în sfârşit, pe un front care era tabu şi anume cel al ‘băieţilor deştepţi’, şi că lucrul acesta poate să aducă puncte Partidului Naţional Liberal. Numai că eu cred foarte sincer că punctele nu se pierd şi se câştigă pe partide. Eu cred că marea miză în această guvernare este reuşita de ansamblu a proiectelor şi angajamentelor, ceea ce e foarte greu, şi atunci câştigă toată lumea sau eşecul acestor proiecte, eşecul major, şi atunci pierde toată lumea. Există, de asemenea, un proiect politic de mare amploare, de o amploare fără precedent chiar, care este Uniunea Social-liberală, şi menţinerea sau reuşita în continuare a acestui proiect aduce câştig. Doamne fereşte, eşecul lui sau ruperea lui, e plătită de toate părţile.

Claudiu Pândaru: Dar care este amprenta liberală asupra guvernării pe care o identificaţi dumneavoastră?

Crin Antonescu: Eu cred… e o părere strict personală şi n-am deloc pretenţia că am vreo calitate de expert atunci când o emit. Eu cred că discuţia despre măsuri de dreapta, măsuri de stânga, măsuri liberale, măsuri socialiste, în plan economic, în acest moment, e mai puţin potrivită decât altă dată. Ne uităm la întreaga Europă şi vedem – ca să dau un exemplu – că, în momentul în care stai sub constrângerea unui deficit fixat dinainte, în care mai stai, cum e cazul României şi al altor ţări, dar vorbim de România, şi sub constrângerile din ce în ce mai multe şi din ce în ce mai dure ale unor acorduri cu FMI-ul, există foarte puţin loc pentru imaginaţie, creativitate politică şi ideologie sau doctrină, cum doriţi să spuneţi. Este, până la urmă, o luptă aproape disperată de a gestiona sau de a salva de scufundare sau de avarie o ambarcaţiune pe care de fapt nici n-o pilotezi. Sigur însă că există opţiuni majore şi, în sensul acesta, păstrarea impozitului maxim de 16%, de fapt cotă unică încă, a fost un lucru pentru care noi am insistat şi pentru care am găsit înţelegerea colegilor noştri social-democraţi, care, în principiu, doreau, de când se ştiu, un impozit progresiv. De asemenea, dincolo de asta, există câteva teme pe care, asumând ministerele respective, noi le avem. Nu doar pentru noi, că nu le putem face fără sprijinul premierului, întregului guvern, majorităţii alcătuite cu PSD-ul, cel mai mare partid parlamentar. La Ministerul Finanţelor, Daniel Chiţoiu are un amplu proiect de care se va apuca foarte curând, este deja în studiu şi în pregătire, de reformare, de restructurare, şi a ministerului şi a ANAF-ului şi a sistemului de colectare, în general. Avem această reformă a sănătăţii, cu mize foarte mari şi cu riscuri foarte mari, pe care o cântărim, încercăm s-o cântărim cât mai în detaliu. Avem, de asemenea, la Ministerul Apelor şi Pădurilor, proiecte foarte interesante ale Luciei Varga, inclusiv modificări foarte importante la Codul Silvic. De exemplu: avem în ce-l priveşte… să vorbim de Varujan Vosganian şi ministerul, complicatul minister pe care-l conduce cu încă doi miniştri delegaţi, cu o vastă arie de acţiune, avem chiar din programul nostru – concept agreat şi de parteneri – această idee de reindustrializare, care este, sigur, greu de imaginat şi de aplicat concret, în condiţiile pe care le descriam înainte, dar care nu este mai puţin o ţintă, ci un proiect pentru noi şi pentru ministrul care-l reprezintă.

Claudiu Pâdaru: Aveţi Ministerul Transporturilor şi pe…

Crin Antonescu: Avem, de asemenea, Ministerul Transporturilor…

Claudiu Pândaru: …şi-l aveţi acolo pe domnul Relu Fenechiu…

Crin Antonescu: Îl avem pe domnul Fenechiu.

Claudiu Pândaru: …o ţintă, în ultima perioadă, a opoziţiei dar şi a lui Traian Băsescu.

Crin Antonescu: Dar nu ne interesează acest aspect. Relu Fenechiu este acolo nu pentru a răspunde atacurilor lui Traian Băsescu sau pentru a răspunde atacurilor opoziţiei pe subiectul unui dosar care este în justiţie, pe care nimeni nu l-a împiedicat şi nu-l împiedică, care va avea să sperăm, cât mai curând, un verdict sau altul. Relu Fenechiu este acolo pentru a aplica nişte programe, pentru a debloca nişte fonduri europene esenţiale pentru ceea ce înseamnă politica de infrastructură în România şi pentru a pune în practică ceea ce de multă vreme, şi el şi oamenii de specialitate din partidul nostru gândesc că trebuie să fie politica prezentului şi a viitorului în acest domeniu.

Claudiu Pândaru: Ar fi de preferat, însă, să aveţi miniştri care nu sunt în judecată, cu dosare, fără…

Crin Antonescu: E o discuţie falsă pe care n-am de gând s-o port la nesfârşit şi deloc. Evident, vă răspund, pentru că mă întrebaţi. Singurul lucru de preferat categoric este să avem miniştri competenţi, miniştri oneşti, miniştri cinstiţi şi miniştri puternici. Puternici pentru a se lupta cu tot ce înseamnă corupţia sau probabilitatea de corupţie de sub ei, din sistem, puternici pentru a se lupta în structurile europene unde să câştige teren, bani, şanse, credibilitate pentru România, puternici pentru a asuma şi a urmări proiecte şi a le comunica opiniei publice în permanenţă. Asta este important pentru mine.

Claudiu Pândaru: Doamna Pivniceru de ce se retrage?

Crin Antonescu: Este opţiunea domniei sale, până la urmă aş vrea să nu uităm că doamna Mona Pivniceru nu a fost niciodată şi nici n-are de gând să facă politică, să devină un om politic. Doamna Pivniceru a fost şi va reveni, va redeveni un magistrat de carieră cu o carieră înaltă, cu o carieră de succes, cu o carieră dincolo de orice discuţie şi domnia sa a plecat, din statutul de magistrat, odată, şi din postura de judecător la Înalta Curte, pentru a veni într-un moment dificil şi a da o mână de ajutor în ceea ce poate face sau nu poate face ministrul justiţiei în Guvernul României. Opţiunea domniei sale pentru a merge la Curtea Constituțională este una pe care n-avem cum să n-o respectăm şi n-avem cum să n-o susţinem, deşi repet ideea că în mare măsură regret că un om ca Mona Pivniceru nu va mai fi la acel minister atât de complicat.

Claudiu Pândaru: Aveţi o soluţie?

Crin Antonescu: Pentru ce?

Caludiu Pândaru: Pentru…

Crin Antonescu: Pentru a o opri pe Mona Pivniceru? Nu!

Claudiu Pândaru: Nu, aici nu cred. Pentru a pune pe cineva pe locul lăsat liber, adică un nume.

Crin Antonescu: Sigur că avem o soluţie. Deocamdată însă nu avem, nu pot face public această variantă. Noi avem mai multe soluţii, dar nu Norica Nicolai sau Tudor Chiuariu, care a fost imediat vehiculaţi, pentru că, aşa cum şi aceşti oameni au declarat public, vă întăresc şi eu, niciunul dintre ei nu doreşte în acest moment să preia portofoliul justiţiei.

Caludiu Pândaru: Dar de ce fug, domnule Antonescu, aşa, de postul ăsta?

Crin Antonescu: Dar nu fug. Domnul Tudor Chiuariu, de exemplu, este un om care a mai fost ministru al justiţiei; este un om în a cărui capacitate juridică, politică, intelectuală cred foarte mult; e preşedintele Comisiei juridice din Senatul României; e, în ordine politică, proaspăt vicepreşedinte în PNL, cu atribuţii executive în această zonă – Constituţie, legislaţie -, dar este un om care nu doreşte să genereze, de pildă, o nouă discuţie la nesfârşit nu despre ceea ce face sau nu face în Ministerul Justiţiei, ci despre faptul că există încă un recurs la un proces al său în care, de altfel, la Înalta Curte, sentinţa a fost de achitare. În ce o priveşte pe Norica Nicolai, ea este europarlamentar, este liderul grupului liberal românesc din Parlamentul Europei; are acest proiect, probabil şi pe mai departe, şi face această opţiune de carieră – e dreptul domniei sale. Deci, nu e nicio fugă.

Realizator: Aşadar, în dreptul acestor două nume există un NU categoric din partea lor, în primul rând. Poate ne creionaţi portretul viitorului ministru al justiţiei sau al propunerii pentru ministrul de justiţie. Care sunt caracteristicile viitorului ministru al justiţiei? Nu ne puteţi da nume, ne-aţi spus, însă câteva trăsături puteţi creiona.

Crin Antonescu: Cred că trebuie să fie un om care să înţeleagă exact că la Ministerul Justiţiei se face politică nu în sensul de politică partizană, ci se fac politicile publice pentru domeniul justiţiei de către Guvernul României; să fie suficient de puternic pentru a rezolva sau a crea un orizont realist şi convenabil de rezolvare a problemei MCV – Mecanismului de Cooperare şi Verificare, de din ce în ce mai multă verificare şi din ce în ce mai puţină cooperare, şi, de asemenea, un om care să facă tot ceea ce stă în puterea ministrului justiţiei pentru ca suspiciunea nu din afara ţării, ci a noastră înşine, a celor care trăim în România, că justiţia, că instanţele, că organele judiciare, că Parchetele sunt influenţate politic, un lucru care otrăveşte viaţa publică din România de multă vreme şi care trebuie să aibă un capăt. Un astfel de om trebuie să aibă această forţă, această credibilitate, evident, fiind un om şi capabil într-un domeniu cum este cel juridic, să ştie foarte bine locul.

Realizator: Va fi un membru de partid? La un moment dat, în viaţa acestui candidat la dumneavoastră… a făcut politică, face acum politică?

Crin Antonescu: Nu există nicio interdicţie în acest sens. Eu n-am, în sensul acesta, decât elementele de profil pe care vi le-am dat şi aceste elemente de profil pot foarte bine îndeplinite şi de un om care este membru de partid, ba chiar un fruntaş politic, precum pot fi, aşa cum a fost, după părerea mea, în cazul Monei Pivniceru, îndeplinite şi de un om care n-a făcut în viaţa lui politică şi nu va face.

Claudiu Pândaru: Domnule Antonescu, este o miză de ceva vreme numirea noului Procuror General, numirea şefului de la DNA.  Doamna Pivniceru se va retrage odată ce va fi votată în Senat şi în Cameră, probabil, pentru că e…

Crin Antonescu: În Senat, pentru că doamna Pivniceru va fi, dacă va fi, reprezentantul Senatului, conform legii.

Claudiu Pândaru: Iar noul ministru va fi numit de către premierul Victor Ponta. Premierul Victor Ponta va avea, însă, dreptul de a prelua interimatul la Ministerul Justiţiei şi, implicit, de a numi, eventual, de a trimite către CSM şi Preşedinţie cele două nume. Vi s-ar părea în regulă să se întâmple asta? Adică, premierul să numească în această perioadă de interimat?

Crin Antonescu: Da, discutăm imediat, dar vă fac şi eu o sugestie: dacă puneţi de 20 de minute titlul „România lui Crin”, haideţi să discutăm despre România; dacă doriţi să discutăm despre Relu Fenechiu şi despre cine va fi la Ministerul Justiţiei şi pe cine va propune, puneţi acolo „Procurorii lui Crin”, dacă mă tot dezmierdaţi pe numele mic. Deci, toate lucrurile astea se pot întâmpla. Nu sunt aici subiectul unei negocieri; legea ne spune foarte clar, Constituţia ne spune foarte clar ce se întâmplă. Demisionează ministrul justiţiei, urmează desemnarea şi învestirea unui alt ministru. Premierul poate să asume interimar conducerea Ministerului Justiţiei, nu-l împiedică nimic, există şi această posibilitate, iar numirile despre care vorbiţi dumneavoastră sigur că le poate face conform legii în vigoare şi actualul ministru, şi viitorul ministru, şi domnul Ponta, dacă e ministru interimar. Problema noastră este, însă, următoarea: divergenţa între ceea ce precizează şi cere legea în vigoare în România, lege datând din 2005, de la angajarea răspunderii guvernului Tăriceanu, la iniţiativa doamnei Monica Macovei, pe pachetul de legi aşa-numite de „reformă a justiţiei”. Acolo, legea ne spune că, pur şi simplu, ministrul justiţiei face propuneri, CSM-ul le avizează cu un aviz consultativ şi preşedintele numeşte sau nu. În toate discuţiile pe care le cunoaşteţi foarte bine, Comisia Europeană, comisarul pentru justiţie, alţi apropiaţi ai acestuia, ai acesteia – e vorba de o doamnă, doamna Viviane Reding – au construit şi au prescris ministrului justiţiei din România un alt set de proceduri decât cere legea – concursuri, selecţii transparente ş.a.m.d., care ştiţi că s-au şi experimentat odată, fără finalitate. Acum, indiferent cine va fi ministrul justiţiei, vom vedea ce va face, va acţiona conform legii din România sau conform tuturor acestor lucruri care au fost negociate, primite, tocmite cu Comisia Europeană. Dacă suntem în a doua variantă, sigur că lucrurile mai durează, pentru că această procedură este, ca să spunem aşa, la start. Nu am cum să vă răspund, pentru că nu e treaba mea şi nici nu vreau să fie. Nu sunt ministrul justiţiei, nu cred că liderul unui partid politic sau preşedintele unei camere – a Senatului, în cazul meu – are vreo calitate în care să negocieze problema procurorilor şi, ca atare, nu o fac. Mona Pivniceru a fost, este încă un ministru propus de PNL, dar un ministru căruia niciodată, nici eu, nici cineva din PNL nu i-a făcut vreo sugestie privitoare la oameni care să fie numiţi, susţinuţi într-o poziţie sau alta.

Realizator: Înainte de pauză vorbeaţi despre acele constrângeri ale deficitului care stau în calea, spuneaţi, imaginaţiei politice – vorbeaţi de soluţiile, evident, pentru actuala situaţie economică…

Crin Antonescu: Sigur.

Realizator: Va doriţi…, doreşte PNL-ul un acord cu FMI, încă un acord cu FMI?

Crin Antonescu: Eu n-am dorit niciodată şi PNL niciodată nu şi-a dorit un acord cu FMI-ul, pentru că un acord cu FMI-ul este, în cel mai bun caz, să luăm varianta optimistă, un tratament extrem de dur, ca un fel de regim – dacă vorbim, aşa, în termeni foarte populari – ca un fel de regim extrem de sever, care e necesar ca să nu se agraveze starea de sănătate şi, Doamne fereşte!, să nu chiar aibă consecinţe fatale, dar care nu e deloc plăcut. Eu nu cred – în orice caz, PNL n-a făcut-o – că cineva trebuie să-şi dorească, să-şi pună obiectiv să ajungă să aibă un acord cu FMI. În situaţia în care suntem, eu cred că – şi asta, iarăşi, este o temă şi a miniştrilor liberali, în principal a ministrului de finanţe – eu cred că, după ce am dovedit şi vom dovedi în continuare că suntem una din ţările europene, nu sunt foarte multe şi nu sunt, în orice caz, cei mari, care se ocupă cu supravegherea în această privinţă, suntem capabili să ne încadrăm, să ne ducem mai departe, să supravieţuim în condiţii extrem de dure privitoare la deficitul bugetar, să putem avea, în ceea ce priveşte FMI-ul, o altă bază de discuţie, care să lase mai multă libertate Guvernului României de a opta pentru un set sau altul de politici economice. Pentru că problema FMI-ul nu ne-o poate rezolva, nici nu-şi propune, nici nu pretinde, nici nu e treaba lui, problema dezvoltării. Or, noi avem, în mod fundamental, cred, toată Europa, dar noi, în orice caz, că vorbim despre noi, care nu avem resursele altora şi nu suntem n situaţia altora, problema dezvoltării. E o problemă fundamentală economică, socială, politică pentru noi, pentru că noi am angajat… în fond, principalul angajament pe care noi l-am luat atunci când am cerut votul de la oameni a fost acela că vom reporni motoarele economiei şi, în consecinţă, vom crea locuri de muncă.

Cristian Hostiuc: Dacă tot discutăm despre dezvoltare, reindustrializare, aş dori să vă citesc o declaraţie a doamnei Violeta Ciurel, director general AXA – este un actor important de pe piaţa de asigurări şi care, în această săptămână, la ZF Life a zis: Este neclar ce vrea să facă guvernarea – textual. Deocamdată nu văd niciun impact pozitiv asupra economiei, nu văd nimic concret. Mă aştept la un sistem fiscal mai simplu, care să încurajeze dezvoltarea sistemului privat şi reducerea şomajului. Asta este percepţia oamenilor care sunt în business. Dvs. cum le răspundeţi?

Crin Antonescu: Exact aceasta este şi percepţia mea, care nu sunt în business, sunt în politică şi, cuvânt cu cuvânt, pot să semneze oricând declaraţia pe care dvs. aţi…

Cristian Hostiuc: Adică este neclar ce vrea să facă guvernarea.

Crin Antonescu: Da, este încă neclar ce vrea să facă guvernarea. Dezideratele din această declaraţie exprimate de un om din mediul de business sunt evident şi ale noastre şi sunt ale noastre nu doar ca partid politic sau ca uniune, pentru că, să ştiţi, este şi dorinţa celor din PSD, dezvoltarea necesară pentru această ţară, indiferent că suntem de dreapta, de stânga, liberali sau socialişti, cred că şi cei din sistemul bugetar sunt interesaţi ca domeniul privat să meargă bine, pentru că, în fond, salarizarea lor, finanţarea instituţiilor publice, bugetară la care lucrează depinde de bugetul de stat alimentat până la urmă de acest sector privat. Suntem absolut de acord, e o perioadă în care guvernul a trebuit să înjghebe un buget cu puţine şanse de a avea o perspectivă, o personalitate, o amprentă, cum spuneţi dvs., de un fel sau altul, a fost un buget din toată nevoia, cum se spune în popor, şi sigur că rămâne ca în cursul lunilor următoare şi perioadei următoare, trecând nişte hopuri care au ţinut şi de vizitele cele mai recente ale FMI, unde au existat câteva mişcări, ca să spun aşa, dictate, asta e situaţia, să înceapă, guvernul, încet-încet, cât se poate de repede, cât e posibil, realist de repede, să creeze, să se mute pe această tablă, dar sigur că asta ne dorim cu toţii.

Realizator: Mi-aţi răspuns „nu” la întrebarea dacă PNL îşi mai doreşte un acord cu FMI. Guvernul îşi doreşte un acord cu FMI?

Crin Antonescu: Nu, eu v-am spus în principiu, că nu ne-am dori niciodată, dar că nu e vorba de dorinţă. Guvernul este, cum să vă spun, şi el nu sub comandamentul propriilor dorinţe, ale premierului sau ale membrilor guvernului, ci sub nişte necesităţi care există în faţa noastră. Termenii în are un viitor acord, dacă el se va discuta cu FMI, termenii în care se va discuta acest acord sigur că termenii aceştia ţin sau ţin de elemente pe care… de variabile pe care vremea ni le va aşeza. E foarte important cum va decurge în lunile următoare absorbţia fondurilor europene despre care atâta am discutat. Este foarte important cum va decurge în lunile următoare şi pe parcursul acestui an colectarea veniturilor la buget, cum va decurge combaterea evaziunii fiscale, despre care atât am discutat şi care rămâne o temă şi o resursă, ca să spun aşa. Toate aceste lucruri sunt variabile şi nu avem, eu, care nu reprezint aici, în această discuţie, guvernul, care nu fac parte din guvern, care doar am o răspundere politică angajată şi pentru guvern şi care susţin guvernul, le urmăresc cu toată atenţia ca şi dvs.

Realizator: În această săptămână, dl Klaus Iohannis vorbea despre 2016. Un USL după 2016 este greu de imaginat – spunea cel mai nou şi mai important membru al PNL. Susţineţi această afirmaţie?

Crin Antonescu: Da. Nu ştiu de ce vi se pare o ştire, că o tot spunem de nu ştiu când, şi eu, şi Victor Ponta, şi toată lumea. Este un angajament până în 2016. Nu este exclusă ipoteza de a prelungi, dar în acelaşi timp cu atât mai puţin este exclusă ipoteza ca, o dată încheiat contractul între noi şi cetăţeni, în primul rând, şi, desigur, între noi, să ne vedem fiecare de drumul lui, să avem acea despărţire civilizată, cum a formulat, foarte inspirat, chiar Victor Ponta. Nu mi se pare o ştire, nu mi se pare un semn de tensiune, nu mi se pare ceva de…

Claudiu Pândaru: Anul viitor, la alegerile europarlamentare veţi merge însă separat.

Crin Antonescu: Foarte probabil. Foarte probabil, dar să nu luăm şi asta vreun semn de dihonie sau de tensiune. Faptul că într-o alianţă în care există două mari partide, unul de stânga, unul de dreapta, aparţinând a două familii politice distincte, în plan european, pentru alegerile parlamentare europene, unde, în mod tradiţional, fiecare candidează pentru familia lui, vom merge separat, nu înseamnă deloc că asta ar însemna sfârşitul Uniunii.

Claudiu Pândaru: Dar nu va face dificilă convieţuirea în Uniune, că, totuşi, vor fi campanii electorale?

Crin Antonescu: Nu.

Claudiu Pândaru: Oamenii vor candida pentru acelaşi lor.

Crin Antonescu: Nu. Dar despre România, chiar cu titlu ăla, că văd că insistaţi, chiar nu vreţi să vă spun nimic? Vreţi despre USL. Puneţi alt titlu. Ştiţi de ce?

Realizator: Este un titlu pe care îl folosim foarte des, să ştiţi.

Crin Antonescu: Am să vă spun, eu nu cenzurez titlurile cuiva, numai că tot dvs., vreau să spun tagma, colegii, dacă discutăm o oră despre cine o să fie procuror general, dacă o să mai fie Pivniceru, când demisionează şi când vine Ponta şi, acum, când o să se rupă USL, că a cobit Iohannis, la sfârşit, vin oamenii şi spun: Antonescu nu are nicio idee despre România, nu are nicio viziune despre România şi, din toată România asta, el nu înţelege decât dacă o să se despartă de USL în 2016.

Realizator: Aici o să vă contrazic, că tocmai ne-aţi expus proiectele economice ale PNL.

Crin Antonescu: Asta a fost o paranteză, pe care sper să nu mi-a luaţi în nume de rău. Aşadar…

Claudiu Pândaru: Doar partea tagma, dle Antonescu. Nu suntem, să ştiţi, o tagmă.

Crin Antonescu: Dar să ştiţi că tagmă nu este un peiorativ.

Claudiu Pândaru: Cum?

Crin Antonescu: Tagmă nu este un peiorativ.

Claudiu Pândaru: Pentru mulţi dintre cei care se uită…

Crin Antonescu: Tagmă vine din limba greacă veche şi desemnează un corp, la origine militar, dar este vorba de o confrerie, dacă vreţi.

Claudiu Pândaru: Este în regulă. Văd că sunteţi obişnuit cu un corp de ziarişti militari, dar nu este cazul aici.

Crin Antonescu: Eu nu sunt obişnuit cu niciun corp de ziarişti sau de altceva militar.

Realizator: Haideţi să depăşim momentul acesta lingvistic din emisiunea noastră, pentru că avem…

Crin Antonescu: Tagmă nu este un peiorativ, există tagma politicienilor, tagma profesorilor, tagma avocaţilor.

Cristian Hostiuc: Apropo, care este România lui Crin, la finalul celor patru ani de guvernare? Cum credeţi că va fi?

Crin Antonescu: La finalul căror ani de guvernare, USL?

Cristian Hostiuc: USL. Din punct de vedere al nivelului de trai, al investiţiilor.

Crin Antonescu: România, din 2016, putem să spunem că este România după patru ani de guvernare USL.

Cristian Hostiuc: Exact.

Crin Antonescu: Nu este România lui Crin, pentru că nu Crin conduce Guvernul României sau, în fine, România în vreun fel, până în 2016.

Cristian Hostiuc: Dar dvs. giraţi această guvernare.

Crin Antonescu: Girez în măsura în care o girează mai mulţi. Deci, România USL, să spunem aşa.

Cristian Hostiuc: Da.

Crin Antonescu: Sper din tot sufletul, şi am elemente să fiu optimist, că va fi o ţară cu o situaţie economică în primul rând mai bună, o ţară în care direcţia şi semnele dezvoltării să fie certe, chiar dacă nimeni nu îşi face iluzii în legătură cu lucruri spectaculoase, nu vom mai trăi curând bunăstarea din anii 2007 – 2008, altul era contextul, ştiţi foarte bine, o ţară în care instituţiile toate, guvernamentale în primul rând, să funcţioneze mai corect şi mai eficient, şi mai ales o ţară care să îşi definească şi să îşi apere mult mai serios, mult mai bine interesele de orice fel, interesele economice, interesele politice, o ţară care să fie nu mereu în defensivă, o ţară care să nu răspundă mereu unor acuzaţii, ci o ţară care să spună în această privinţă cuvântul meu este ăsta, în această privinţă interesele mele sunt acestea. Asta, în linii mari, aş vrea ca în 2016 deja România să fie.

Claudiu Pândaru: O ţară cu o altă Constituţie. La care aţi început să lucraţi.

Crin Antonescu: O ţară cu o Constituţie modificată, nu spectaculos, nu dramatic, regimul politic va rămâne pesemne acelaşi. Mecanismele statului de drept şi instituţiile democraţiei aceleaşi, poate însă o Constituţie mai clară şi o Constituţie adusă la zi sub anumite aspecte, care să ne facă aşa cum noi…

Claudiu Pândaru: Vi se reproşează faptul că nu aţi respecta rezultatul referendumului popular prin care cetăţenii au girat acea întrebare: „doriţi un parlament unicameral, cu 300 de parlamentari?”

Crin Antonescu: Deocamdată ne reproşează dl Traian Băsescu, pe altcineva nu mai ştiu. Ni se reproşează faptul că nu luăm pur şi simplu proiectul domniei sale şi să îl declarăm Constituţie modificată. Altfel nu s-ar putea reproşa nimic, pentru că deocamdată nici la nivelul Comisiei, nu mai vorbim la nivelul plenului, nu s-a judecat măcar un articol, măcar un titlu.

Realizator: Exact. Vorbiţi-ne despre stadiul în care se află aceste discuţii.

Crin Antonescu: Comisia a iniţiat forumul constituţional, care este destinat să organizeze dezbaterea publică într-un timp, să spunem, cam de două luni, sper să fie o dezbatere intensă, o dezbatere cât mai largă. Comisia a inventariat propunerile de modificare pe teze, pe capitole, din partea tuturor grupurilor parlamentare şi le-a asumat, în sensul de dezbatere pe tematică publică, mai puţin cele care afectau regimul revizuirii, deci cele care se refereau la art.1, cu statul naţional ş.a.m.d., şi unele care erau prevederi sau sub decizii ale Curţii Constituţionale, ele nu sunt interzise dezbaterii, nu şi le poate asuma însă, comisia parlamentară. Sigur că oricine în dezbaterea publică poate să pună în discuţie şi forma de guvernământ a României, monarhie sau republică, poate să pună şi caracterul naţional, poate să pună în discuţie oricine, comisia nu poate cenzura în niciun fel. Această dezbatere publică va avea loc. Sigur că vor participa şi parlamentari, şi membri ai comisiei, dar ea este coordonată, organizată mai bine zis, de către forumul constituţional. Câteva discuţii publice au început, una la Academie, una la Universitatea Cantemir, eu sper să fie multe şi ţară, iar după aceea, după ce avem acest inventar de dezbatere publică, după 15 mai, comisia va începe să lucreze propriu-zis pe textul de modificare.

Realizator: Dar există deja idei care au mai multă greutate decât altele, există nişte propuneri care au şanse să fie concrete şi să fie diferite?

Crin Antonescu: Există câteva. Eu vă pot spune ceea ce…

Claudiu Pândaru: Ca să îl completez pe Cristi, dacă îmi permiteţi, dvs. pentru ce optaţi?

Crin Antonescu: Eu vă pot spune orice mă întrebaţi?

Claudiu Pândaru: Pentru parlament unicameral sau bicameral.

Crin Antonescu: Bicameral.

Claudiu Pândaru: Cu câţi parlamentari?

Crin Antonescu: Cât mai puţini.

Claudiu Pândaru: Din formula de reprezentare se poate oarecum regla numărul.

Crin Antonescu: Noi putem să facem sau nu următorul lucru: nu e obligatoriu, ba chiar nu e uzual ca în Constituţie să fie stipulat numărul de parlamentari. Nimic nu ne interzice însă să o facem şi eu cred că ar fi bine – eu voi pleda pentru asta – să avem precizat în Constituţie şi numărul maxim de parlamentari. Şi eu cred că aici putem să ieşim într-o cifră de, nu ştiu, 300 şi ceva, Cameră plus Senat pe varianta bicamerală, în aşa fel încât într-adevăr ceea ce este o dorinţă publică foarte clară, exprimată şi prin referendum, dar nu numai, şi anume de a avea un parlament mai puţin costisitor şi mai ales mai eficient, să se îndeplinească.

Realizator: O să vă rog să vă concentraţi răspunsul la acea întrebare cu ideile care au şanse să se materializeze, să ne descrieţi una dintre ele; una dintre schimbările cuprinse în Constituţie care are mari şanse să…

Crin Antonescu: Pentru că se discută mult despre raporturile preşedinte – prim-ministru, preşedinte – parlament, de fapt preşedinte – guvern  şi puterile şi prerogativele prezidenţiale, eu vă spun că are şanse mari, pentru că e o idee agreată la nivelul USL – USL înseamnă totuşi două treimi; nu vrem să forţăm nimic, dar presupun că ideea asta ar putea aduce consensul ca preşedintele să rămână ales direct de către toţi cetăţenii ţării, în sensul acesta să aibă prerogativele explicit sau nu, e mai puţin important, de şef al statului, prerogativele de reprezentare, să fie reprezentantul statului român în relaţiile internaţionale, deci titularul politicii externe, să fie comandantul armatei, preşedintele CSAT, în acelaşi timp însă să precizăm foarte limpede până unde este autoritatea sa şi unde se opreşte ea în faţa prerogativelor parlamentului şi guvernului. Pentru că guvernul este – să folosesc un cuvânt clasic de pe vremuri – emanaţia parlamentului, nu a preşedintelui, pentru că guvernul este sub controlul parlamentului, nu al preşedintelui, şi în sensul acesta posibilităţile preşedintelui de a interfera, de a fi jucător în plan partizan şi în interiorul parlamentului să fie limitate, ba chiar duse spre zero, pentru că preşedintele are misiunea de a ne reprezenta şi de a ne servi pe toţi şi nu un partid, o grupare sau o majoritate din parlament.

Claudiu Pândaru: Domnule Antonescu, Schengen-ul a fost o temă de dezbatere, iar dvs. aţi avut nişte poziţii foarte clare, miniştrii liberali au avut nişte ieşiri, unele destul de dure, spre exemplu la adresa Germaniei. Aveţi o problemă cu domnul Stroe… Vă aduceţi aminte…

Crin Antonescu: Eu nu-mi aduc aminte vreo ieşire la adresa Germaniei. Cred că…

Claudiu Pândaru: Domnul Stroe… Germania a pierdut o bună ocazie să tacă.

Crin Antonescu: Uitaţi-vă, poate că nu a fost cea mai fericită declaraţie a domnului Stroe. Ni se întâmplă fiecăruia dintre noi, li se întâmplă şi colegilor din Germania, i s-a întâmplat lui Berlusconi, i s-a întâmplat lui Sarkozy, li se întâmplă americanilor. Poate nu a fost cea mai fericită declaraţie. Dar dacă în continuare atitudinea noastră va fi aceea de a ne pândi şi de a ne acuza unii pe alţii că n-am fost suficient de reverenţioşi faţă de partenerii noştri pe motivul că sunt mai mari, mai puternici, nu ajungem nicăieri. De fapt, fondul problemei nu este o nuanţă dintr-o declaraţie a lui Radu Stroe; fondul problemei este dacă România făcuse ceea ce trebuia făcut pentru a intra în Schengen sau nu şi răspunsul este, indiferent ce declară Stroe sau ce declară omologul său german, că România făcuse tot şi că România trebuia să intre din 2011 în Schengen. Faptul că acum, în contextul dificil din UE, în contextul unui euroscepticism în Marea Britanei şi unei…

Claudiu Pândaru: Dar de ce credeţi că de fapt se tem Germania şi alte ţări?

Crin Antonescu: E, cred, destul de simplu. Staţi puţin, că eu n-am probleme cu Germania, eu sunt un admirator – am spus-o, am spus-o şi astă-vară, când am spus că doamna Merkel a făcut declaraţii nepotrivite, am spus-o şi atunci – sunt admirator şi al doamnei Merkel, ca om politic, şi al democraţiei germane. Cred că nu puteţi pretinde că am ceva împotriva germanilor; este caraghios. Sau Germaniei. Nu. Eu am spus doar altceva, că după cum toţi vedem, dacă vrem să vedem, Europa este într-o criză. Europa este într-o criză economică cu toate consecinţele ei; în Europa nu întâmplător, de pildă, în Olanda, puţină vreme în urmă, forţe destul de puţin corespunzătoare standardelor democratice, extremiste ca să o spunem mai pe şleau, au putut ajunge chiar la putere, că în Marea Britanie se întâmplă ce se întâmplă, că există mari dificultăţi, şi atunci creşte un val de nemulţumire în legătură, de pildă, cu piaţa muncii, în legătură cu libertatea de circulaţie, dar nu e România vinovată de asta, România trebuie să înţeleagă că există aceste dificultăţi, să găsească aliaţi, să găsească parteneri, dar nu să-şi asume vini imaginare.

Realizator: Mulţumesc. Mulţumesc pentru această discuţie. Timpul nostru împreună astăzi a expirat. Mulţumesc, domnule preşedinte al Senatului şi preşedinte al PNL.

Reclame

Etichete:, , , ,

Un comentariu pe “Emisiunea ”După 20 de ani” de la Pro TV, invitat președintele PNL, Crin Antonescu – 24.03.2013”

  1. Ivi 25 martie 2013 la 6:07 PM #

    Ma bucur ca exista totusi politicieni de varf care pot sa puna usor la punct „tagma ziaristilor”, cu eleganta …ce pacat ca unii (din pacate prea multi) ziaristi nici nu isi dau seama cat de ridicoli sunt uneori…

    Apreciază

%d blogeri au apreciat asta: