Declarațiile susținute de președintele PNL, Crin Antonescu, în deschiderea lucrărilor Congresului UDMR de la Miercurea Ciuc – 25 mai 2013

60533003„Domnule președinte,

Distins prezidiu, distinși invitați,

Doamnelor și domnilor,

Dragi prieteni,

Mi-ar plăcea să pot să spun ca persoană tot ce aș avea să vă spun, dar nu-mi permit acest lucru pentru că sunt aici în această calitate de președinte al Partidului Național Liberal și voi vorbi doar în numele Partidului Național Liberal, sunt în această calitate invitat. Mulțumesc din suflet, domnule președinte, mulțumesc, doamnelor și domnilor pentru această invitație! Vă salut în numele Partidului Național Liberal! Vă doresc Congres reușit, vă doresc viață lungă și, cum se spune, împlinirea tuturor dorințelor!

Nu v-am adus niciun cadou. Sunt un pic stânjenit pentru că la Congresul nostru președintele Kelemen, prietenul Hunor ne-a adus un cadou care a fost primit cu simpatie și cu respect și l-am perceput, l-am înțeles și îl păstrăm foarte bine pentru că nu dai unui adversar steagul tău. N-am fost niciodată dușmani și semnul de prietenie pe care domnul Hunor ni l-a trimis e unul care e foarte prețios pentru noi.

Sigur, mi-a crescut inima văzând din nou cele două culori astăzi și întotdeauna galben și albastru sunt niște culori dragi. Sunt uimit că premierul, care până nu demult părea a avea o mică alergie la portocaliu, astăzi este rezervat față de galben și albastru. Nu am nicio problemă cu asta, dar am o problemă cu dorința domniei sale de mai mult roșu. Nu, roșu e destul.

În cei 23 de ani care fac realmente o istorie și este istoria noastră, o istorie pe care am trăit-o împreună, cu bune, cu rele, în acești 23 de ani, partidele noastre, formațiunile noastre politice, Partidul Național Liberal, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, au guvernat împreună în mai multe rânduri, au fost în opoziție împreună în mai multe rânduri, au guvernat doar împreună ele două – 2007-2008, au fost în opoziție doar ele două – 2009. Au fost situații și situații.

Tot timpul însă, din ianuarie 1990 și până astăzi, sunt formațiuni politice care au comunicat, care au avut dialog, care au construit, fie împreună, fie chiar din poziții diferite lucruri importante în România.

Eu, spre deosebire din nou de premier, dar astea sunt singurele deosebiri pentru presa românească, eu am auzit tot ce a spus Raduly Robert. Tot, aparatul meu a mers. Pentru mine, și pentru mine care aud atât de bine în ciuda vârstei atât de înaintate, oameni ca Raduly Robert sau Tamas Sandor pot spune orice. Nu pot fi de acord cu orice și nu sunt, nu putem face împreună anumite lucruri și nu le facem, dar ei pot spune orice și îi voi asculta întotdeauna cu interes și fără umbră de dușmănie pentru că sunt oameni alături de care la începutul anilor ’90, în anii ’90, în această țară, am fost împreună, așa cum am fost împreună, cred, toți cei de aici și partidele pe care le reprezentăm pentru a construi pas cu pas libertatea acestei țări, democrația acestei țări, deschiderea acestei țări. De aceea n-am alergie la nicio culoare și aud bine tot ce se spune.

Pentru perioada care urmează, din punctul nostru de vedere, al Partidului Național Liberal, există câteva teme majore pentru care avem nevoie și dorim dialog și, dacă se poate, consens, cu UDMR, așa cum dorim cu toate celelalte formațiuni politice reprezentative ale României.

S-a vorbit aici despre Constituţie şi, în legătură cu Constituţia, eu voi spune foarte scurt următorul lucru: cred că trebuie operate trei zone de revizuire în care, în esenţă, să subliniem următoarele: constiţiile sau Constituţia revizuită a României de după 1990, revizuită în 2003, este o Constituţie care a jucat un rol, şi a jucat un rol benefic, pentru că ea a deschis posibilitatea democraţiei, pluralismului, a fost după aceea adaptată pentru a permite intrarea în structuri internaţionale ca NATO sau Uniunea Europenă, dar este o Constituţie care a pornit dintr-o filosofie care punea statul în centrul întregii construcţii ajungând după aceea la cetăţean.

Este momentul să încercăm să gândim de la cetăţean înspre stat, este momentul să punem în centrul sistemului instituţional şi constituţional ca personaj principal cetăţeanul. Şi cred că atunci foarte multe dintre neînţelegerile, inclusiv între noi, dintre spaimele dumneavoastră sau ale noastre se pot risipi.

Avem, de asemenea, un sistem politic în care discutăm mult dacă preşedintele sau primul-ministru, respectiv Guvernul să aibă mai multă putere. Şi eu spun şi eu cred că la nivelul modificării Constituţiei noi trebuie să echilibrăm sistemul politic consacrând şi întărind Parlamentul în centrul vieţii politice, Parlamentul ca actor principal şi decindent principal în politica noastră, indiferent ce atribuţii definim până la urmă preşedintelui sau primului-ministru.

În fine, avem de discutat şi poate de modificat şi aşezat mai temeinic, mai sănătos, mai solid lucrurile la nivelul sistemului judiciar. Eu cred că oricâtă bunăvoinţă ar avea cineva care spune ‘Nu mai vreau să auzim sau nu mai vreau să vedem dosare politice’ nu se poate rezolva doar cu bunăvoinţă sau cu buna intenţie a unui preşedinte, al unui procuror general sau a altcuiva. Eu cred că trebuie să ne ferim de toate aceste riscuri printr-o reechilibrare a sistemului judiciar în aşa fel încât să fie foarte clar că în centrul acestuia stă instituţia judecătorului şi că puterea judecătoarească în stat nu lasă loc la confuzii.

Acestea sunt lucruri asupra cărora, fără îndoială, trebuie să dialogăm, pe care poate le facem împreună şi în care, poate, vom putea cădea de acord. Aşa cum, dacă vom discuta despre regionalizare ca despre un pas înainte şi o şansă de deschidere şi de europenizare autentincă şi integrală a României s-ar putea să ne pomenim, dincolo de o baricadă artificială care, în acest moment, când vine vorba de regionalizare, nu se ridică numai între comunitatea maghiară şi majoritatea românească, ci se ridică între atâtea şi atâtea posibile enclave. Regionalizarea nu va însemna feudalizarea României, regionalizarea nu va însemna – sau nu vrem noi să însemne, noi, Partidul Naţional Liberal – enclave, enclave pe criterii entice sau enclave pe criterii baroniale.

Regionalizarea trebuie să însemne posibilitatea de descentralizare reală şi posibilitatea ca energiile acestei comunităţi din România, cu toate identităţile ei, cu toate aspirațiile ei, să poată fi descătușată.

În fine, un ultim lucru este acela că vorbim de fiecare dată cei care ne asumăm sau suntem mandatați de către alegători să guvernăm despre programe de guvernare, despre proiecte de guvernare și bine facem și e foarte bine să încercăm să le respectăm.

Azi avem un Guvern sprijinit de o majoritate de aproape 70 la sută, o majoritate suficient de solidă pentru a permite acestui Guvern pe care-l sprijină să facă lucruri semnificative în România. Dar dacă vrem într-adevăr să procedăm ca o adevărată elită politică responsabiă, avem nevoie de mai mult decât acest 70 la sută de azi și decât acest program de guvernare de azi. Avem nevoie de o perspectivă și de o strategie a României pe 15-20 de ani și nimeni – președinte, premier, Parlament, nu are un mandat de 20 de ani și nu se poate face o asemenea strategie, care ar ajuta și Guvernul, care ar ajuta și Legislativul, nu se poate face o asemenea strategie fără consens semnificativ.

Din punctul acesta de vedere, pentru Partidul Național Liberal, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România rămâne un partener de dialog în mod special interesant.

Eu chiar cred că putem să facem aceste lucruri și pentru că mi se întâmplă să aud în ultimele zile discuții din ce în ce mai interesante despre optimism și pesimism, aș încheia cu gândul următor: Spunea ieri, și cred că avea dreptate, secretarul general al NATO, domnul Rasmussen, că pentru oamenii foarte tineri acea vreme de acum 25 de ani când, să zicem, prezența României în NATO era ceva chiar de neconceput, este istorie antică. Pentru oamenii aceștia tineri, acele vremuri, acele aspirații cu care noi am pornit în ’90, vorbesc de cei din generația mea și cei mai în vârstă, sunt deja istoria antică. Pentru noi, reușitele pe care le-am avut de atunci încoace, pentru că trebuie să le luăm și pe ele în calcul, nu doar eșecurile, reușitele acestea sunt un temei de optimism moderat rațional, dar nu mai puțin viu și cred că dacă avem respectul și înțelegerea necesară, cred că dacă noi, majoritatea românească înțelegem că dacă vrem o Românie puternică, asta înseamnă și o comunitate maghiară mai puternică, pentru că din România au plecat germanii și România e mai slabă. Au plecat evreii și România e mai slabă. Nu vreau să supăr pe nimeni, mai sunt greci, mai sunt armeni, mai sunt turci, am dat doar aceste două exemple. Trebuie să înțelegem și înțelegem astăzi că o Românie mai puternică înseamnă o comunitate maghiară mai puternică.

Nimeni nu trebuie să aibă stupiditatea de a încerca să impună altcuiva o altă identitate, o altă limbă, o altă istorie decât în mod natural acela o are. Dar ceea ce cred că putem să facem împreună este să reașezăm și sistemul politic din România, și sistemul constituțional din România și strategia acestei țări care este a noastră, a tuturor împreună. Și dacă vom putea face asta, vom putea ieși cândva la pensie, când cu mare mare plăcere, depănând amintiri, aș putea bea o bere, indiferent cu ce culori îmbrăcați, cu prietenul Raduly Robert.

Mulțumesc foarte mult!”

Etichete:, , , , ,

Un comentariu pe “Declarațiile susținute de președintele PNL, Crin Antonescu, în deschiderea lucrărilor Congresului UDMR de la Miercurea Ciuc – 25 mai 2013”

  1. Georgesur 28 mai 2013 la 7:18 AM #

    Corect si adevarat discursul D-lui Crin Antonescu! Democratia inseamna discutii, negociere,compromis si corectitudine ,NU intriga/dezbinare, minciuna ,razbunare si ..scandal!

    Apreciază

%d blogeri au apreciat: