Conferința de presă susținută de președintele PNL, Crin Antonescu – 26 martie 2014

Crin-Antonescu-presedinte-romania-senat”Bună ziua,

Primul subiect la care vreau să mă refer este cel legat de introducerea sau neintroducerea accizei la carburanți de către guvern. În legătură cu acest subiect aș vrea să precizez următoarele. În momentul în care la discuția despre construirea bugetului pentru 2014 s-a pus această problemă, Partidul Național Liberal, prin ministrul de Finanțe din acel moment, care ne aparținea, domnul Daniel Chițoiu, a optat pentru această variantă.

Cu alte cuvinte, introducerea și inițial, introducerea de la 1 ianuarie a acestei accize a fost o măsură asumată de către noi în anumite condiții la care mă voi referi imediat și ca atare este o măsură pe care, deși nu mai suntem la guvernare, o asumăm ca atare. Faptul că la sfârșitul anului trecut în urma tratativelor, negocierilor, nu știu cum să le spun, între domnul Ponta și domnul Băsescu, domnul Ponta a acceptat, a renunțat sau a cedat cererii lui Traian Băsescu de a amâna introducerea acestei accize este o decizie pe care a luat-o atunci primul-ministru. Noi ne-am exprimat cumva nedumerirea, am mers mai departe.

Chestiunea cea mai importantă însă și care trebuie precizată în mod public este următoarea. Noi am fost de acord și am susținut introducerea acestei accize în două variante sau din două motive. Fie pentru a crea spațiul fiscal necesar reducerii CAS, măsură pe care o susțineam și atunci, o susținem și acum, CAS cu 5 puncte procentual simultan, deci prin această acciză suplimentară se crează spațiu fiscal pentru introducerea și măsurii cu CAS-ul, fie a doua variantă care a fost agreată la momentul respectiv la nivelul întregului guvern și a fost anunțată public ca atare de primul ministru, trimiterea acestor bani suplimentari rezultați din acciza pe carburant într-un fond special destinat investițiilor din infrastructura mare cu precădere construcției de autostrăzi. Aceasta a fost decizia asumată de către ministrul Finanțelor de atunci, aceasta a fost decizia asumată de membrii Guvernului, aceasta a fost decizia asumată de PNL.

În acest moment, în care încep să apară neclarități, neconcordanțe, contradicții flagrante între primul-ministru și actualul său ministru de Finanțe, în acest moment în care unul nu ne mai spune nimic, nici că se duc acești bani în infrastructură, autostrăzi, nici că se bagă în oala cea mare a guvernului, în care ministrul Finanțelor ne spune clar că trebuie introdusă accciza că altfel nu sunt bani de pensii și salarii, deci înțelegem că nici nu mai poate fi vorba de bani de autostrăzi, evident că noi luăm distanța necesară și facem aceste precizări pentru a arăta că în condițiile în care acciza avea o destinție precisă și oficială noi continuăm să o acceptăm, să o susținem în continuare.

În condițiile în care banii nu sunt destinați acestui obiectiv și sunt destinați acelui loc general din care, de fapt, prioritatea rezultă a fi întotdeauna clientela politică, evident că nu mai suntem de acord cu acest lucru și nu mai susținem această măsură a guvernului.

Atenție încă o dată! Acciză pentru autostrăzi, da – sau varianta acciză împreună cu reducerea CAS-ului la angajator da – acciză pentru a spori bugetul nediferențiat din care alocă dânșii după aceea cum și mai ales cui vor, nu.

Al doilea subiect este cel legat de proiectul de revizuire a Constituției după apariția observațiilor Comisiei de la Veneția în legătură cu acest proiect și cu destinul mai departe al acestui demers. Am văzut observațiile Comisiei de la Veneția pentru democrație prin drept, am luat act de ele, suntem gata și probabil săptămâna viitoare voi solicita colegilor să ne reunim în comisie pentru a lua în discuție atât observațiile Curții Constituționale, puțin mai vechi, cât și recentele observații ale Comisie de la Veneția.

Aș vrea să fac câteva observații și eu, la rândul meu, la prima vedere cel puțin, asupra a ceea ce spune Comisia de la Veneția.

Mai întâi, și mi se pare foarte important, să vedem că atacuri extrem de puternice și persistente ale domnului Băsescu, ale domnilor băsiști din Parlamentul României, PDL și celelalte aripi și aripioare, împotriva faptului că această Constituție nu instituie Parlamentul cu o singură cameră, așa cum doresc domniile lor și de asemenea, atacurile generale, fără precizări, fără a indica un articol, fără a indica vreo modificare, dar atacurile repetate cum că modificările constituționale compromit democrația constituțională din România, compromit statul de drept, afectează sau limitează instituții importante, niciuna  dintre aceste ținte majore ale atacurilor împotriva revizuirii Constituției nu este confirmat ca atare de Comisia de la Veneția.

Observațiile Comisiei se îndreaptă către câteva chestiuni în legătură cu care, repet, vom discuta, le vom lua în seamă, în care aș putea deja să fac foarte scurte comentarii.

Unu, Comisia de la Veneția reclamă faptul că noi nu avem o precizare clară legată de forma de guvernământ din România. Acest lucru mă suprinde, pentru că forma de guvernământ a statului român este foarte precizată și în actuala Constituție și este păstrată și în proiectul de revizuire. Forma de guvernământ este republica. Faptul că această republică este prezidențială, parlamentară, ceea ce nu este cazul nici pentru una, nici pentru alta, semi prezidențială, semi-parlamentară, acestea sunt chestiuni care nu se precizează în Constituție, care sunt nuanțe de comentariu despre un regim politic sau altul și nu de formă de guvernământ. Forma de guvernământ în cele mai dese cazuri, este monarhie constituțională sau republică și România este o republică, nu cred că e un dubiu pentru nimeni în această privință.

În Constituția Franței, de pildă, se precizează că e vorba de o republică, nu se precizează că e vorba de o republică prezidențială sau semi-prezidențială și de altfel, cine dorește să parcurgă literatura de specialitate, va vedea că există, ca să luăm doar acest exemplu, o dezbatere complicată între politologi, între constituționaliști dacă în Franța e regim prezidențial sau semi-prezidențial, părerile sunt împărțite, nu Constituția stabilește acest lucru.

A doua observație a Comisiei este legată de necesitatea, spune Comisia, de a clarifica și mai mult atribuțiile premierului și președintelui. Aș spune aici că oricum proiectul de revizuire face un pas important pe această direcție înainte, deoarece în proiectul de revizuire aceste atribuții sunt mult mai explicite decât în Constituția actuală. Știm foarte bine câte discuții, controverse, conflicte și câte apeluri la Curtea Constituțională pentru a tălmăci și uneori a răstălmăci Constituția au existat. Proiectul de revizuire face niște pași importanți înainte în problema reprezentării la Consiliul European, în problema desemnării primului-ministru după alegeri, adică lucruri care la rândul lor au fost atacate, sunt socotite de Comisia de la Veneția insuficiente. Poate că, și aici va fi discuția în Comisie, putem să facem și mai multe clarificări. În opinia noastră, oricum s-au făcut clarificări importante, suplimentare față de actuala Constituție care este destul de vagă sub anumite aspecte și, în opinia noastră, clarificările necesare pentru ca să nu mai avem astfel de crize și conflicte s-au făcut.

În al treilea rând, ca să mai dau un exemplu, se vorbește în observațiile Comisiei de la Veneția, despre faptul că nu există suficient de puternic subliniat rolul și independeța Consiliului Superiori al Magistraturii. Încă o dată vă rog să comparați textele, nimic din ceea ce în actuala Constituție revine acestei instituții nu este știrbit…

în actuala Constituție revine acestei instituții nu este știrbit, dimpotrivă. Faptul care ni se dă drept exemplu că noi, în proiectul de revizuire, stipulăm că un judecător trebuie să fie președinte, evident  ales de Consiliul Superior al Magistraturii, nu ales sau numit de altcineva, dar că un judecător și nu un procuror, este pus în discuție de Comisia de la Veneția și sigur că putem să renunțăm la așa ceva, dar ideea în care am susținut, toți cei care au susținut-o, o largă majoritate, o asemenea formulă, a fost aceea în care noi vorbim de separația puterilor în stat și instituțiile care marchează acest lucru, având în vedere trei puteri: executivă, legislativă și judecătorească.

Puterea aceasta judecătorească este, în opinia noastră, în mod practic și în mod simbolic reprezentată cel mai bine de un judecător. De asemenea, o serie de lucruri, nu intru acum în detaliu, legate de judecătorul care trebuie să dea mandatul pentru ascultare, pentru reținere, pentru percheziție în diverse cauze, sigur că sunt prevederi, pe care noi le-am preluat și le-am introdus în proiectul de revizuire asupra cărora putem discuta, putem rămâne în forma de acum, care oricum se duce la lege, dar vreau să precizez încă o dată că aceste modificări au fost făcute, și avem și mărturiile dumneavoastră celor care ați participat la ședințele respective și procesele verbale ale ședințelor, la solicitări ale Asociației Magistraților din România, nu la solicitarea cuiva, iar faptul că în însuși textul observațiilor de la Veneția se spune: Da, astea nu sunt lucruri rele, sunt chiar lucruri bune pentru garanțiile constituționale ale persoanei, dar avem temerea că ar putea fi folosite în favoarea unor politicieni. Eun răspuns simplu: Nu putem face nici noi, cum nu pot face nici alții două constituții, una pentru politicieni sau pentru demnitari publici și una pentru cetățeni.

Noi am încercat, repet, să așezăm cât mai judicios toate prevederile care să apere și care să întărească independența justiției și separația puterilor în stat, iar o asemenea precizare, cu argumentele de rigoare, a venit tocmai de la Asociația Magistraților din România, care ne-am gândit că totuși reprezintă corpul magistraților, corpul de profesioniști și de practicanți ai acestor prevederi și ai prevederilor legale subsecvente.

În fine, vom reuni Comisia. Eu, ca președinte al acestei Comisii de revizuire, țin să vă spun că sunt perfect hotărât să ducem la bun sfârșit activitatea Comisiei, și asta se poate întâmpla în foarte scurt timp, avem acum observațiile Curții Constituționale, din care cele privitoare la eventuala, în interpretarea Curții, dar noi ne însușim interpretarea Curții aici, cred că este obligatoriu, la încălcarea limitelor revizuirii, le vom adopta fără nici un fel de îndoială.

Noi am încercat, de pildă, să introducem în Constituție numărul maxim de 300 de deputați. Ni s-a părut util, pentru ca acum Parlamentul actual, în urma unor legi complicate, a ajuns la aproape 600 de membri și că, prin lege, va fi greu, în preajma alegerilor, pentru orice partid, sub presiunea propriilor săi parlamentari, să reducă numărul și am spus că o soluție bună era în Constituție.

Dacă asta este socotită o încălcare a limitelor revizuirii, renunțăm. Încercam să punem o stavilă flagelului traseismului politic, care viciază practic rezultatul alegerilor parlamentare din România, a devenit deja obicei. Dacă asta a fost socotită încălcarea limitării revizuirii, renunțăm. Alte observații ale Curții sunt pur și simplu ipoteze sau opțiuni și acolo cred că, până la urmă, atâta vreme cât nu încalcă limitele revizuirii, dreptul legiuitorului rămâne acela de a face opțiuni constituționale, și nu al Curții.

Toate aceste lucruri vor fi discutate. Din punctul meu de vedere, repet, doresc să încheiem acest proiect, să încheiem activitatea Comisiei, ținând cont de toate aceste observații, și de la Curtea Constituțională și de la Comisia de la Veneția, după care urmează o decizie politică pe care nu mai pot eu s-o prefigurez și de care nu mai sunt eu în calitate de președinte al Comisiei responsabil, și anume dacă și când acest proiect încheiat de Comisie intră în dezbaterea Parlamentului, plenului Camerelor, el trebuind să fie urmat la încheierea sa în Camere de un referendum în cel mult 30 de zile de la votul din Parlament.

Asta este o decizie politică pe care nu pot eu s-o iau, pe care pot și putem s-o luăm doar pentru grupurile politice al Partidului Național Liberal din cele două Camere, pentru care vom discuta și cu celelalte grupuri politice și este o decizie care, în fond, presupune două opțiuni: fie mergem într-un referendum sub condiția în vigoare a unui prag de 50 la sută, cu șanse minime de a putea promova proiectul Constituției revizuite, fie amânăm organizarea acestui referendum și implicit calendarul dezbaterii în Parlament pentru momentul în care prevederile legii referendumului în vigoare vor putea fi aplicate și la pragul de 30 la sută, deci undeva în anul 2015. Este o decizie pe care o vom lua, dar închei spunând că eu îmi asum ca președinte al Comisiei și ca președinte al unui partid politic parlamentar care a lucrat la această revizuire, îmi asum și revizuirea, îmi asum și finalizarea lucrărilor într-un timp foarte scurt, în Comisia de revizuire. Mai departe, e o decizie politică pe care nu o putem lua singuri.

Dacă sunt întrebări, vă stau la dispoziție.”

 

Întrebări din partea mass-media

Jurnalist: Spuneați că nu veți susține acciza dacă banii din această taxă ar ajunge la bugetul general, și nu la construcția de autostrăzi. În plan parlamentar, cum s-ar putea manifesta această decizie a PNL de a nu susține această acciză?

Crin Antonescu: În diferite forme, inclusiv cea mai puternică reacție ar putea fi o moțiune de cenzură.

Jurnalist: Când ar putea fi depusă moțiunea?

Crin Antonescu:  O să discutăm după 1 aprilie când vom vedea dacă intră sau nu în vigoare această măsură guvernamentală.

Jurnalist: Ați fost mulțumit de răspunsul pe care vi l-a dat premierul săptămâna trecută în Camera Deputaților?

Crin Antonescu: Nu. Sigur, eu n-am fost prezent la dezbatere pentru că sunt senator și dezbaterea a avut loc în Camera Deputaților. Am urmărit însă discuțiile, atât cât am putut prin intermediul mass-media, oricum, intervenția premierului și sunt perfect de acord cu deputatul Ludovic Orban, care nu a făcut circ , cum unii dintre dumneavoastră, în mod comod și incorect, interpretați, care a avut o intervenție exact pe fond și pe procedură, prin care a încercat atât cât a putut să suporte domnul Zgonea să vorbească cineva din Opoziție, să-i spună premierului că subiectul era altul. Nici energia, nici certificatele verzi, nici mărirea pensiilor, ci intențiile și angajamentele clare ale Guvernului în legătură cu cele două subiecte. N-avea cum să mă mulțumească, e un răspuns tipic diversionist.

Jurnalist: Asta înseamnă că veți introduce o moțiune de cenzură?

Crin Antonescu: Dacă până la 1 mai, am mai avut această discuție, Guvernul nu ia aceste măsuri, așa cum am spus, vom iniția o moțiune de cenzură.

Jurnalist: Vorbim despre reducerea CAS sau despre acciză?

Crin Antonescu: Nu, despre asta vorbim. Eu nu v-am anunțat o moțiune de cenzură pe acciză. M-ați întrebat care sunt formele și am spus toate formele parlamentare, inclusiv  asta ar putea să fie, nu iau eu acum decizii, dar ce e sigur, pentru că acum vorbeam de CAS, de subiectul dezbaterii din Cameră inițiate de noi, ce e sigur e ce am anunțat.

Jurnalist: Victor Ciorbea spunea că își dorește ca ASF să fie o instituție depolitizată. Cum vedeți acest lucru, având în vedere că în presă au apărut informații despre soții de foști miniștri angajate acolo etc.?

Crin Antonescu:  Eu vă reamintesc faptul că aceste salarii, care sunt foarte mari, au fost și mai mari înainte și ele n-au fost decât micșorate de actuala sau, mă rog, de fosta formulă din ASF. Iar în legătură cu angajările, cred că ar trebui documentat foarte exact cine, când și de către cine a fost angajat. Eu chiar n-am un inventar. Este vorba deja de oameni care sunt funcționari acolo, nu mai e vorba de numiri politice. Și ar fi bine, dacă vă pasionează acest subiect, să vedeți când au fost angajați sau angajate, de către cine și să-i întrebați pe respectivii. N-am cum să fac o judecată generală despre toate aceste lucruri.

Jurnalist: Dar mai putem vorbi de o depolitizare atâta timp cât numirile se fac de către Parlament?

Crin Antonescu: Nu știu, asta ar trebui să-l întrebați pe domnul prim-ministru ce dorește. Cu ce pot fi de acord este că e o instituție foarte importantă, care nu trebuie să ia decizii, să fie influențată în a lua decizii de considerente partizane politice. Este prin excelență o instituție de experți, de oameni care sunt foarte pregătiți într-un domeniu și în care, într-adevăr, nu are ce căuta politica de partid. Cu asta sunt perfect de acord

Jurnalist: Domnul Victor Ciorbea va fi susținut de PNL pentru a face parte din conducerea ASF?

Crin Antonescu: Aici nu mai este vorba de susțineri de către partide, pentru că nu mai mergem pe formula de a pune partidul X sau Y, pe cutare sau pe cutare. Domnul Ciorbea vrea pur și simplu să-și depună CV-ul, ca să spun așa, să meargă și să lucreze acolo. Din punctul nostru de vedere, un om care a fost prim-ministru, care a fost primar general al Capitalei, care a fost lider de mare sindicat pe vremea când existau mari sindicate, care este dublat, evident, și de o prestigioasă experiență juridică și de magistrat, are șanse, nu noi decidem. Dacă domnul Ciorbea va fi cooptat în această structură, noi n-avem nimic împotrivă, dar nu este trimis de Partidul Național Liberal acolo, nu este mandatat de Partidul Național Liberal.

Jurnalist: Dar poate fi considerat apt de PNL și să fie sprijinit?

Crin Antonescu: Nu PNL trebuie să considere dacă este apt sau nu, dacă este potrivit sau nu. Eu v-am spus punctul meu de vedere, nouă ne pare rău că pierdem un senator, un om politic cu experiența domnului Ciorbea, dar dacă asta este opțiunea domniei sale nu o împiedicăm.

Jurnalist: La Senat s-a constituit un grup de lucru care să analizeze cum s-au cheltuit banii pentru aniversarea a 150 de ani de activitate. Cum vedeți acest lucru?

Crin Antonescu:  Da, este un mic detaliu care s-ar putea să vă încurce. Sigur, că era greu să se constituie un comitet, cum spuneți, care să verifice cum s-au desfășurat festivitățile și cum s-au cheltuit banii în condițiile în care nu s-au desfășurat festivitățile și nu s-au cheltuit banii.

Asta eu nu m-am mai referit la asta. Asta a fost din păcate pe cel puțin două posturi de televiziune, două am văzut eu, sper să fi fost numai două. Din nou o dezinformare crasă ”Antonescu anchetat”, ”Anchetă ce a făcut Antonescu cu banii”, fără ca din partea Senatului, a Biroului Permanent, cineva să fi făcut un asemenea anunț.

Lucrurile sunt simple, și neobișnuit de clare, rușinos de clare pentru cei care mint opinia publică. În vremea președinției mele la Senat s-a luat o decizie de principiu de către Biroul Permanent al Senatului în unanimitate, Birou Permanent care are aproape exact aceeași componență și acum ca și atunci, în legătură cu organizarea unor manifestări festive pe parcursul anului 2014 în cinstea sau cu prilejul împlinirii a 150 de ani de existență a instituției Senatului.

Nu s-a adoptat nici un buget, nu s-a votat nimic de felul acesta urmând ca în cadrul Secretariatului General și departamentelor organizarea acestor manifestări să fie, după aceea, susținute prin memorandumuri pe acțiuni cum se fac la astfel de instituții. Până la plecarea mea din fruntea Senatului nu am avut niciun fel de vot pe vreo astfel de cheltuială și înțeleg oricum că ceea ce se estima, înțeleg de la Secretarul General, ceea ce se estima în măsura în care se vor fi găsit în interiorul bugetului Senatului acele fonduri era o sumă de puțin de peste 100 de mii de euro pentru toate manifestările de pe acest an. Manifestări care, între altele, asta știu mai bine pentru că am purtat o corespondență diplomatică în acest scop, ar fi culminat cu o reuniune a tuturor președinților de Senat din Europa. Și corespondența era pentru a putea organiza aceste chestiuni, în condițiile în care Rusia, Rusia are Senat ,până și Rusia, Rusia are Senat și la Petersburg în acest an trebuia și trebuie în continuare, era rândul Petersburgului să organizeze întrunirea anuală a președinților de Senat, să facem una suplimentară și în România.

Asta era tot, nu există nicio anchetă, vă stau la dispoziție și hotărârile Biroului Permanent, vă stă la dispoziție și stenograma discuțiilor din Biroul Permanent de alaltăieri, și veți vedea că nu este vorba de nicio anchetă, că nu este vorba de nici un dubiu, că nu este vorba decât de două știri false.

Jurnalist: Primarul Frâncu a fost condamnat definitiv.

Crin Antonescu: Cine? Când, nu știam? Astăzi, nu. Dacă astăzi a fost, nu am urmărit televiziunile. Îmi pare rău pentru domnia sa, este o sentință judecătorească, nu o comentez, înțeleg că este și definitivă. Nimic de comentat.

Jurnalist: În stenogramele din Biroului Permanent al Senatului, un coleg de-al dumneavoastră, Puiu Hașotti, s-a arătat nemulțumit de aceste cheltuieli.

Crin Antonescu: Eu nu știu despre ce cheltuieli vorbește domnul Hașotti, nu am nici un fel de legătură. Am citit și eu stenogramele, și ceea ce s-a decis acolo a fost ca un vicepreședinte al Senatului, respectiv domnul Dumitrescu, și un chestor, nu mai știu dacă și alți membri ai Biroului Permanent, să examineze acest proiect și să vadă dacă acțiunile prevăzute acolo vor fi toate susținute sau nu, nu s-a pus în discuție nicio execuție bugetară, nu am nici un fel de legătură cu acest lucru, iar dezinformarea, ca să nu îi spun altfel, a fost aceea de a spune că există o anchetă, că nu există nicio anchetă în legătură cu, dacă insistați dumneavoastră, o să citez din dumneavoastră, ”Banii cheltuiți de Antonescu și oamenii lui”.

Jurnalist: Păi mă iertați era vorba de Secretarul General al Senatului, domnul Dan Mihalache, propus de PNL.

Crin Antonescu: Nu știu. Eu nu știu decât declarația de ieri a domnului Hașotti care spunea tot ce spun eu acum.

Jurnalist: Eu vorbesc despre stenograma apărută astăzi din ședința Biroului Permanent de ieri.

Crin Antonescu: Foarte bine, o cunosc și pe aceea. Nu am văzut. Am văzut că domnul Hașotti exprima niște sentimente.

Jurnalist: Da, declara că este scandalizat.

Crin Antonescu: Da, de ce?

Jurnalist: Păi, de cheltuielile care s-au făcut pentru a organiza aceste evenimente

Crin Antonescu: Care? Deci care?

Jurnalist: Am să vă citez din domnul Hașotti ” Două workshop-uri care… același organizator, Ziua porților deschise, de două ori,  două vizite educative. Dar să vă spun și ședința solemnă pentru marcarea a 150 de ani de existență a Senatului României costă 226,000 lei? Ședința solemnă! Și apoi uitați-vă, același autor scrie două cărți…”

Crin Antonescu: Perfect, dar sunt niște lucruri la care domnul Hașotti se referă pentru care eu nu am nici un fel de, cum să spun, nici cunoștință, nici răspundere, nu știu exact ce vor să facă, dacă vor să facă și nu văd exact care sunt oamenii mei. Domnul Secretar General, fost Secretar General al Senatului, domnul Dan Mihalache, a fost Secretarul General al Senatului ales de Senatul României, faptul că domnia sa era membru PNL, păi, asta se întâmplă, și membrii Guvernului sunt membrii PSD și Secretarul actual al Senatului este membru PSD, vechi, bun.

Jurnalist: Vi se pare normal ce probleme ridică domnul Hașotti?

Crin Antonescu: Vă rog să vă lămuriți cu domnul Hașotti. Eu, nici eu, niciun om de-al meu nu a cheltuit, nu a deturnat, nu a făcut nimic în legătură cu nici un ban și nu există niciun fel de suspiciune, niciun fel de anchetă, ceea ce înseamnă că știrea dată de dumneavoastră reluată ulterior și de unitatea din Băneasa a fost una falsă. Unitatea dumneavoastră din Băneasa, în sensul asta, făcută filială.

Jurnalist: V-ați întâlnit astăzi cu Stelian Tănase?

Crin Antonescu: Recunosc, și nu regret, m-am întâlnit cu domnul Stelian Tănase.

Jurnalist: Îl veți susține în continuare la conducerea TVR?

Crin Antonescu: Cu certitudine, domnul Stelian Tănase fost o propunere pe care am făcut-o, dacă așa cum înțeleg din declarațiile de ieri ale domnului prim-ministru și PSD-ul sau Guvernul sau cum se mai numesc ei acum, doresc în continuare să meargă pe această formulă, nu am decât să salut această decizie. Este o decizie bună, cred, înțeleaptă.

Am încredere în capacitatea lui Stelian Tănase, într-adevăr cum spune, ajutat și de câteva măsuri administrative, guvernamentale sau legislative de a reorganiza această instituție atât de importantă, televiziunea publică. Pe de altă parte am deplină încredere în capacitatea lui Stelian Tănase, în fine, de a așeza, de a deschide drumul unei independențe editoriale și unui echilibru absolut necesar al televiziunii publice în raport, mă rog, cu influențele și interesele politice. Este o candidatură pe care o vom susține.

Jurnalist: Odată cu europarlamentarele, au loc și parțialele.

Crin Antonescu: Și asta recunosc.

Jurnalist: V-ați gândit la o politică de alianțe?

Crin Antonescu: Nu, nu ne-am gândit. Nerăbdarea multora dintre comentatorii politici pentru o nouă alianță în care să fie membru Partidul Național Liberal, nu este împărtășită, cel puțin acum, și de Partidul Național Liberal, vă rog să înțelegeți, adică este proaspătă și de neșters deocamdată amintirea alianței în care am fost.

În legătură cu aceste alegeri aș vrea să mai spun, că nu îmi este clar, deci nu am nicio acuzație până acum. Nu îmi este clar motivul pentru care la Iași, în colegiul din Iași, colegiul vacantat după plecarea domnului Fenechiu din parlament nu se organizează alegeri pentru că acolo există, într-adevăr mai există, un parlamentar, dar înțeleg că acela reprezintă una din numeroasele minorități naționale prezente în Parlamentul României,dar în fine, acesta este un detaliu o să îl lămurim. Vom avea candidați în toate aceste colegii și cu certitudine vă spun că vor fi candidați ai Partidului Național Liberal.

Jurnalist: La Gorj îl susțineți pe Claudiu Săftoiu și la Ilfov pe fiul primarului din Otopeni?

Crin Antonescu: Da. Decizia în ambele cazuri este la nivelul selecției, decizia este a conducerii organizației județene respective, Biroul Permanent Național validând aceste candidaturi. Dacă acestea vor fi propunerile organizațiilor județene respective punctul meu de vedere ca președinte, dar decizia este a Biroului, este că ele sunt candidaturi care pot fi validate.

Jurnalist: Depolitizarea ANAF ar putea rezolva problema accizei?

Crin Antonescu: Nu știu dacă domnul președinte al României înțelege prin depolitizarea ANAF căutare, găsirea și aducerea înapoi în fruntea acestei instituții a domnului Blejnar. Nu știu. Îmi pare extraordinar de interesant cum ambii mari demnitari din statul român, și domnul prim-ministru Ponta, și domnul președinte Băsescu vorbesc cu foc despre depolitizare, ambii reprezentând partide care s-au calificat în practica politică românească drept unele care au căutat să politizeze totul și au și făcut-o. Nu știu ce înțelege domnul președinte prin depolitizarea ANAF, știu că pe vremea cât domnia sa controla totul în România, ANAF a fost foarte foarte politizată. Asta este tot.

Jurnalist: În prezent, e atât de politizat încât să împiedice colectarea de taxe și impozite?

Crin Antonescu: Important pentru noi este nu dacă ANAF este politizat sau nu, nu dacă șefii ANAF sunt puși de către partidele politice, ci dacă această instituție funcționează eficient, dacă avem colectare  acceptabilă, dacă avem implicit o combatere hotărâtă și fructuoasă a evaziunii fiscale, dacă se respectă legea. Ori, din punctul acesta de vedere, nu știu dacă nereușitele în aceste trei privința sunt cauzate de politic, dar este foarte posibil pentru că în momentul în care instituția este politizată în sensul că oamenii de acolo nu doar sunt propuși de partide politice, dar reprezintă în exercițiul funcțiunii interese politice, ei lucrează pentru clientelă. Și când lucrezi  pentru clientelă nu mai poți lucra pentru restul cetățenilor, nu mai poți alimenta bugetul de stat, nu mai poți colecta, dacă te faci că nu vezi evaziunea fiscală.

Jurnalist: Dacă și când v-ați plătit dumneavoastră impozitele, e o discuție privind durata de stat la ghișeu…

Crin Antonescu:  Am văzut că un domn ministru a fost la ANAF și a constatat că acolo nu este bine. Acum eu mă întreb așa, în glumă: dânsul nu a mai plătit înainte de a fi ministru impozite? Este prima dată în viață când mergea la ANAF? Nu știu, poate că e prima dată, oricum este o experiență interesantă, este bine să o povestești și la televizor. Mă mir că… sau n-a fost ședință de Guvern astăzi ca să țină domnul Ponta un speech în care să impună măsuri imediate… A avut? Și, a dat dispoziții? Eu am o situație simplă în fața ANAF. Impozitele pe indemnizația mea de senator, care este singurul meu venit, se rețin automat, nu trebuie să mă duc eu la ghișeu, pe proprietatea pe care o am de plata acestor impozite se ocupă în general, pentru că este proprietate comună, soția mea, așa încât eu nu duc această luptă cu ANAF. Dar am dus și eu la viața mea și pot să mai duc și acum alte lupte, că nu este vorba numai de ANAF, poți să mai mergi și la un spital, poți să mai mergi în multe locuri, pe la școală mai merg, am copil încă de vârstă școlară.

Jurnalist: V-ați respectat angajamentul din timpul campaniei electorale privind depolitizarea, ați spus că faceți numiri politice doar la rang de secretar de stat și ministru?

Crin Antonescu: Nu.

Jurnalist: Îl susțineți pe Stelian Tănase, susțineți și majorarea taxei TV?

Crin Antonescu: Da. Pot să vă spun fără nici un fel de ezitare că, deși cunoașteți faptul că în general mai de fiecare dată și PNL, și eu personal suntem pentru fiscalitate redusă și suntem foarte rezervați la apariția oricărei taxe, aici este o problemă foarte simplă. Eu susțin acest punct de vedere și mă grăbesc să o spun ca să nu avem loc aici de alte demagogii. Adică domnul Ponta să se gândească la faptul că ar vrea să ar bage această taxă, dar îi este frică de faptul că o să sărim noi să-l criticăm. Nu, nu îl criticăm, putem să convenim, dacă și guvernul este de acord, că fără această formulă este greu de imaginat o reechilibrare a televiziunii române. Și ținând cont de faptul că televiziunea română are de departe un decalaj foarte mare, nu am cifrele acum la mine, Stelian Tănase le are, un decalaj foarte mare între ce se plătește în România taxă pe televiziune, ce se plătește în toate celelalte țări europene, inclusiv cele mai micuțe, Muntenegru de exemplu. Nu se poate să ceri unei instituții servicii la un nivel comparabil cu al celorlalte, să plătești de patru, de cinci ori, de zece ori mai puțin taxe. Vă dau un exemplu, dacă vrei și dacă vrem toți ca televiziunea română să cumpere un  mare eveniment sportiv, Campionatul mondial de fotbal să spunem, dacă vrei acest eveniment drepturile de televizare nu se dau televiziunii române mai ieftin pentru că cetățenii români plătesc o taxă foarte mică, se dau la același preț, la preț de piață. Ar fi foarte ușor de suportat, îndrăznesc să spun, foarte ușor de suportat această solicitare de creștere în termeni cât de cât mai rezonabili a taxei pe care o solicită Stelian Tănase. Sigur că decizia este a Guvernului, dar eu o spun  de pe acum, foarte corect, cel puțin este o părere personală, nu avem o decizie de partid. Eu cred că este preferabil să suplimentăm această taxă, care nu împovărează, o să vedem cifrele exact, chiar nu împovărează pe nimeni, dar să beneficieze toți cetățenii României de serviciile unei televiziuni publice performante și corecte.

Pentru că, vedeți, taxă mică, foarte mică, dar datorii enorme la bugetul de stat. Datoriile până la urmă tot de la cetățeni se iau, nu se iau nici de la ministrul Finanțelor, nici de la primul ministru, indiferent cine ar fi, este mai rentabil și mai corect.

Jurnalist: Cum veți constata unde se duc acei bani din acciza de 7 eurocenți?

Crin Antonescu:  Din punctul meu de vedere, nici nu mai avem ce verifica atâta vreme cât primul ministru a dat un răspuns cu totul evaziv la această chestiune și cât ministrul Finanțelor, deci nu vreun alt personaj, deci ministrul Finanțelor ne-a spus foarte clar că nu acolo se duc banii.

Jurnalist: În aceste condiții, dacă v-ați lămurit, de ce nu depuneți moțiune de cenzură?

Crin Antonescu:  O să vedem dacă nu depunem, eu nu am spus nici că depunem, nici că nu depunem (…) pentru că este o decizie pe care o vom lua, la nivelul grupurilor parlamentare, știți că avem dreptul la o singură moțiune de cenzură pe sesiune, putem să o depunem în legătură cu acest lucru, putem să o depunem în legătură cu celelalte două măsuri despre care iarăși, din ceea ce a spus premierul am înțeles totuși ceva, că nu poate fi vorba să le adopte acum. Este o chestiune de tactică parlamentară.

Jurnalist: Poate fi un pachet: acciza, CAS, neimpozitarea profitului reinvestit?

Crin Antonescu:  Este și asta o idee, decidem și vă vom anunța.

Jurnalist: Taxa de 7 eurocenți este în vigoare, doar că intră efectiv în aplicare de la 1 aprilie. Aveți un demers legislativ să o împiedicați?

Crin Antonescu: Noi în primul rând vrem să știm poziția guvernului, am aflat-o. Demersul nostru legislativ ce înseamnă? Că inițiem acum o propunere legislativă care să oprească acest lucru. Este foarte clar că la sfârșitul lunii martie și din opoziție fiind poți să inițiezi așa ceva, dar fără a avea șansa de a împiedica acest lucru. Deocamdată v-am spus poziția noastră politică, despre care îmi doresc foarte mult și vă rog să redați corect, să nu fie neînțeleasă sau răstălmăcită, că PNL s-a răzgândit, că Antonescu om rău vrea să îi facă zile grele domnului Ponta cu toate că împreună au pus taxa. Împreună am optat pentru această taxă, am spus-o și azi, cu această condiție. Nu este această condiție, noi suntem împotriva intrării în vigoare. Și sigur că reacția noastră politică, mijloacele de acțiune parlamentară sau de altă natură rămân să fie stabilite, eu v-am anunțat poziția noastră.

Jurnalist: Bugetul este deja construit, ca să existe o modificare a destinației acestei sume trebuie să fie o rectificare bugetară.

Crin Antonescu: Guvernul poate să o facă. Noi suntem împotrivă, încă o dată vă spun, pentru că banii aceștia pe care statul îi ia de la o largă categorie de cetățeni, posesori și utilizatori de autovehicule, trebuiau folosiți pentru investiții în infrastructură, autostrăzi în principal. Nu este așa, nu avem de ce să introducem această acciză. Că ne spune ministrul Finanțelor lucruri înspăimântătoare, că nu mai sunt bani de pensii, asta ne duce deja în alte complicații și poate că primul ministru o va lămuri pe domnișoara ministru sau ne va lămuri pe noi care este adevărul.

Jurnalist: Ați fost desemnat în funcția de președinte al comisiei de revizuire a Constituției ca lider USL. Luați în calcul să renunțați și la această funcție?

Crin Antonescu:  Nu, eu îmi duc acest mandat până la capăt, mai ales că acest capăt este foarte aproape. Nu cred că are vreo legătură, spre deosebire de Senat, Cameră, Guvern, sunt atâtea comisii în Parlament care sunt conduse de reprezentanți ai opoziție, care au președinți reprezentanți ai opoziției, deci nu văd chiar nicio problemă, mai ales, repet, că lucrările acestei comisii, din punctul meu de vedere, nu mai presupun mai mult de o ședință – două pentru a închide proiectul.

Jurnalist: Susțineți inclusiv varianta ca TVR să intre în insolvență?

Crin Antonescu: Aici este un pachet de măsuri pe care le-a propus Stelian Tănase, o să vedem în ce măsură ele sunt asumate și de Guvern. Dacă avem o variantă coerentă, care implică și insolvența, putem să susținem și o asemenea variantă. Orice variantă care are șansă de eficiență și făcută cu bună credință este susținută.

Etichete:, , , , , , , , , , , ,

3 comentarii pe “Conferința de presă susținută de președintele PNL, Crin Antonescu – 26 martie 2014”

  1. Ionut 27 martie 2014 la 12:23 PM #

    Marturisesc ca nu stiam exact ponderile tuturor taxelor in pretul benzinei, dar am gasit cateva date pe site-ul buhnici.ro. Iata-le

    „Taxele incluse in benzina de la 1 ianuarie 2012:
    – acciza este de 467 EUR / tona
    – taxa de drum este de 125 EUR / tona
    – taxa de solidaritate (cate un cent / litru – motivul este acoperirea
    prejudiciului creat in urma falimentului Bancorex), adica 10 EUR /
    tona
    – pretul producătorului de aproximativ 370 EUR / tona”

    Iata cum se leaga lucrurile in Romania. Ma refer la triada mortala: hotie, prostie si rautate. Despre hotie si prostie e evident (avem niste hoti atat de prosti incat nu stiu sa fure fara sa se simta). Despre rautate voi vorbi cu alta ocazie, intrucat e off-topic.

    Si totusi acesti bani nu sunt suficienti pentru stat, pardon, pentru hoti. Mai platim si rovigneta (ca sa avem drumuri beton!), mai e nevoi de inca o acciza la carburanti si, culmea, platim si TVA la accize.

    Dar nu-i nici o problema. Pensionarii se vor bucura la 50-60 de lei cu cat zice PSD-ul ca le va mari pensiile si vor socoti ca fara acciza nu se poate, deci Ponta e baiat bun, iar liberalii sunt niste nemernici.

    In ceea ce priveste Constitutia constat din nou un adevar tragic. Poporul roman a avut, de-a lungul timpului, niste mari „scule” (scuze pentru limbajul folosit) carora trebuia sa le dea socoteala: Tara Romaneasca si Moldova aveau Inalta Poarta, ardelenii l-au avut pe imparatul de la Viena. Apoi a intrat pe fir Imperiul tarist, dupa accea, in anii ’40, Germania lui Hitler si, in fine, Uniunea Sovietica. Constat, cu amaraciune, ca nu erau suficiente „Inaltele Porti” de la Bruxelles si Washington, acum trebuie sa cerem voie si Comisiei de la Venetia. Nu vreau sa fiu inteles gresit, un sfat e intotdeauna binevenit. Dar un sfat, o recomandare, nu un lucru impus cu forta de altii sau de noi insine, intr-un exces de zel de neinteles. Noi nu avem minte sa gandim ce e bine si ce e rau, ce e logic si ce nu, ce e democratic si ce nu?
    Ce mi se pare ilogic si nedemocratic? Recomandarea legata de suspendarea presedintelui de catre o instanta.

    Din pacate, interpretam lucrurile impotriva noastra. N-a contat, de exemplu, recomandarea Comisiei de la Venetia privitoare la pragul de la referendum, in schimb au contat recomandarile d-lui Barroso.

    Apreciază

    • Ionut 27 martie 2014 la 12:31 PM #

      Am uitat sa adaug ceva referitor la accize: unii vor sa concesioneze autostrazile pentru recuperarea investitiei…

      Apreciază

  2. pozedecat 28 martie 2014 la 1:13 PM #

    Sunt putin descumpanit de pozitia referitoare la TVR. Decat sa mai platesc o taxa in plus, oricum imorala si aia (din punctul meu de vedere) mai bine sa desfiinteze TVR si sa-i traga la raspundere penala pe cei care au iesit din limitele bugetare si au adus institutia in pragul insolventei. Gresit si antiliberal punct de vedere a exprimat dl. presedinte Antonescu.

    Apreciază

%d blogeri au apreciat: