DIGI 24: Interventia presedintelui PNL, Crin Antonescu, la emisiunea ‘Jurnal de seara’ – 19.03.2014

139342505681233056812_antonescu_crin_timetv1Realizator: Cosmin Prelipceanu – Crin Antonescu, preşedintele PNL. Bună seara! Cât de mari sunt riscurile de securitate la adresa Republicii Moldova?

Crin Antonescu: Bună seara. Sunt atât de mari pe cât le recunoaşte toată lumea. Eu cred anume că în perioada următoare Rusia nu va escalada în direcţia Transnistriei, spre exemplu, această ofensivă. Cred că Rusia va savura acest succes neaşteptat pentru unii şi uşor, din punctul de vedere al reacţiei occidentale sau contrareacţiei occidentale, al anexării Crimeii. Dar, dincolo de toate aceste estimări, din punctul meu de vedere, e important să spunem că ar trebui să avem drept criteriu – asta cred eu – nu o discuţie de detaliu în legătură cu formulările diplomatice, chiar cele care ţin de ordinea internaţională şi de dreptul internaţional, ci, pur şi simplu, criteriul fundamental trebuie să fie solidaritatea noastră cu cei care au aspiraţii către valori, care şi pentru noi înseamnă orientări fundamentale. S-a vărsat sânge şi altă dată, şi foarte recent, s-au pierdut şi vieţi omeneşti pentru libertate, pentru valorile occidentale, pentru aspiraţia pe care şi noi am avut-o şi pe care o menţinem către UE, către NATO, şi cred că acesta este criteriul fundamental. Dincolo de asta, sigur că putem să discutăm ce şi cum e de făcut. Eu împărtăşesc, de pildă, estimarea, estimarea severă pe care domnul Buşcu o făcea la adresa diplomaţiei româneşti, şi anume asupra actualului ministru de externe în acest context. Pe de altă parte, şi fără să uşurez greutatea criticii, e de remarcat că în general UE şi chiar SUA au reacţionat destul de palid, ca să nu spunem că n-au fost pregătite pentru succesiunea evenimentelor de la un punct încolo.

Realizator: Aţi cerut consultări între partide, partidele parlamentare, preşedinte, premier? Vreo reacţie, vreun răspuns?

Crin Antonescu: Nu, deocamdată nu. Eu nu am cerut aceste consultări – sau n-am exprimat, că „cerut” poate este un termen pretenţios; am exprimat convingerea că sunt necesare…

Realizator: De ce?

Crin Antonescu: …nu ca să îndeplinim un ritual sau că să facem o formalitate, ci pur şi simplu pentru a putea contura un consens, formele acestui consens, şi poate pentru a conveni să renunţăm, măcar în aceste împrejurări, la tot felul de mici scopuri de politică internă – pentru că putem să remarcăm şi la preşedinte, şi la primul-ministru asemenea înclinaţii chiar în această conjuctură, chiar legat de acest subiect.

Realizator: Mă adresez şi istoricului, domnule Antonescu: am auzit voci ieri, chiar aici în România, care spuneau că de fapt a făcut dreptate, Crimeea revine la Rusia. Nu cumva trebuie Rusia să primească ceva în negocierile cu comunitatea occidentală?

Crin Antonescu: Bun. Ştim cu toţii istoria Crimeii, dar, vă repet, nu acesta este criteriul fundamental pentru mine. Pentru mine, criteriul fundamental este aspiraţia spre libertate şi spre valorile occidentale ale unor oameni din Ucraina, din Basarabia, din Georgia sau chiar din Crimeea. Dincolo de această chestiune, dincolo de partajul Ucrainei actuale, dincolo de istoria Crimeii în ultima sută de ani sau din 1954 încoace, dincolo de asta, există ameninţarea rusă la adresa acestei aspiraţii. Şi cred că la asta ar trebui să se raporteze comunitatea occidentală în primul rând, în dialogul cu Rusia, şi în formele prin care să întindă o mână către aceşti oameni din Ucraina, din Moldova sau din Georgia care au această aspiraţie. Această aspiraţie merită solidaritatea noastră şi merită sprijinul nostru în forme cât mai concrete şi cât mai hotărâte.

Realizator: Deci, Rusia înseamnă nu democraţie.

Crin Antonescu: Din păcate, în formula pe care o cunoaştem în acest moment, din păcate da.

Realizator: Vă simţiţi în siguranţă? Securitatea dvs., a familiei, a noastră aici în România e în regulă?

Crin Antonescu: Da, sigur că da. Sigur că da, şi asta poate ne arată încă o dată, dacă era nevoie, ce mare câştig, probabil singurul mare câştig al acestor ultimi 25 de ani, a fost integrarea României în Comunitatea Euroatlantică, în NATO, în UE, în Parteneriatul Strategic cu Statele Unite.

Realizator: Mulţumesc mult, domnule Crin Antonescu, pentru intervenţia dvs.

Mihai Răzvan Ungureanu: Pot să intervin foarte scurt?

Realizator: Vă rog.

Mihai Răzvan Ungureanu: Domnul Antonescu pentru ce poziţie în stat se pregăteşte?

Realizator: Preşedinte, din câte ştim.

Mihai Răzvan Ungureanu: Am înţeles.

Realizator: De ce? Vi se pare o contradicţie?

Mihai Răzvan Ungureanu: Mi se pare că este destul de neplăcut să ieşi nepregătit pe un subiect de politică strategică. În condiţiile în care, pe de-o parte, se vorbeşte despre situaţia din Crimeea, despre situaţia din Ucraina, despre relaţiile dintre Federaţia Rusă şi comunitatea transatlantică deja de vreo trei săptămâni, ai tot timul din lume să citeşti şi ai tot timpul din lume să te pregăteşti pentru subiectul acesta – şi, slavă Domnului, domnul Buşcu a fost foarte decent, domnul Flutur iarăşi foarte decent; ne recunoaştem cu toţii limitele. Dar, pentru numele lui Dumnezeu, te apuci să vorbeşti despre chestiuni pe care nu le cunoşti cu atâta lejeritate şi amestecând principii, norme, blabla-uri… Suntem într-o situaţie…

Realizator: Ce v-a deranjat, concret?

Mihai Răzvan Ungureanu: Tot. Absolut tot.

Mihai Răzvan Ungureanu: Tot, absolut tot. În primul rând, în momentul în care, la întrebările dvs foarte precise, se răspunde cu aer cald, n-are cum să nu te deranjeze ceva.

Dar ştiţi ce? Îl las pe domnul Antonescu să candideze la Preşedinţie. Vreau să spun ceva apropo de ceea ce zicea domnul Buşcu.

Realizator: Vă rog.

Mihai Răzvan Ungureanu: Eu am să vă spun care a fost surprinderea mea în zilele când, în mod clar, Federaţia Rusă făcea paşi către această agresiune – pentru că e vorba de o agresiune, după toţi termenii, după toate regulile de definire ale dreptului internaţional. M-aş fi aşteptat ca România să-şi retragă ambasadorul de la Moscova. Este un gest care nu trebuie interpretat ideologic, ci este până la urmă un minim gest de protest pe care, diplomatic, îl iei ca atare în considerare. Îşi retrag Statele Unite ambasadorul, îşi retrage Canada ambasadorul, îşi retrage Cehia ambasadorul… E adevarat, nu este un gest al tuturor statelor din Uniunea Europeană, dar dacă eşti solidar tu, statul român – care a trecut printr-o dictatură, care înţelege ce înseamnă Federaţia Rusă, are şi o istorie legată de agresiuni ale Rusiei pe teritoriul său -, faci acest minim gest. Este un gest care te curăţă şi te aşază de o anumită parte a baricadei. 2 – Ştim, mai ales când suntem premier al României, că se pregătesc semnele unei furtuni, şi tu în acelaşi timp în laboratoarele tale, la Palatul Victoria, te pregăteşti pentru o vizită bilaterală în Federaţia Rusă? Lucrul acesta este iarăşi uimitor! Ce cauţi la Soci?! Doar pentru faptul că trebuie să fii în poză cu mai mulţi oameni interesanţi acolo? Până la urmă, ai sfârşit într-o fotografie cu Ianukovici. Este chestiunea aceasta atât de importantă pentru un prim-ministru încât să nu-şi mai regleze gesturile şi apariţiile? Pentru că e vorba de imagine şi e vorba de mesaj naţional. Să ajungi într-un cor de oameni care de fapt se uită la Putin cu ochii umezi?! Nu este inutil să stai deoparte şi să judeci de două ori, de trei ori, ba chiar să te sfătuieşti cu oamenii care au un pic de răbdare în a aprecia corect conţinutul relaţiilor internaţionale.

Realizator: Deci îi reproşaţi nu s-a dus acolo la Soci sau că-şi pregăteşte o vizită, ci doar că nu s-a consultat pentru aceste operaţiuni.

Mihai Răzvan Ungureanu: Nu, îi reproşez faptul că, mânat de un interes foarte mărunt – vreau să ies în faţă, vreau să pozez cu Obama, mă duc peste el două minute să-mi zică ceva… Vreau să merg la Soci: domnule Putin, nu te uiţi la mine un pic sau cutare… Pentru interese mărunte, de imagine, interese care în spaţiul internaţional nu se calculează în felul acesta, faci gesturi care angajează simbolic o ţară, şi e neplăcut.

Realizator: Domnule Ungureanu, l-am resunat pe domnul Antonescu pentru a-i permite să reacţioneze la acuzaţia pe care aţi rostit-o mai devreme. Îi reproşaţi domnului Antonescu…

Mihai Răzvan Ungureanu: …lipsa de pregătire pentru acest răspuns. Lipsa de pregătire pentru a răspunde corect la întrebările dumneavoastră

Mihai Răzvan Ungureanu: Şi chestiunea asta, dacă domnul preşedinte Antonescu este de partea cealaltă a…

Realizator: Este şi ne aude.

Mihai Răzvan Ungureanu: Da? N-am cum să nu-i reproşez. Putem să ne uităm înapoi în transcript şi fiecare lucru despre care vorbim acolo, deşi poate fi exprimat corect româneşte, nu ascunde pregătirea necesară analizei unui asemenea subiect de relaţii internaţionale.

Realizator: Vă rog, domnule Antonescu.

Crin Antonescu: Da, domnule Prelipceanu! Ce pot face pentru dvs?

Realizator: Dacă puteţi comenta această acuzaţie, dacă vă doriţi să comentaţi această acuzaţie; dacă nu…

Crin Antonescu: Nu, nu doresc.

Mihai Răzvan Ungureanu: Nu este o acuzaţie, este o critică.

Crin Antonescu: Nu, nu-mi doresc. Eu am vorbit, chiar în intervenţia mea anterioară, despre faptul că există încercări – eu le-am identificat la preşedinte şi la primul-ministru; le pot identifica acum şi la domnul Ungureanu, ceea ce, sigur, e mai puţin grav decât în cazul primilor doi, pentru că nu e momentan preşedinte sau premier domnul Ungureanu. Este opinia domniei sale. Eu am încercat să răspund la întrebările dvs. Restul ţine de o polemică pe care eu nu acum şi aici doresc s-o port. Domnul Ungureanu, sigur, încearcă să folosească orice prilej, pot să-l şi înţeleg. Eu am intrat într-un dialog cu dvs. şi v-am spus ce cred, la întrebări clare, cu răspunsuri, cred, clare. Pentru o discuţie mai detaliată pe care domnul Ungureanu eventual ar dori-o, stau cu mare plăcere la dispoziţie oricând, în condiţii civilizate.

Realizator: Mulţumesc mult, domnule Antonescu. Un principiu care mie îmi place, mă ţin de el, este ca ori de câte ori putem să evităm ca acuzaţiile să se rostească în absenţă. Dacă acum am putut ca dvs. să fiţi de faţă şi nu vreţi să reacţionaţi, înţelegem perfect şi vă mulţumesc, domnule Antonescu.

Mihai Răzvan Ungureanu: Pot să spun ceva, domnule Prelipceanu?

Realizator: Vă rog.

Mihai Răzvan Ungureanu: Şi sper că este şi domnul preşedinte Antonescu, care mă ascultă. Îi mulţumesc pentru folosirea cuvântului „momentan” în prima frază a replicii domniei sale, şi, în al doilea rând, sper din tot sufletul, la un moment dat, că ne vom întâlni faţă în faţă, să discutăm şi chestiunile acestea care intră în competenţa directă, constituţională a preşedintelui României.

Realizator: Mulţumesc, vă mulţumesc tuturor. Vă rog, domnule Antonescu.

Crin Antonescu: Şi eu îi mulţumesc domnului Ungureanu pentru faptul că deja estimează iminenţa preşedinţiei mele, dar indiferent dacă asta se va întâmpla sau nu, cu mare plăcere îi stau la dispoziţie pentru o discuţie civilizată şi, cred, cu un anumit spor de cunoaştere pentru toată lumea. Mulţumesc mult. O seară bună!

Realizator: La fel! Mulţumim!

Etichete:, , , , , , , , ,

Comentariile nu sunt permise.

%d blogeri au apreciat: