Sinteză declarații Klaus Iohannis, la Adevărul Live – 06 August 2014

klaus iohannisPrincipalele declaraţii ale lui Iohannis:

Azi am decis convocarea forurilor de conducere pentru luni, când vom face desemnarea candidatului dreptei. De luni, vom începe strângerea de semnături.

Unde aţi vrea să faceţi prima vizită în străinătate ca preşedinte al României?

Nu ştiu dacă trebuie să discutăm unde aş vrea. Cred că e o temă care trebuie lămurită atunci, când voi fi, dacă voi fi în funcţia preşedinte. E o chestiune de mare sensibilitate, nu vreau să stârnim anumite discuţii în contradictoriu.

Dvs. aveţi o axă? 

Evident că axele există şi mi le însuşesc. În politica externă, nu trebuie să inventăm absolut nimic. Avem toate poziţiile foarte clare, poziţii extrem de importante pentru România. Aceste poziţionări garantează României o securitate în lume şi o siguranţă pentru multe decenii: apartenenţa la NATO, parteneriatul cu SUA şi rolul şi locul nostru în UE. Aceştia sunt trei piloni pe care stă politica externă a României şi nu văd nicun motiv pentru care ar trebui schimbaţi. Aceste lucruri au fost construite de România, nu de un guvern sau de un preşedinte anume. Nu văd de ce ar veni cinecva să reinventeze aceste direcţii. noi trebuie să dovedim că suntem parteneri serioşi, credibili.

Parteneriatul cu SUA ar trebui închegat, abandonat sau lăsat în standb by?

Partereneriatul cu SUA este extrem de importanta pentru noi, mai ales în situaţia geopolitică în care ne găsim. Parteneriatul trebuie dezvoltat. Trebuie puţin extins şi în zona de colaborare economică, iar atunci va avea toate faţeele unui parteneriat care va dura foarte mult. În momentul de faţă, relaţia este tensionată, nu din vina noastră, ci din vina celeilate părţi, şi de acceea n-aş exprima o opinie îna cest sens. E o zonă de sensibilitate extremă. Nu se poiate accepta această destabilizare promovată de Rusia, nu putem acepta că o parte a unei ţări vecine a fost ocupată de altcineva. Dar cum continuăm concret, nu e cazul să discutăm într-o emisune TV.

Dvs., ca preşedinte, veţi afce demersuri pentru o vizită la Moscova? Cum vedeţi relaţia cu Rusia?

Trebuie să ne armonizăm poziţia cu ceilalţi parteneri europeni. Nu cred că toată lumea de la noi trebuie să-şi de acum cu, părerea. România trebuie să vorbească pe o singură voce. Nu voi emite o opinie pe acestă chestiune. Nu este bine să avem o puzderie de candidaţi care fiecare emite o opinie despre NATO, despre ce trebuie să facă României. Să-i lăsam pe cei care sunt acolo să o facă.

În rolul de preşedinte veţi continua demersurile pentru recuperarea tezaurului de la Moscova?

Nu cred că un candidat la Preşedinţie face bine să emită judecăţi pe acestă chestiune. Să aşteptăm să ajung preşedinte şi vom relua tema atunci.

Cum consideraţi relaţia cu UE?

Relaţia cu EU este una specială. Suntem într-o uniune de state. E o afirmaţie puţin riscantă, dacă nu e eronată. Rolul în UE trebuie să ni-l definim noi şi să ni-l accepte ceilalţi. Dar nu este o problemă de politică internă, ci o chestiune externă.  Suntem în plin proces de căutare a unei identităţi şi a unui model optimal de funcţionare al UE. Nu cred că este bine să redefinim modul în care funcţionează UE.

Cred că este un moment foarte bun, acum că am ieşit din criză, şi ar trebuie să intrăm într-o zonă de consolidare. N-ar trebui să discutăm în acestă etapă cum ar trebui să evolueze UE, ci să consolidăm proiectul european. Nu pentru că nu vrem să avem noi membri, să închidem graniţele şi să ne păzim, ci trebuie să nu permitem o repetare a crizei euro. S-a văzut în criza din Ucraina că a lipsit acest mecanism de a vorbi pe o singură voce. Poate a fost nevoie de această criza pentru ca UE să înţeleagă că trebuie să urmeze faza de consolidare.

Cum ar trebui să ne poziţionăm noi faţă de acea „Europă cu două viteze“?

UE nu are voie nici măcar să se gândească la o zonificare după anumite criterii arbitrare, cum ar fi euro sau Shhengen. Ar fi total greşit şi ar introduce o anumită falie, lucru pe care nu-l mai doreşte nimeni. Discuţiile pe Schengen avansează încet, dar într-o direcţie sigură, la fel şi în zona euro. O Europă pe două nivele nu ar putea să funcţioneze. Ar fi total nefuncţional.

Ce trebuie să facă România pentru a intra în Schengen?

Ce trebuie să facă preşedintele? Lucrurile pe care trebuie să le facem le-am ştiut de la început, doar că noi le-am făcut parţial: trebuie să eliminăm corpuţia, trebuie să garantăm statul de drept şi independenţa justiţiei, nu doar să o declarăm. Trebuie să mergem înspre proceduri transparente, să de birocratizăm. În unele domenii, s-au făcut progrese, în aletele chiar s-a regresat. Nu a apărut nicio noiutate, nic măc are în MCV. Au apărut aceleaşi lcururi. N-ar riost să facem pe supăraţii, cum au făcut unii politicieni. UE nu ne-a cerut ceva ce noi nu am proimis. Noi ne-am asumat acele mecanisme, nu ne-au fost impuse. Dacvă vrem să fim un membru cu drepturi egale, trebuei să ne facem şi temele.

Ungaria a ieşit din agreementul UE

Au apărut imediat reacţii din parte vecinilor. UE poate să funcţioneze foarte bine în măsura în care toată lumea respectă regulile.  UE a reuşit un lucru incredibil: pe continentul în care s-au purtat cele mai multe războaie, acum nu se mai poartă războaie.

Dacă vorbim de Ungaria, vreau să ne referim la decalaraţiile unor oficiali de la Budapesta: liderul Jobbik, criticile lui Viktor Orban care le-a adus politicienilor români.

Trebuie să vedem lucrurile cu un anumit calm. Liderul unui partid extremist face declaraţii şocante. Şi noi am avut astfel de lideri, amintiţi-vă de anii 90. Astea sunt partidele extremiste, cu afirmaţii stranii, cu incitări la violenţă. Dacă premierul ţării vecine vine la noi şi critică politicieni, nu cred că este bine să facem o dramă din asta, dar ar trebui să atragem atenţia.

Există mai multe de cereri de autonomie din partea secuilor. Cum consideraţi aceste cereri ale reprezentanţilor secuilor?

Discuţiile pe autonomie şi pe regiuni s-au mai purtat. Eu nu am fost şi nu sunt adepteul regiunilor după graniţe etnice. Dacă vom avea vreodată regiuni în România, nu trebuie trasate pe criterii etnice. Putem să promovăm descentralizarea într-o anumită măsură pe criterii etnice.

Minorităţile etnice din România au suficiente drepturi sau se mai poate face ceva?

Întotdeauna se poate mai bine, dar trebuie să fim foarte corecţi faţă de statul român. România este un model pozitiv în Europa pentru modul în care îşi tratează minorităţile etnice. În procedurile de constituire a Parlamentului există chiar discriminare pozitivă. Organizaţiile minorităţilor sunt finanţate de statul român.  Există şcoli în limbile minorităţilor naţionale. Se discută de foarte multă vreme de oportunitatea unei legi care să definească aceaste lucruri. Trăgând linie, putem spune: minorităţile în România sunt corect şi bine tratate.

Ce părere aveţi despre drepturile minorităţii sexuale?

Discrimnareape faţă nu trebuie permisă. Avem o Constituţie care este foarte clară: toţi avem aceleaşi drepturi. Nu putem fi disciminaţi pe criterii sexuale sau religioase.

Vi s-a părut că există acest curent de discriminare în ce priveşte religia?

Cineva a introdus în mod fundamental greşit tema religioasă în campania electorală, indiferent cum a fost împachetată retoric. A fost o încercare slăbuţă a lui Victor Ponta. A vrut să introducă o temă fără să şi-o asume.

Nu a fost bărbat îndeajuns?

Nu a fost bărbat.

Aş vrea să vorbesc despre reforma statului român. Viziunea actualului preşedinte este oarecum minimalist.  Cum vedeţi dvs. că ar trebui să fie statul?

Nu cred că putem să folosim în continuare aceste concepte care au dovedit că sunt puţin depăşite. Nu putem să mergem pe ideea statului minimalist, cum nu e bine să mergem pe ideea statutului atotputernic. Am avut exemplul statului totalitar în comunism. Acum vedem tendinţele unui partid stat care vrea să acapareze foarte mult, care împarte daruri. Statul trebuie să-şi păstreze rolul de regulator.

A interveni ca regulator pe anumitem pieţe este bine şi pentru populaţia şi pentru stat. Tendinţa naturală a unui stat este să treacă prea departe, să vină cu un cadru de reglare prea puternic şi să ajungă în zona intervenţionistă.

Este important să reformăm statul nu pentru a face alt stat, dar trebuie să facem jocul trasparent, corect. în asta constă reformare astatului: să scăpăm de baroni, să garantăm independeţa justiţiei, nu să o povestim. Trebuie să avem un stat care garantează reguli puţine şi bune, pe termen lung. Nu cum avem acum, un Guvern care schimbă regulile la două luni. Aşa nu poţi fi predictibil. Cum a fost rectificarea bugetară, discuţia pe CAS. Aceste lucruri trebuie evitate.

Coabitarea nu a funcţionat în România. Cum veţi afce să negociaţi cu un Guvern socialist?

Coabitarea nu a ţintit reformarea statului, îmbuinătăţirea guvernării, ci a fost un troc. Trocul este opusul unei politici de transparentizare. De asta n-a funcţionat coabitarea. Iniţializarea procedurii a fost netrasparentă, apoi am aflat că există un document, că a fost un troc politic. Nici până acum nu ni s-a spus ce s-a vorbit acolo. Colaborarea este altceva. Dacă ai păreri diferite, te aşezi al masă şi discuţi până ajungi la un compromis, dar nu la un troc. În ultimii ani, noţiunea de compromis politic a fost total devalizată prin modul în care au acţionat politicenii. Trocul politic este cum este coabitarea, un comproimis politic este o soluţie care ne duce mai departe chiar dacă nu avem acelaşi punct de vedere.

Care ar fi în opinia dvs. motoarele de creştere economică pentru România?

Vom avea un program de guvernare la cheie. Vrem să evităm să ajungem la guvernare şi să nu ştim ce facem a doua zi. Nu cum s-a întâmplat în 2012. Ceea ce s-a făcut până acum nu au fost reforme, ci mici paşi care au mimat reformele. Ne trezim după 25 de ani că vorbim despre privatizări, despre companii de stat. Dacă vrem să punem economia pe un alt fundament, trebuie să începem de la fundament, nu de la mici detalii din jur.

Trebuie să avem politici care se bazează pe relaxare fiscală, actorii economici trebuie să fie egali.  Statul trebuie să fie tratat ca actor economic în orice contract. Trebuie să înţelegem că nu poţi să ai investitori stategici şi investitori mari, dacă nu ai o dezvolatre predictibilă, dacă şurubărim timp de două luni la Codul fiscal. Vrem să avem un tratemant egal, să nu avem concurenţă pe piaţă, să permitem dezvoltarea capitalului autohton.

Două teme au animat societate românească în ultimii ani: gazele de şist şi Roşia Montană. Există un public care întreabă despre aceste două mari probleme. Care este poziţia dvs. în privinţa exploatării şi exploarării gazelelor de şist şi în privinţa Roşiei Montane?

Roşia Montană este un  proiect care a fost greşit abrodat, Este o privatizare ratată. Avem un politician care într-o singură problemă are două păreri: una din calitatea de premier, alta de deputat. Nu cunosc nicun caz de politician relevant care a avut o astfel de abordare. Dacă nu ar fi trist, ar fi hilar. Nu poţi să-ţi baţi joc de o resursă a ţării şi să vii cu un mecanism care aduce mari probleme de mediu.

Pe de altă parte, nu putem să nu facem nimic ştiind că avem acel bun. La Roşia Montană sunt oameni nemuţuimiţi acolo, care caută locuri de muncă. Trebuie să găsim o soluţie prin care să exploatăm în mod responsabil, în care statul câştigă, în care resursa nu trebuie să fie epuizată în 10 ani. Trebuie să căutăm tehnologii care sunt nepoluante, care nu pun în pericol regiuni întregi. Dacă nu există aceste tehnologii, trebuie să avem curajul să spunem că aşteptăm. Cum am stat atâţia ani, mai putem sta.

Nu sunt adeptul abordărilor extreme, ci a unei abordări care ajută oamenii, care ne ajută pe toţi. Exact aceeaşi abordare de principiu o am şi în cazul gazelor de şist. Cum energia în lume devine din ce în ce mai scumpă, tehnologia exploatării gazelor de şist a ajuns în zona rentabilităţii. Explorarea e bine să fie făcută, pentru că e vorba de resursele ţării şi trebuie să ştim ce avem. Pe de altă parte, exploatarea trebuie să mai aştepte.

O altă problemă este relaţia cu R. Moldova? România trebuie să renunţe la dezideratul unirii cu R. Moldova?

Relaţia cu Moldova este una specială. Am discutat cu mai mulţi specialişti în ultima vreme. PAreşedintele României are în esenţă două căi pe care poate să meragă. Calea indiferenţei faţă de Moldova şi calea apropierii de Moldova. Personal, eu cred că aş merge ape propiererea dintre România şi Moldova. Avem foarte lucruri în comun. Vreau să avem o relaţie privilegiată şi vreau să aprofundez această relaţie. Poate vă surprinde. Pentru mine, Moldova este o temă foarte importantă. De-ar fi să depindă de mine, aş merge pe calea naturală a apropierii dintre Românai şi Moldova.

Până la unire?

Sper să fim peste puţin timp în UE, împreună. Nu cred că este cazul să ardem etapele. Până la unire mai este mult, acum trebuie să mergem pe calea unei apropieri. Trebuei să-i sprijinim în parcursul lor prooeuropean.

Aveţi vreun model dintre personalităţile istorice care au marcat România?

Nu.

Ce părere aveţi despre Nicolae Ceauşescu?

Este regretabilă această pecepţie. Eu am fost un anticomunist privat. Am fost împotriva comunismului ca şi persoană fizică, la fel ca toată familia mea. Atunci nu aveai căi de a exprima aceste lucruri, decât în anumite chestiuni de nesupunere civică. Am avut diferite discuţii neăplăcute cu persoane din conducerea unor instituţii. Sint un anticomunist convins şi cred că Ceauşescu a fost unul dintre cei mai toxici români.

Românii spun că a fost bine atunci pentru că toată lumea avea o casă şi o locuinţă, cam toată lumea făcea bancuri. Dar uităm că nu puteam să ne spunem părerea, uităm de martiri, reţinm doar lucrurile nbune. Se numeşte filtrul roz al memoriei. Uităm de discrimnarea bisericilor, faptul că nu ai putut să călătoreşti dacă nu ai fost parte din sistem sau apropiat al sistemului. Vă amintiţi cum ne trezeam la 4 dimineaţă pentru două sticle de lapte? Vă amintiţi că nu aveam ce să punăm pe masa copiilor? Se pare că am uitat, culmea, aceste lucruri. A fost cea mai gravă perioadă din istoria României.

Ce părere aveţi despre rolul Regelui Mihai în istorie?

 

Ne amintim cum a venit Regele Mihai să viziteze România, a aterizat şi a fost întors în aeronova? Ion Iliescu conducea acea Românie. Nu cred că regele Mihai a trădat pe români şi a trădat România, ci a făcut ceea ce a fost constrâns să facă.

 

Spuneţi-ne pe scurt istoria familiei dvs.

 

Stămoşii mei au venit acum 850 de ani în Transilvania, în zona Sibiului, şi de atunci tot acolo trăim. Pentru ţara nostră, 850 de ani pot să spun că e destul de mult. Pot să spun că sunt de aici. Am documete scrise care atestă că familia Iohannis a existat în zona Sibiului, în Cisnădie, cam de la 1500. Familia mea, indiferent cât mergem în urmă, a fost una de condiţie medie. nici bogaţi, nici lipiţi pământului.

 

În familia dvs. toţi sunt etnici germani?

 

Eu sunt primul care are o căsătorie mixtă, soţia mea, Carmen, find româncă.

 

V-aţi gândit în clipe mai grele să plecaţi din România?

 

Noi, etnicii germani din România, am fost confruntaţi cu acestă întrebare din anii 70. Atunci eram în liceu şi nu am vrut să plec. Majoritatea colegilor mei au spus că vor să plece în Germania, eu am făcut notă discordantă. După Revoluţie, întrebarea a trebuit să primească un nou răspuns: majoritate etnicilor germani au avut porţile deschise şi au plecat. Eu n-am vrut nici atunci să plec. N-am vrut niciodată să plec din România.

Etichete:, , , , , , ,

Comentariile nu sunt permise.

%d blogeri au apreciat asta: