Discursul președintelui PNL, Crin Antonescu, susținut la Reșița – 20 mai 2014

1614180_10152345367088307_1690800311_o“Hristos a Înviat!

Eu, doamnelor, domnilor, dragi prieteni, dragi colegi, domnilor președinți, domnilor primari, eu nu am făcut nicio negociere, eu pot vorbi oricât, de aceea voi încerca să nu vorbesc foarte mult. O întâmplare face ca această zi  în care am plăcerea de a vă reîntâlni pe cei mai mulți dintre dumneavoastră, de a vă întâlni probabil pe unii pentru prima oară să fie azi, ziua de 20 mai și în această zi de 20 mai există cel puțin două momente, două evenimente, două aniversări foarte importante pentru mulți din generația mea, pentru mine în orice caz. Astăzi, 20 mai se împlinesc 100 de ani de la nașterea lui Corneliu Coposu.

Corneliu Coposu a fost, o spun pentru cei foarte tineri, un om politic apărut imediat, în primele zile ale revoluției anticomuniste de la sfârșitul lui decembrie 1989, un om în vârstă, un om asupra căruia chinurile, suferințele, tragediile vieții lăsaseră urme adânci, un om asupra căruia viața, istoria aruncaseră poveri enorme, un om care făcuse 17 ani de pușcărie comunistă, zi cu zi, opt ani de izolare într-o celulă închisă care nu vorbise cu nimeni, un om care își pierduse și soția și cea mai mare parte din cei dragi, pe care nu i-a mai regăsit după ieșirea din închisoare, un om urmărit de Securitatea comunistă și după ieșirea din închisoare până în acele zile și după acele zile, un om care pierduse aproape totul, dar un om care a arătat celor care au putut, celor care au vrut să vadă, celor care au putut înțelege ceva de neprețuit, arătat ce înseamnă puterea morală, puterea conștiinței, puterea spiritului.

Marele loc al lui Corneliu Coposu în istoria noastră, în istoria României, îndrăznesc acum la aproape 20 de ani de la moartea sa să spun acest lucru, este că el a arătat că în politică nu doar că încap, nu doar că pot avea loc, ci trebuie să stea în mijloc verticalitatea morală, credința în Dumnezeu sau în ceva mai înalt decât noi și puterea de a pune toate celelalte lucruri în slujba acestei forțe morale, acestei forțe spirituale. Sigur, cei mai de vârsta mea știu ce s-a întâmplat, nu s-a întâmplat un lucru minunat, Corneliu Coposu nu a fost îmbrățișat la figurat, nu a fost transformat în model, Corneliu Coposu, în fruntea partidului său a luat 3% în alegerile din 20 mai, tot 20 mai și acest al doilea moment la care voi reveni, Corneliu Coposu a fost huiduit copios de mii de oameni care nu știau ce fac, sigur, organizați și conduși de unii care știau foarte bine ce fac, și până când a murit, în 1995, nimeni, în afară, sigur, de țărăniști, de noi, de liberali, de alți oameni din societatea civilă care înțelegeau viața, sensul, spusele, suferința acestui om, nimeni nu a avut vreo vorbă bună despre Corneliu Coposu.

Din momentul în care a murit, foarte repede, Corneliu Coposu a început să fie omagiat, lăudat de toată lumea și, slavă Domnului, astăzi, toată lumea politică, toată opinia publică din România, care a auzit de Corneliu Coposu a făcut din el un model, dar cu un talent pe care, din păcate, noi îl avem din plin, un model care să nu ne deranjeze, cum e și Mihai Eminescu, o icoană, pusă undeva în perete, departe dacă se poate și care să nu ne deranjeze pe noi cu nimic, care să nu ne afecteze pe noi, care să nu ne oblige pe noi.

Pentru că se împlinesc 100 de ani de la nașterea acestui om și el nu a fost membru al partidului nostru, aș spune, istoricește dimpotrivă, un partid tradițional adversar al nostru, vreau să spun că una din mizele noastre ar trebui să fie ca în realitatea comportamentului politic, în modul în care noi îi educăm pe tinerii care vor să facă politică, să intre cu adevărat ceva efectiv din acest model. Nimeni, slavă Domnului astăzi și sper niciodată în viitor, nu va trebui să mai facă ani grei de pușcărie pentru convingerile sale, nimeni nu va mai trebui să treacă prin ce au trecut Corneliu Coposu sau atâția alți oameni ca el, atâția martiri chiar ai partidului nostru. Să nu uităm că Gheorghe Brătianu, Dinu Brătianu au murit în pușcărie la Sighet. Nimeni nu va trebui să mai treacă prin asta, deci nimeni nu cere atât de mult, dar dacă ei, acești oameni, și suntem într-un partid istoric, au putut face aceste lucruri, noi și cei tineri, ar trebui educați în spiritul de a înțelege că și în politică există un Dumnezeu, că și în politică trebuie să primeze valori, trebuie să primeze modele, trebuie să primeze idei. Pentru asta facem politică, sigur că în viața de zi cu zi ne batem pe voturi, pe posturi, guvernăm, mai bine sau mai rău, facem opoziție, mai bine sau mai rău, toate aceste lucruri au însă un rost în măsura în care deasupra lor punem niște valori care să se reflecte în ce facem.

Al doilea eveniment important întâmplat într-un 20 mai – primele alegeri libere de după comunism, din 1990 din România. Un număr enorm, care probabil pe timpul vieţii mele cel puţin, nu va mai fi egalat, de peste 80% prezenţă la vot, 86% dintre românii cu drept de vot şi gândiţi-vă că atunci erau mai mulţi în România, cu drept de vot s-au prezentat la urne, cu cozi imense, în toate oraşele ţării, în toate satele ţării.

Sigur, a fost un vot cu un rezultat foarte dezechilibrat pentru o democraţie, domnul Iliescu a luat vreo 85% din voturi, FSN-ul vreo 65% şi alţi asociaţi ai FSN-ului încă vreo 20. Silviu Brucan, trecut între timp la cele veşnice, spunea atunci că este grea democraţia, ne trebuie vreo 20 de ani să ajungem la o democraţie matură, plină. Ne-am revoltat cu toţii, ne-am scandalizat, l-am criticat, l-am afurisit pe Silviu Brucan.

Au trecut 25 de ani, cităm de multe ori această vorbă a lui Brucan, şi acum spunem că s-a înşelat, dar nu în sensul că 20 de ani ar fi fost prea mult, ci constatăm că nu au fost de ajuns. Ca unul care am candidat la 20 mai pe o listă a Partidului Naţional Liberal, undeva într-un judeţ mărginaş, de un roşu intens, am luat vreo 3 şi ceva – 4%, de aceea nu mă sperii nici de sondaje, de scoruri mici, nici de chestiuni din astea, atunci îmi spuneam cât voi sta în politică, cum am ajuns în politică, am ajuns în politică pentru că trebuie să facă cineva, trebuie să sprijinim şi partidul acesta… , cât voi sta în politică? Nu mult, un an, doi, trei până când lucrurile se aşează, până când lucrurile sunt normale, până când trăim într-o ţară normală şi după aceea ne vedem fiecare de treaba lui. N-am reuşit acest lucru în 25 de ani, de aceea mă aflu în continuare în politică.

Nu mă aflu în politică pentru o funcţie anume, nu mă aflu în politică pentru vreun alt beneficiu, ci mă aflu în politică, şi îmi pare rău că trebuie să mai stau, dar mai stau, pentru ca toate aceste lucruri, care sună simplu, dar care sunt greu de dus în realitate în fiecare colţ al acestei ţări – democraţie, libertate, prosperitate, Europa – să devină realitate.

Noi în fond, şi cu aceste alegeri, al nu ştiu câtelea rând de alegeri, nici nu mai putut să le mai număr în 24 de ani, încercăm să mai facem un pas către aceste lucruri.

Partidul Național Liberal are câteva principii pe care le-a urmat, principii care vin dintr-o istorie, și de dinainte de comunism, dar și din 1990 ale cărei începuturi le-am evocat acum, și pe care le-a purtat mereu cu mai multă sau mai puțină izbândă în toate împrejurările, în toate întâmplările, în toate aventurile sale din 1990 până azi, într-o alianță sau alta, fără o alianță sau alta. Este un moment acum, cel din 25 mai, care e o etapă dintr-un an politic decisiv și pentru Partidul Național Liberal, și cred eu, și pentru România.

Este un an în care suntem obligați să transpunem într-o realitate imediată deviza noastră tradițională ”Prin noi înșine”, și în care suntem obligați să oferim României o alternativă la ceea ce se conturează.

Noi, Partidul Național Liberal, am făcut în anul 2003-2004, nu mai știu exact, alianța ”DA” împreună cu Partidul Democrat, și bine am făcut, și trebuia făcută, și am reușit ceea ce era necesar atunci pentru România și anume schimbarea regimului PSD – Adrian Năstase. Noi a trebuit în conflicte politice, pe care nu le mai reiau, și din aceleași principii pentru care am făcut alianța ”DA” să intrăm într-un război cu un președinte Traian Băsescu care a uitat de ce ne-am asociat, a uitat ce socoteam noi că e rău în regimul Năstase, și de ce vroiam să schimbăm și am schimbat regimul Năstase, și am pus capăt alianței ”DA”.

Am făcut în 2011 Uniunea Social Liberală împreună cu Partidul Social Democrat, nu regret că am făcut-o, trebuia făcută, și am reuși un lucru important cu ea, și anume să punem capăt în 2012 atotputerniciei noului partid stat care nu mai era roșu, ci era portocaliu.

Astăzi nu avem ce alianță să mai facem, astăzi suntem pe aceleași principii pe care am activat în toți acești ani, și astăzi trebuie să dăm unei Românii alternativa pe care Ponta și PSD-ul și asociații săi actuali, i-o oferă și anume întoarcerea, ieșire din epoca Băsescu, cu spatele, către anul 2004 sau către anul 2000.

Noi vrem să ieșim din epoca Băsescu, am pus capăt în mare măsură epocii Băsescu și vrem să ieșim în toamnă către anul 2015, nu către anul 2004. Nu putem face acest lucru decât, cum spune deviza noastră, ”prin noi înșine”, nu putem face acest lucru decât asumându-ne puterea de a fi alternativa sau liderii unei alternative, acest lucru se joacă din punct de vedere politic pe 25 mai. Din acest motiv dacă urmăriți cu atenți propaganda PSD-ului, ținta ei este ca Partidul Național Liberal să eșueze, ca Partidul Național Liberal să nu poată merge ”prin el însuși”, și din acest motiv Partidul Național Liberal, rezultatul lui, forța pe care o va dobândi la 25 mai, toate acestea sunt miezul acestor alegeri.

Am ajuns după o lună și jumătate în care zi de zi, cu excepția celor patru zile în care am fost în Statele Unite, zi de zi am cutreierat țara și organizațiile noastre, am ajuns în ultima săptămână de campanie la dumneavoastră. S-a întâmplat așa pentru că nu dumneavoastră erați colegii care trebuiau încurajați, îmbărbătați, mobilizați, dumneavoastră ați fost și sunteți astăzi, mai mult ca oricând, cu adevărat una din unitățile de elită ale armatei liberale. Și mulțumesc din suflet pentru acest lucru lui Sorin Frunzăverde, lui Marcel Vela, tuturor prietenilor noștri, o organizație care are forță, care are coerență, care știe ce are de făcut, știe ce înseamnă o bătălie politică, știe care este miza acestei bătălii. Trebuie însă să vă spun că mesajul cel mai important pe care eu l-am găsit mai ales în ultimele două săptămâni în propriile noastre organizații, sunt unele în care am fost de două ori și chiar de trei ori, este următorul, și v-o spun absolut sincer ca între prieteni, fac în diverse calități, am făcut toate campaniile Partidul Național Liberal din 1990, 20 mai și până azi, 20 mai 2014.

Niciodată Partidul Național Liberal, grupul său, nucleul său dur de activiști, de primari, de oameni care sunt nervul unei campanii, nu a fost mai mobilizat și mai motivat decât acum. Adversarii noștri politici, care nu sunt doar cei de la PSD, nu mai vorbesc de alții, au mizat totul pe o bătălie psihologică, pe descurajarea militanților noștri, liderilor noștri, pe anihilarea Partidului Național Liberal la nivelul motivației și curajului de a da această bătălie foarte grea, prin sondaje, prin promisiuni, prin amenințări, prin capturarea, ca să zic așa, a trei sau patru oameni, nu mai mulți, dar unii cu nume mari dintre noi, și ceea ce au obținut a fost exact contra-efectul.

Nu vă spun povești. Niciodată nu i-am văzut pe colegii mei din Botoșani, din Vrancea, din Bacău, din Constanța, din Oltenia, unde am fost ieri, din tot Ardealul, niciodată nu i-am văzut mai motivați decât acum. În Oltenia am fost ieri cu Cristi Bușoi și în Dolj, în Gorj, în Mehedinți, în Olt, județe extrem de grele pentru noi, pentru că acolo nu e ca aici, acolo totul e roșu, Consiliul Județean, primăria reședinței de județ, toate structurile guvernamentale bineînțeles. Niciodată nu i-am văzut mai hotărâți să lupte și pentru mine deja nu mai e de mirare că cel mai mare miting public ca număr de participanți în această campanie electorală l-am avut la Rovinari. La Rovinari, în Gorj, acolo unde oamenii domnului Ponta fac ca înainte de 1989 liste în întreprinderi cu oameni care trebuie să se prezinte la mitingul PSD și liste cu oameni care s-au prezentat la mitingurile altor partide. Acolo suntem.

Vorbim despre Europa. Vorbim despre Parlamentul European. Vorbim despre aspirația normală a milioanelor de români către democrație, libertate, prosperitate. Suntem o țară europeană, am trecut deja stagiul de membru al Uniunii Europene, suntem o țară de bază a NATO și totuși, în România, se mai pot întâmpla asemenea lucruri și totuși, în România, am putut vedea, aseară, pe o televiziune, un lucru care mi-a adus aminte nu de Năstase, nu de Băsescu, ci direct de vremurile dinainte de 1989. Cum acel grup de copile campioane cu care ne mândrim toți, din nou campioane, au fost aduse și puse într-un studio de televiziune într-un mod deșănțat pentru a face campanie electorală pentru candidații PSD și pentru domnul prim-ministru. Așa ceva eu nu am mai văzut dinainte de 1989. Sigur că Ceaușescu nu făcea emisiuni cu Gâdea, dar numai atunci am mai văzut cum mari succese ale sportului românesc sau ale altor domenii de activitate trebuiau forțat să fie puse la decorația partidului. Oamenii ăia erau puși să spune: Mulțumim tovarășului, mulțumim tovarășei, partidul ne-a dat condițiile…n-am mai văzut așa ceva. Câtă nerușinare, câtă lăcomie să ai când ai 40% în sondaje și peste 40%, când ai făcut toate celelalte exchibiții demagogice de campanie, când puteai să te duci doar tu ca prim-ministru, chipurile ca prim-ministru cu aceste micuțe campioane să-ți mai aduci și candidații de pe listă și să-i pui cu nesimțire acolo? Ce înseamnă asta? Asta înseamnă că nu există limită pentru lăcomia lor, asta înseamnă că nu există rușine la ei și asta înseamnă că nu există nicio preocupare pentru a respecta legea, că există nici legi, niște reguli și în campania asta electorală.

Toate aceste lucruri trebuie să ne facă să ne mobilizăm la maximum pentru că numai noi, numai noi putem să oferim românilor care nu mai vor așa ceva o alternativă viabilă. O vom face și data de 25 mai va demonstra că există această alternativă, va demonstra că Partidul Național Liberal e mai puternic decât oricând în istoria sa de după 1990 și că bătălia toamnei, care e bătălia pentru Președinția România și implicit pentru o nouă majoritate și pentru un nou Guvern al României poate fi dată cu Partidul Național Liberal în rol de lider și în rol de câștigător. Pentru asta nu ne trebuie decât un singur lucru, care nu e ușor, dar care ne e la îndemână: să facem fiecare dintre noi, până la 25 mai și la 25 mai tot ce ne stă în putință. Nimic mai mult, dar nimic mai puțin. Eu știu că dumneavoastră, în frunte cu liderii cărora le-am mulțumit, în frunte cu primarii dumneavoastră știți să faceți acest lucru, puteți să faceți acest lucru și îl veți face. De aceea vă mulțumesc și vă dau întâlnire la victorie.”

Reclame

Etichete:, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Comentariile nu sunt permise.

%d blogeri au apreciat asta: