”Bună ziua!
Vă urez un an bogat pentru dumneavoastră ca jurnaliști, îmi doresc ca libertățile dumneavoastră să sporească și tot ceea ce vă doriți din punct de vedere profesional să se împlinească. Sunt împreună cu colegii mei, cu domnul prim-vicepreședinte Klaus Iohannis, cu domnul secretar general Eduard Hellvig și cu doamna deputat și purtător de cuvânt al Partidului Național Liberal, Cristina Pocora, la dispoziția dumneavoastră pentru întrebări pe care am simțit, ba chiar am și văzut, prin curtea PNL, prin alte locuri, că doriți să le puneți. Răspund abia acum la ele și nu în toate aceste zile pentru că îmi doresc să avem o comunicare cât mai așezată, cât mai temeinică și nu pe fugă.
Ați văzut și ați auzit cu ce gânduri încep acest an, gândurile pe care eu le-am exprimat sunt și gândurile și intențiile și proiectele PNL. Mai multe detalii și probabil o rezoluție cu obiective precise, concrete, prioritare în fiecare domeniu, și politic în general, și de guvernare, și de administrație, vom avea la Delegația Permanentă de la începutul lunii februarie. Aceasta este prima decizie pe care doresc să v-o anunț, luată în ședința care s-a încheiat a Biroului Politic Național. Delegația Permanentă a partidului este convocată, Biroul Politic plus toți parlamentarii, în datele de 1-2 februarie, la Sinaia.
A doua decizie de natură organizatorică este aceea că un grup de trei colegi, domnul Marian Petrache, președintele Consiliului Județean Ilfov, în calitate de coordonator organizatoric, domnul secretar general Eduard Hellvig și domnul vicepreședinte și trezorier al partidului, Rareș Mănescu, au fost investiți de Biroul Politic cu un mandat de a prezenta la Delegația Permanentă un proiect, o echipă, un calendar pentru pregătirea alegerilor europarlamentare.
De asemenea, Biroul Politic m-a mandatat, în calitate de președinte și pe ceilalți colegi ai mei, prim-vicepreședinte, vicepremier, secretar general, lideri ai grupurilor parlamentare, depinde cum se formează echipa, să discutăm cu partenerii noștri la nivelul conducerii Uniunii Social Liberale, acum, la început de an, cu cele mai bune gânduri și cu cele mai serioase intenții, ce trebuie să facem, ce trebuie să clarificăm, ce trebuie să reformulăm sau ce trebuie să adăugăm la documentele, la mecanismele, la procedurile de funcționare a acestei alianțe politice.
Pentru că, dacă în domeniul guvernării propriu-zise au fost destule reușite în cursul anului trecut, dacă în ceea ce privește obiectivele majorității parlamentare de asemenea Uniunea a funcționat în general bine, în cele mai multe cazuri, coerent, eficient, finalul de an a lăsat o impresie generală de dispută, de agonie aș spune chiar a USL ca uniune și este de datoria noastră să rezolvăm ce este de rezolvat, să clarificăm ce este de clarificat și, dacă se poate, ceea ce îmi doresc din tot sufletul, ceea ce sunt convins că este posibil, să mergem înainte.
Acestea au fost deciziile și pozițiile de principiu pe care le-am exprimat și pe care le recapitulez foarte concentrat: USL da, în condițiile în care USL înseamnă obiectivele mari, obiectivele publice pe care le-am asumat prin programul electoral, prin votul dat de cetățeni și prin programul de guvernare.
Pentru orice alte chestiuni, vă stăm la dispoziție și vă rog să puneți toate întrebările pe care doriți să le puneți.”
Întrebări din partea reprezentaților mass-media
Jurnalist: Presa a scris că subiectul modificării protocolului USL a fost inițiat de PSD, ca urmare a episoadelor politice din Parlament, este apreciere personală, mai puțin reușite – Roșia Montană, superimunitatea, legea amnistiei – prin care liberalii nu ar fi mers întocmai cu decizii ale USL și atunci ar fi nevoie de modificarea protocolului. Este PSD inițiatorul acestei discuții?
Crin Antonescu: Mai întâi, și în cazul Roșia Montană, și în cazul legii de amnistie și grațiere, și în cazul proiectului privitor la modificările la Codul Penal nu a existat nicio decizie politică a USL pe care PNL s-o fi încălcat.
În al doilea rând, tocmai din acest motiv, nu a pus nimeni din PSD această problemă și, deocamdată de altfel, nimeni din PSD sau din PNL nu a pus foarte concret problema modificării protocolului. La urma urmelor, protocolul de funcționare al Uniunii Social Liberale ar putea fi suficient în cazul în care el este aplicat în spiritul său, cu bună credință de către toată lumea. Nu este nevoie de documente foarte stufoase pentru a asigura o ordine instituțională, vorbim de o constituție, aveți exemplul ilustru al constituției SUA sau al chiar unei societăți cu lipsa unei constituții scrise, cum este cea britanică, dar, revenind la noi, acolo sunt toate lucrurile fundamentale.
Am pus noi această problemă și am pus-o în felul următor: discutăm cu partenerii noștri și, dacă socotim că este nevoie, că ne ajută, că îi ajută pe toți oamenii din teritoriu, că discutăm și de chestiuni la nivel central, și de chestiuni la nivel local, și de chestiuni care privesc funcționarea Guvernului și modul cum se ia decizia acolo, funcționarea împreună a majorității parlamentare și aceste lucruri se simte nevoia să fie stabilite în scris, evident, atunci putem să construim niște anexe la acest protocol, dacă este cazul.
Jurnalist: Cât de închis este subiectul europarlamentarelor în condițiile în care am avut la finalul anului declarații din partea ambelor partide cuprivire la candidaturi separate. Acum însă vedem că cel puțin din perspectiva PNL ar fi încă dorințe legate de liste comune.
Crin Antonescu: Nu este rolul meu să întreb, dar mă ajutați să vă răspund. Unde vedeți?
Jurnalist: Pe agențiile de presă românești. Declarații publice, un exemplu ar fi ministrul Radu Stroe.
Crin Antonescu: Care ce a declarat?
Jurnalist: Ministrul Radu Stroe vorbea despre necesitatea unor liste comune, eu o înțeleg ca o dorință personală, nicidecum o decizie a partidului, evident, de aceea vă și întreb. De asemenea, Călin Popescu Tăriceanu, domnul Volintiru…
Crin Antonescu: Înțeleg deci că dorințele personale ale domnului Radu Stroe, Călin Popescu Tăriceanu și Mihai Volintiru sunt acestea, cu liste comune. N-am avut o asemenea problemă, noi avem declarații mai vechi și abordarea mai veche care este actuală, care nu a fost modificată, că mergem fiecare pe liste separate, din rațiuni care au fost explicate. Am văzut la PSD niște măsuri de natură organizatorică și niște elemente de calendar pentru pregătirea, ca partid distinct, a alegerilor europarlamentare, ceea ce și noi, cum v-am informat, am făcut astăzi. Dacă, la un moment dat, în cursul discuțiilor pe care le avem apare o asemenea propunere, o vom discuta, dar deocamdată ea nu este de actualitate și fiecare partid se pregătește așa cum s-a anunțat din cursul anului trecut să participe separat la alegeri.
Dacă acești colegi de care vorbiți dumneavoastră doresc să participe pe liste comune, vor pune această problemă în partid și sigur în USL, că până la urmă nu poți participa pe liste comune decât cu partenerii.
Din punctul meu de vedere, nu este o chestiune de actualitate. Nu este o chestiune pe care refuz să o discut, dar nu este o chestiune de actualitate și, dincolo de regimul unor aspirații intime declarate public din partea celor trei domni, PNL nu a luat în discuție așa ceva.
Jurnalist: Ce modificări concrete ale protocolului vrea PNL să propună, dacă aveți niște modificări stabilite deja? Ce semnal credeți că dă vizita oficialului din Departamentul de Stat al SUA în România?
Crin Antonescu: Eu am câteva idei în legătură cu o suplimentare sau o modificare, mai degrabă suplimentare, însă nu este corect să le fac publice înainte de a le discuta cu colegii noștri din cadrul USL. Când le vom discuta și dacă le vom adopta, ele vor fi anunțate împreună cu colegii noștri.
Despre vizita trimisului Departamentului de Stat al SUA nu am foarte multe comentarii de făcut. Eu nu am primit o solicitare, nu mi-a fost solicitată o întâlnire. Înțeleg că se va întâlni cu ministrul de Externe, cum de altfel este și normal, pentru că Departamentul de Stat,e în fond, în linii mari, corespondentul Ministerului de Externe. Faptul că starea statului de drept sau cum să formulăm face parte sau este subiectul principal al acestei vizitei și al acestor întrevederi mie mi se pare a fi din regimul normal. Preocuparea pentru statul de drept este în România, ca și în SUA, cred, permanent. Dacă este vorba despre niște lucruri concrete, niște nemulțumiri sau de niște primejdii legate de România, trebuie să vedem despre ce este vorba. Nu am deci vreun comentariu. Este o întâlnire normală, este o vizită normală, probabil că după ce această întâlniri, această vizită se va consuma vom afla mai multe de la înaltul oficial american și, desigur, de la reprezentanții noștri, ministrul de Externe sau președinte, că înțeleg că merge și la președinte, nu știu exact agenda. Eu mă bucur de orice contact româno-american.
Jurnalist: Începutul de an a fost unul destul de tumultuos, în special pe tema justiției. Au fost declarații între președintele Traian Băsescu și premierul Victor Ponta, a fost condamnarea lui Adrian Năstase. Dumneavoastră cum ați văzut tot acest război? De ce Crin Antonescu stă în spate, de ce nu a ieșit?
Crin Antonescu: Deoarece nu am fost nici implicat în acest proces, deoarece nu sunt nici membru al Înaltei Curţi, deoarece nu sunt nici reprezentant al CSM şi deoarece cred, aşa cum purtătorul nostru de cuvânt a comunicat public în numele Partidului Naţional Liberal, că nu e rostul, nu e căderea politicienilor, să comenteze sentinţe definitive. În sensul acesta, vă reamintesc că am procedat la fel atunci când colegul nostru, de pildă, domnul vicepreşedinte şi ministru la vremea respectivă, Relu Fenechiu, a fost condamnat, nu definitiv, în primă instanţă. Domnia sa a demisionat imediat din funcţia de ministru şi nimeni din Partidul Naţional Liberal nu a comentat conţinutul sentinţei şi sensul sentinţei şi că nu am făcut-o nici cu un alt prilej. Îndoielile sau nemulţumirile pe care le putem avea faţă de funcţionarea anumitor elemente din sânul judiciar sunt nu numai permise, dar dacă ele există este şi obligatoriu pentru oamenii politici să facă ceva. Dar asta înseamnă să modific o lege atunci când ea nu este bună şi generează sau lasă posibilităţi de abuz, de părtinire, de altceva. Asta înseamnă că atunci când, de pildă revizuiesc Constituţia, să fiu foarte atent că, pe de o parte, atât elementele de forţă şi de independenţă ale justiţiei, instanţe în primul rând, toate instanţele în frunte cu Înalta Curte, dar şi celelalte componente ale sistemului judiciar, Parchet, DNA, etc, să fie puternice, să fie independente, să fie protejate de ingerinţa politicului. În acelaşi timp să acord şi tuturor potenţialilor inculpaţi garanţii procesuale, posibilităţi de apărare în conformitate cu cele mai democratice norme ale statului de drept. Asta am încercat, nu totdeauna cu succes, nu am avut întotdeauna o majoritate de două treimi la modificarea Constituţiei şi vom mai încerca, nu comentând sau atacând o sentinţă sau alta îndreptăm lucruri care eventual nu merg bine într-un asemenea sistem extrem de delicat.
Nu văd de ce noi ar fi trebuit în acest caz să procedăm altfel decât am procedat în cazul Relu Fenechiu sau în alte cazuri, iar dacă am făcut foarte multe referiri critice, pe care le mențin, sau suspiciuni legate de modul în care s-au deschis sau nu s-au deschis sau s-au închis anumite doare în ,de pildă, DNA sau în parchete, în decursul timpului, aș vrea să fac două precizări.
Unu am distins întotdeauna între ceea ce poate să fie suspiciune legată de cursul unei anchete și o sentință, eu nu sunt dintre cei care fac confuzie între procurori și judecători și rolul lor în justiție și mi se pare că această confuzie pe care unii au încercat-o și au alimentat-o este periculoasă.
În al doilea rând am fost foarte preocupați și suntem în continuare și am pus în discuție aceste suspiciuni mai ales când eram în opoziție, mai ales când toți șefii de Parchete din România erau numiți de Traian Băsescu și Guvernul lui, mai ales când în Parlament exista o majoritate parlamentară, alta decât a noastră, care dădea legi, modifica legi sau mă rog lua alte decizii cu caracter politic, ceea ce nu mai este cazul.
Jurnalist: Domnule președinte, spuneați că deciziile instanțelor nu trebuie comentate.
Crin Antonescu: Ba da, dar nu de către liderii politici.
Jurnalist: Considerați că premierul Victor Ponta a făcut o greșeală atunci când a spus că Adrian Năstase este un condamnat politic.
Crin Antonescu: Nu este rolul meu și nu e nici dorința mea de a comenta într-un fel sau altul declarațiile domnului Ponta. Domnul Ponta a dat niște declarații și le asumă, așa cum și eu dau alte declarații, nu este neapărat nevoie să dăm aceleași declarații la indigo, dar nu este nici nevoie să comentez eu aceste declarații, nu are rost.
Jurnalist: Dar in schimb domnul Ponta a spus că nu ați avut curajul să comentați, cum a avut domnia sa, în cazul Relu Fenechiu.
Crin Antonescu: Acum, sunt la o vârstă și eu și nu mai vorbesc de partid, la o vârstă la care nu mai putem să fim stârniți cu chestii din astea adolescentine, că nu avem curaj, cât curaj avem fiecare dintre noi cred că se vede pe parcurs. Important este, repet, curajul ca pe temele justiției să respectăm și să modificăm în bine dacă se poate legi, instituiții, standarde, proceduri, asta este curaj. În rest, sigur, fiecare poate să evalueze cum dorește și nu văd un subiect de gâlceavă în faptul că domnul Ponta, ca la vamă, a declarat mai mult curaj decât am fi avut noi.
Jurnalist: Dar acum câteva luni, domnule președinte, ați spus că cine se va lua de justiție va avea a face cu dumneavoastră. Ce înseamnă a avea a face cu dumneavoastră?
Crin Antonescu: Stați, că eu nu am făcut asemenea amenințări cu sonoritate aproape interlopă, nu că va avea de a face cu mine, va avea în mine un adversar. Este o nuanță. Admiteți!
Jurnalist: Deci deveniți adversarul domnului Ponta?
Crin Antonescu: Nu, eu nu devin adversarul domnului Ponta, sunt aliatul domnului Ponta, sunt susținătorul și într-un fel garantul domnului Ponta, nu eu anume Antonescu, fiecare dintre parlamentarii USL este garantul domnului Ponta pentru că am fost în fața cetățenilor și am spus ”votați-ne” și noi să știți că dacă ne votați o să-l punem pe Victor Ponta prim ministru. După cum Victor Ponta este grantul meu, în calitatea mea de candidat prezidențial și așa mai departe. Nu, nici pe departe, și nu cred că domnul Ponta pentru că a făcut o anumită declarație, pe care repet eu nu o comentez, este vreun pericol la adresa independenței justiției, chiar nu cred asta. Nu am depistat în nici un fel o acțiune a domnului Ponta care să stârnească dubii din acest punct de vedere, iar ceea ce am spus eu că într-adevăr așa cum am protestat și cum protestez în continuare față de partizanatul politic și ingerința politicului în justiție în timpul și prin intermediu unor instituții către domnul Băsescu, chestiunea asta este valabilă pentru oricine, în sensul acesta am spus că are în mine un adversar, nu că va avea de a face.
Jurnalist: Având în vedere explicația de puțin mai devreme, înțelegem că sunteți solidar cu declarațiile lui Victor Ponta?
Crin Antonescu: Nu. Nu aveți nici un motiv să înțelegeți asta. Aveți doar motivul să cunoașteți declarația mea, poziția mea și faptul că nu doresc să declar, să comentez declarația lui Victor Ponta, că nu este rostul meu, este al dumneavoastră.
Jurnalist: Condamnarea lui Adrian Năstase, dumneavoastră o vedeți ca fiind una politică?
Crin Antonescu: Nu.
Jurnalist: Ce ar fi putut face mai mult USL pentru justiție sau dacă ar fi trebuit să facă ceva USL este una dintre marile dezamăgiri exprimate de Adrian Năstase pe blog că nu s-a bătut suficient USL pentru justiție.
Crin Antonescu: Bun, asta este poziția domnului Năstase, iar nu o comentez, nici poziția domnului Năstase, dar întrebarea în sine, dacă ar fi putut face mai mult și ce nu a făcut USL în 2013 pentru o justiție independentă cu adevărat sau pentru scoaterea justiției, în măsura în care ea era în timpul regimului Băsescu, sub influență politică, asta e o întrebare corectă și eu cred, că tot e un început de an, că ar trebui să facem și bilanțul anului 2013, până să vedem ce facem în 2014.
Eu cred că lucrurile acestea nu se rezolvă doar prin faptul, care este natural până la urmă, că în decembrie 2014 va avea România un alt președinte decât Traian Băsescu. Nu, eu cred că aceste lucruri se rezolvă după ce le analizezi corect, fără părtinire, cu oarecare pricepere, se rezolvă prin modificări, garanții suplimentare la nivel constituțional, la nivel de lege și, atunci când se pune problema și ai posibilitatea, la nivelul propunerilor pe care vrem nu vrem tot niște instanțe politice le fac pentru conducătorii acestor instituții independente.
Dacă la începutul anului 2014 vorbim despre faptul că, în continuare, și eu aici citez, în continuare justiția este controlată de Traian Băsescu, înseamnă că în 2013 n-am putut face nimic și n-o să putem face nici în 2014, degeaba ne propunem să demolăm cărămizi sau că puteam face ceva și n-am făcut.
Eu cred că puteam, fără efect imediat, în perspectivă și că încă mai putem, în Constituție să întărim niște lucruri care țin și de independența justiției dar și de dreptul de apărare, de exemplu. Eu cred că la nivelul legislației, chiar a Codului Penal, ar fi trebuit să stăruim, până să intre în vigoare, că acum trebuie să intre în vigoare, să stăruim cu mai multă atenție și foarte foarte transparent asupra unor anumite articole și, deocamdată nu fac vreo apreciere, dar reamintesc faptul că trei din șase conducători ai Parchetelor au fost propunerea directă și personală a domnului Ponta, care era atunci ministru interimar al Justiției.
Nu analizez activitatea acelor oameni, deocamdată, n-am elemente, dar tocmai de aceea sunt reținut în a mă plânge foarte tare, pentru că dacă au trecut 500 de zile și nu a primit Guvernul, și n-am primit până la urmă toți, opinia publică, un răspuns la plângeri cu acuzații foarte grave împotriva demnitarilor fostului Guvern, cred că această chestiune ar trebui să îi ridice un semn de întrebare și procurorului general, de exemplu, sub o formă sau alta ministrului Justiției.
Nimeni nu cere să curgă aceste dosare sau să se dea curs într-un mod sau altul, dar ceea ce premierul spune public, și îl înțeleg și sunt solidar, e o mare frustrare să vezi că numai într-o anumită direcție se desfășoară anumite cercetări și că lucruri despre care s-a discutat, adevărate sau nu, vedem, stabilește justiția, dar despre care a discutat o țară întreagă, despre bani publici, despre sume enorme nu primesc un răspuns după 500 de zile. Nu sunt elemente, nu s-a greșit, totul e corect sau sunt elemente și hai să vedem. Îi împărtășesc această nemulțumire, dar nu pot să omit faptul că niște pași, pe care i-am avut la dispoziție sau i-a avut domnia sa la dispoziție, nu au încă efectele scontate.
Jurnalist: Întrebări pe trei subiect, m-aș întoarce întâi la renegocierea protocolului USL. Spuneați că nu există nicio decizie politică pe care să o fi încălcat PNL și pentru că în interiorul ședinței ați spus că PSD a pozat într-o căprioară gingașă v-aș întreba dacă există decizii politice pe care să le fi încălcat USL?
Crin Antonescu: Nu, într-o stare de mare deschidere sufletească la început de an și de bun gând pentru alianță, nu-mi aduc acum aminte ca o înțelegere, o decizie la USL să fi fost încălcată de PSD. La nivelul Guvernului sau la un moment dat la nivelul grupurilor parlamentare, partenerii noștri din PSD au susținut niște măsuri care nu fuseseră nici discutate, nici decise în USL și care nu erau nici în programul de guvernare. Atâta tot, nu putem spune că am luat o decizie și PSD-ul a încălcat-o.
Jurnalist: Și pentru că ați vorbit de suplimentarea protocolului de colaborare, e nevoie și de garanții în plus pentru candidatul la prezidențiale, de exemplu?
Crin Antonescu: Nu, nu e nevoie de garanții în plus am discutat, pentru că nu am vorbit nici despre asta, colegul nostru, domnul președinte Florin Țurcan, sigur, din punct de vedere procedural a propus un lucru care nu este nici necesar și de altfel nici posibil, un congres al USL. USL nu este o formațiune politică, nu e nevoie de vreun congres. Există decizii ale congreselor partidelor componente, PSD, PNL și așa mai departe, care sunt în vigoare. Ar fi caraghios ca la intervale să facem din nou congrese ca să… congresele se fac ca să schimbi niște decizii despre care nu mai vrei să fie în vigoare deci nu e cazul. Acest angajament și acest element al înțelegerii politice dintre noi și cetățeni trebui însă întărit, trebuie abordat dacă există în continuare această dorință, dacă nu, nu. Nimic nu e obligatoriu. USL-ul este expresia liberei voințe, asociere la care nu ne-a obligat nimeni, nici pe noi, nici pe cei din PSD, printr-o anumită atitudine și printr-un anumit tip de acțiune politică. Nu e nevoie de încă o decizie a congresului a PSD ci e nevoie de o atitudine în consecință.
Jurnalist: Asta înseamnă că suplimentările se vor referi numai la norme de conduită?
Crin Antonescu: Nu știu, repet, nu am nici toate aceste lucruri decise, o să discutăm și nici nu e normal să comunic ce credem noi, dar e simplu. Cum să funcționăm mai bine, mai corect, mai eficient și în Guvern și la nivelul deciziei politice și la nivelul Parlamentului și în administrația locală.
Jurnalist: O întrebare și închei cu acest subiect, promit. Aveți și un termen limită pentru renegocierea acestui..
Crin Antonescu: Nici nu i-aș spune renegociere pentru că nimic esențial, din punct nostru de vedere, nimic esențial din ce există în acest protocol nici nu a fost pus în discuție, pentru că noi ne-am obligat ce ne-am obligat? Să mergem pe niște liste comune, am mers, să susținem pe domnul Victor Ponta prim-ministru, l-am susținut, să devină, să îl susținem în exercițiul său guvernamental, îl susținem cu toată puterea și cu toată plăcerea, chiar dacă și asta n e contradictoriu, uneori avem păreri diferite sau uneori avem declarații diferite că nu suntem chiar siamezi sau nu suntem trași la xerox.
Jurnalist: Dacă ați putea totuși să ne lămuriți despre ce garanții sau ce anume ar trebui clarificat la nivel de mecanism?
Crin Antonescu: Am vorbit la început despre garanții pentru democrație, garanții pentru cetățenii României, garanții între noi nu, că nu ne-am împrumutat nimic. Aici ai încredere sau n-ai, lucrezi sau nu lucrezi în baza încrederii.
Jurnalist: Despre ce este vorba în aceste mecanisme care privesc activitatea Guvernului, a Parlamentului?
Crin Antonescu: Nimic mai mult nu vă voi spune acum din motivele pe care am avut cinstea să le înfățișez.
Jurnalist: Ați făcut o serie de referiri la modificările pe care USL-ul și le-a propus pentru legea fundamentală. În acest context, având în vedere faptul că termenul pentru organizarea unui referendum cu 30% a fost depășit prin efectele legii, luați în calcul un referendum la prezidențiale pe pragul actual de 50%?
Crin Antonescu: Deocamdată noi avem convocată Comisia pentru revizuirea textului constituțional în 27 ianuarie, cum știți, vă reamintesc. Vom discuta chestiunea de calendar. Nu exclud nicio posibilitate. Preocuparea noastră ține de șansele ca milioanele de oameni care vin la un referendum să nu vină degeaba, adică dintr-o condiție abuzivă sau excesivă de cvorum cum e cea de 50% în condițiile noastre să vină foarte mulți oameni la vot să își spună părerea, să aibă acest drept și această șansă și să o facă degeaba.
Jurnalist: Acesta este și resortul partidelor de a mobiliza oamenii la urne.
Crin Antonescu: Sigur, vom analiza toate aceste posibilități.
Jurnalist: În ceea ce privește alegerile europarlamentare, punctul dumneavoastră de vedere personal este mai degrabă pentru listele comune care ar da un semnal de întărire al USL-ului sau pentru liste separate care ar oferi prilejul PNL-ului de a se consolida pe zona de dreapta?
Crin Antonescu: PNL-ul se consolidează sau nu în zona de dreapta nu din faptul că sunt liste comune la europarlamentare sau nu, ci din acțiunea sa politică, practică de zi cu zi pe orice nivel. Eu continui să cred, e o părere strict personală, repet, nu mă opun discutării niciunei formule, eu continui să cred că noi ar trebui să avem maturitatea să putem face aceste alegeri pe liste separate menținând USL-ul si menținând toate celelalte obiective comune ale USL-ului.
Jurnalist: Despre conflictele din teritoriul și acele pacte de neagresiune, ce s-a decis în PNL?
Crin Antonescu: Vom discuta toate aceste lucruri, ceea ce s-a decis în PNL sau s-a decis încă o dată este că nu e potrivit ca noi să ocupăm agenda publică cu aceste lucruri. Aceste lucruri sunt lucruri de bucătărie, de organizare politică într-o coaliție, este obligația liderilor politici din teritoriu sau de la centru să le rezolve. Obligația în marea comunicare publică este să comunice prin intermediul dumneavoastră cu cetățenii despre temele mari, despre Economie, despre Sănătate, despre Educație, despre Ordine Publică, despre situația României pe lumea asta, despre teme de politică externă pentru că ele există, pentru Europa e în fața unor mari provocări, pentru că dacă noi până la alegerile europarlamentare vom discuta despre doamna Firea și domnul Petrache și relațiile dintre ei ore întregi, o să discutăm cu atât mai puțin despre ce înseamnă viitorul imediat al Europei și implicit al României și atâtea alte lucruri. Asta încercăm noi. Sigur că pe de altă parte însă, lucrurile trebuie rezolvate, e obligația noastră și sper să o facem dar cu discreție. Cu o discreție care pe termen scurt vă poate dezamăgi, dar pe termen lung face bine.
Jurnalist: Domnule președinte, dacă îmi permiteți, concret, cum s-ar putea rezolva aceste lucruri în aceste filiale ? Pentru că cei de la PSD cer ruperea acelor majorități pe care PNL-ul le-a format cu PDL-ul și apropo de Ilfov, domnul Petrache care a fost foarte vocal ca și doamna Firea, cumva…
Crin Antonescu: Nu, nu, domnul Petrache are multe ambiții dar să fie la fel de vocal ca doamna Firea nu va reuși.
Jurnalist: Cumva domnia sa a fost ușor propulsată așa în rândul partidului primind acest rol de coordonator al campaniei pentru europarlamentare.
Crin Antonescu: Nu ușor, tare. Nu a fost propulsat, ci este un vice-președinte al partidului și un președinte de organizație, un președinte de Consiliu Județean care are o experiență electorală, care a condus și a câștigat campanii foarte grele, nu a fost propus în această poziție ca să îi facem în ciudă doamnei Firea care altfel știți că personal mă leagă o veche istorie de simpatie și admirație și nu numai pe mine, pe mulți dintre colegi și chiar nu au legătură.
Jurnalist: Deci renunțați la majoritățile formate de PNL cu PDL în acele CJ-uri?
Crin Antonescu: Vorba dumneavoastră, deci, când s-au rezolvat aceste conflicte o să vă anunțăm, s-au rezolvat, asta e datoria noastră. Cum o să rezolvăm și ce o să facem, despre asta noi dorim mai mult să tăcem și să facem.
Jurnalist: Insist dacă îmi permiteți pe întrebarea.
Crin Antonescu: Dar ce, vă pot împiedica? Insistați…
Jurnalist: Și asta pentru că ați vorbit despre o rezolvare la nivel local, la nivel județean. Ce faceți cu acele județe? Cum este Ilfovul, acolo unde Marian Petrache spunea că este nevoie de o înțelegere la nivel național. A refuzat practic un pact de neagresiune la nivel local.
Crin Antonescu: Dacă Marian Petrache spunea așa, așa vom face. Facem înțelegerea la nivel național.
Jurnalist: Atât doamna Firea cât și domnul Petrache în diferite ocazii au zis că joacă cu demisiile pe masă la Ilfov…
Crin Antonescu: Iertați-mă, nu comentez. Deci nu mai răspund, am făcut-o destul la întrebările privitoare la viața județului Ilfov și a Consiliului Județean Ilfov, dacă mai sunt alte întrebări.
Jurnalist: Domnule președinte, presupun că totuși declarația premierului în privința condamnării domnului Năstase a fost făcută în calitate de premier al României, calitate pe care nu putem să o extragem, de aceea vă întreb, dumneavoastră în calitate de lider politic puteți fi de acord ca un premier să spună că o condamnare în Justiție definitivă este una politică?
Crin Antonescu: Eu am înțeles foarte bine ce a vrut să spună domnul Ponta și de ce domnul Ponta, cumva și la cald, sub anumite emoții, care e firească oricărei făpturi umane, chiar dacă are funcții politice a făcut-o. Cunosc acest lucru și dacă vreți, îl înțeleg. De aceea nu ducem lucrurile în altă parte, nu comentez acest lucru. Mi-am spus propria poziție dar nu am dorința de a comenta declarațiile altora. Nu comentez nici declarația domnului Iliescu.
Jurnalist: La sfârșitul anului trecut spuneați că aveți foarte puțină încredere în Victor Ponta. S-a schimbat situația la începutul acestui an?
Crin Antonescu: Noi discutăm aici chestiuni publice nu chestiuni intime. Mergeți la cei care v-au spus chestiunile lor intime, domnul Tăriceanu, domnul Volintiru, poate vă spun dânșii. Eu la începutul acestui an vă spun doar că am toate bunele intenții să mă achit împreună cu Victor Ponta, cu toți colegii noștri de angajamentele luate în fața cetățenilor români, să dea Dumnezeu să putem. Mulțumesc.
Jurnalist: Veți mai apărea într-o conferință publică alături de Victor Ponta?
Crin Antonescu: Dacă se întâmplă ceva cu totul excepțional care reclamă acest lucru, dacă e un moment în care în fața cetățenilor trebuie să facem asta, da. Eu de altfel nu am dat acea declarație la care vă referiți în sensul că domnul Ponta ar suferi de vreo boală și mi-e teamă să nu mă contaminez sau invers. Am spus doar că e bine să fim decenți și după ce ne facem mincinoși unul pe altul să nu apărem moț a doua zi alături de Daniel Constantin să jucăm hora Unirii, puțină decență nu strică nimănui.
Jurnalist: Domnule președinte, dacă îmi permiteți, neimpozitarea profitului reinvestit, o măsură liberală, ministrul de Finanțe spune că se analizează această chestiune la minister în prezent dar că nu știe când s-ar putea aplica această renunțare la impozitul respectiv. Are mandat de la partid să discute cu delegația FMI acum în ianuarie când vin?
Crin Antonescu: El nu trebuie să aibă doar un mandat de la partid, el trebuie să aibă un mandat și de la primul ministru, el face parte dintr-un guvern, nu poate angaja ca ministru de Finanțe într-un guvern discuții cu FMI-ul despre care să nu convină sau în legătură cu care să nu aibă mandat de la primul ministru. Știu de la primul ministrul că nu este ostil ideii că dacă s-ar putea, e deschis la o asemenea măsură, o măsură liberală spuneți dumneavoastră, da, dar asta nu înseamnă că e apanajul PNL-ului, cred că și primul ministru ar fi bucuros să o aplice, să o negocieze împreună cu ministrul Finanțelor cu FMI-ul, sperăm și noi să se poată.
Jurnalist: S-ar putea aplica din iulie odată cu reducerea CAS-ului?
Crin Antonescu: Speranțele noastre sunt ca rezultatele calculelor pe care domnul Chițoiu și colegii săi le fac să ne spună că da.
Jurnalist: Dar discuțiile în direcția asta merg…
Crin Antonescu: Discuțiile merg în direcția Guvernul, tot Guvernul nu numai Chițoiu, nu numai PNL-ul, și primul-ministru și PSD-ul, toți cei care guvernăm în deplină responsabilitate comună cum am spus astăzi suntem preocupați de ce putem să mai facem pentru a propulsa ca pe domnul Petrache șa, economia, mediul de afaceri și sigur, avem reducerea CAS-ului care intră în vigoare la 1 iulie. Dacă am putea să facem li scutirea de impozit pe profitul reinvestit ar fi un nou stimul. Menținerea cotei unice despre care v-am spus și atunci că a fost o oarecare bătălie de dat, toate lucrurile astea țin de preocuparea Guvernului în ansamblu, nu doar a liberalilor, pentru stimularea mediului de afaceri și a creșterii economice. Mulțumesc mult de tot, vă doresc un an bun.
Radu Zlati 
Comentarii recente