Transcrierea emisiunii Jocuri de putere, Realitatea Tv, invitat Klaus Iohannis

Klaus-IohannisDATA:                      08-09-2014

EMISIUNEA:          JOCURI DE PUTERE

POSTUL:                  REALITATEA TV

ORA:                                     21:00

MODERATOR:       RAREŞ BOGDAN

INVITAT:                KLAUS IOHANNIS

TALK-SHOW

Rareş Bogdan: Bună seara, doamnelor, domnişoarelor şi domnilor. În această seară, ediţie specială la Realitatea TV, împreună cu invitatul meu, domnul Klaus Iohannis, viitorul preşedinte al României, poate! Poate nu, poate da, vom vedea. Cu siguranţă şi ce va răspunde în această seară. Întrebările dumneavoastră sunt foarte multe, întrebările mele sunt foarte multe, nedumeririle noastre, ale tuturor, pentru că de foarte multe ori normalitatea şi liniştea nu ne plac într-o Românie unde căutăm de multe ori, poate, să se escaladeze totul. Mai ales că suntem obişnuiţi cu cei care escaladează. În declaraţia în care Victor Ponta, nu ştiu dacă aţi auzit de domnul Ponta, este premier al României, a pus debăsificarea. Domne, e un cuvânt atât de urât ăsta, băsificare, băsism, nebăsism, urât rău. Dar, mă rog, debăsificarea pe acelaşi plan l-a pus cu deznazificarea. Mai există o mărturisire. Va fi nevoie de un proces de reconciliere a românilor cu românii. Cum? Adică cei care l-au susţinut pe Traian Băsescu sunt în cel mai bun caz proşti, iar în cel mai rău caz adepţii lui Adolf Hitler. Asta dacă ne luăm după domnul premier al României. Este premierul României. Să ştiţi că nu este un băiat pe care l-am găsit undeva prin Ferentari sau undeva prin Săftica vânzând roşii. Nu, nu, nu, e premierul României. Dânsul a vorbit despre asta. Mă rog, această optică foarte asemănătoarea cu zicerea dragă a stalinismului: Cine nu e cu noi, e împotriva noastră. Ştiţi cum? Se conturează un profil de preşedinte, pe care greu poţi să-l încadrezi într-un spaţiu al democraţiilor consolidate. Uite, vă spun ce spune domnul Vainer, Aurel Vainer, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, un om remarcabil. „Nu pot înţelege cum se poate recurge la o astfel de comparaţie. Oricât ar fi un preşedinte nu foarte democrat, ceea ce nu e adevărat, pentru că în toţi aceşti ani ai preşedintelui Băsescu a funcţionat şi funcţionează democraţia românească, instituţiile parlamentare, deci în nici un caz nu poate fi considerat un regim dictatorial. Este un om cu o voinţă mai puternică, un jucător, cum spune dumnealui adeseori. Dar a compara România de astăzi sau România ultimilor 25 de ani sau 10 ani cu regimul nazist este cu totul şi cu totul de neadmis. Nu-i de admis. Eu am trăit şi în Holocaust şi nici nu pot să cred că am trăit în aceşti ani într-un regim care a avut rezultate similare cu regimul nazist. De aceea îmi exprim dezamăgirea totală şi convingerea fermă că este o greşeală politică imensă şi de neacceptat”. Ce să vă spun? Ca să nu creadă cineva că fac eu politică. Deja fierbe toată Europa căci a reacţionat reactiv Joseph Doll, preşedintele PPE. Pentru cei care spun că e normal să reacţioneze PPE faţă de declaraţia scandaloasă a lui Ponta, doar sunt în familia politică a lui Băsescu. PPE are 73 de partide, nu doar unul sau două, membre din 39 de ţări. Preşedinţii Comisiei Europene şi Consiliului European, vreo 12 şefi de stat şi de Guvern ai ţărilor membre UE şi 6 şefi de stat şi de Guvern ai ţărilor non-UE. Dacă am greşit cu unul-doi, cu siguranţă nu am greşit cu mai mult. Putem să-i ignorăm pe toţi? Greu de spus. Eu pot să vă spun un lucru, şi cu asta nu mai vorbesc despre mine, că am un invitat mult mai important decât oricine în aceste timpuri şi trebuie să-l ascultăm pe dânsul. Eu doar pun întrebări, şi o parte din întrebări sunt ale dumneavoastră, foarte multe. Eu în 2007 am votat pentru suspendarea lui Traian Băsescu. În 2012 nu doar că am votat, mi-am rupt cămaşa de pe mine alături de Mircea Dinescu, de Andreea Creţulescu, de Ion M. Ioniţă, de Emil Hurezeanu şi de mulţi ani, în studiourile Realitatea TV, spunând că Băsescu trebuie demis. Ei bine, dacă eu, care sunt unul dintre cei 7.4 milioane, spun că acum e o prostie uriaşă şi că nu doar că nu voi vota pentru debăsificare, sau depontaminare, sau cum vreţi dumneavoastră, nu votez nici pentru una, nici pentru alta, că nu voi vota pentru suspendare, dar voi face chiar campanie împotriva acestei acţiuni iresponsabile în acest moment. Pentru că nu asta este tema, sau cel puţin aşa cred eu, şi este o prostie uriaşă, care ne poate crea probleme serioase pe plan extern cu precădere. Mă rog, în România reală membră a NATO şi partener strategic al Statelor Unite, am o întrebare aşa: Este în stare gaşca lui Victor Ponta să rişte să arunce România în haos pentru a-i bloca drumul lui Klaus Iohannis spre Cotroceni? Pentru că eu ştiu un lucru. Am intrat vineri seara la colega mea Lavinia Şandru şi am explicat cum din această situaţie în care se creează bătălia băsism – antibăsism, nu mai înţelegem ce e cu România şi dacă este vreun proiect pentru ţara asta. Şi cel care ar pierde, sau ar fi aruncat în afara acestui joc politicianist meschin ar fi exact Klaus Iohannis, care ar intra într-un şpagat, fiindu-i destul de complicat, vom vedea dacă e complicat sau nu, să-mi răspundă ce face în acest context, în care pe de o parte are captivii care în 2012 l-au susţinut pe Traian Băsescu, iar pe de altă parte are captivii care în 2012 au fost alături de mine şi de alţii, de Crin Antonescu spre exemplu, împotriva lui Traian Băsescu şi au votat între cei 7.4 milioane. Deci e complicat. Dar Tăriceanu cui îi face cadoul? I-l face lui Ponta sau i-l face lui Putin? Pentru că ştiţi cum arăta Ucraina înainte de a fi aruncată în haos? În criză politică permanentă. Poate domnul Tăriceanu este agentul lui Putin şi nu ştim noi. Poate da, poate nu. Mă rog. Interesant pentru mine în această seară este să aflu răspunsul lui Klaus Iohannis. Şi pentru dumneavoastră la fel. Şi aşa că, înainte de orice, daţi-mi voie să-l salut pe Klaus Iohannis şi să-l întreb foarte clar cum vede această problemă a suspendării. Bună seara domnule Iohannis.

Klaus Iohannis: Bună seara, mulţumesc pentru invitaţie.

Rareş Bogdan: Vă mulţumesc că aţi acceptat invitaţia mea şi a colegilor noştri de la Realitatea. Trebuie să vă spun că am înţeles că aţi dat un răspuns astăzi, când aţi lansat la 6 şi jumătate un pact interesant, vorbim şi despre asta. Pentru că acolo am văzut câteva instituţii pe care eu şi mulţi colegi le-am acuzat în ultimul timp de politizare. Dumneavoastră vorbiţi de depolitizarea lor. Vom vedea despre ce este vorba. Dar vreau să aflu poziţia dumneavoastră atât faţă de debăsificare, declaraţia domnului Victor Ponta de aseară, şi mai ales vreau să aflu cum se poziţionează candidatul Klaus Iohannis, cum se poziţionează ACL, PNL şi PDL în această ecuaţie a suspendării preşedintelui Băsescu, cea de-a treia suspendare.

Klaus Iohannis: Da, declaraţia care s-a făcut comparând ultimii 10 ani din România cu o perioadă extrem de nefericită din istoria Germaniei este una pur şi simplu inadmisibilă. În orice ţară europeană un politician care ar fi făcut o astfel de afirmaţie ar fi trebuit să plece a doua zi. Pur şi simplu, nu este nici o exagerare ce spun. Este inadmisibil să foloseşti ororile nazismului într-o comparaţie cu ce se întâmplă în România secolului XXI. Este dincolo de ce ne putem imagina că poate un politician că exprime în ziua de astăzi. Este o jignire profundă pentru toţi cei care au avut de suferit sub dictatura nazistă. Şi cunoaştem din istorie foarte multe lucruri. Este o jignire pentru români şi este, evident, o jignire pentru cei care au votat la ultimele alegeri. Nu este prima dată când domnul Ponta face afirmaţii total scoase din contextul istoric. Şi cred că este o problemă aici. Într-o asemenea poziţie din stat nu poţi să vii şi să faci declaraţii care ignoră pur şi simplu întreaga istorie recentă. Deci mai mult decât atât nu pot să spun, dar am văzut că deja sunt foarte multe luări de poziţie şi m-aş bucura dacă aceste luări de poziţie ar avea o influenţă asupra comportamentului politic al primului-ministru. Fiindcă dacă se continuă în acest stil, practic ne face de ruşine pe toţi. Este primul ministru al României şi nu este admisibil să facă astfel de declaraţii. Iar dacă a făcut-o din greşeală, să poftească în faţa camerelor de luat vederi şi să-şi ceară scuze. Orice altceva îmi este greu să-mi imaginez.

Rareş Bogdan: Da, aşteptăm să vedem în continuare dacă premierul va face acest lucru. Cu siguranţă, din informaţiile pe care le am, astăzi staff-ul de campanie al domnului Ponta a decis să nu-l mai lase să intre pe telefon în această campanie pentru a nu mai face astfel de greşeli. Deci, până la urmă, este un rezultat, dar care îl priveşte direct pe dânsul, nu priveşte România. Domnule Iohannis, legat de suspendare, iniţial cu toţii au crezut, am văzut şi reacţia colegilor dumneavoastră, a domnului Blaga, chiar a dumneavoastră cred, că este vorba de o glumă, că este vorba de o acţiune a domnului Tăriceanu. Dar pare din ce în ce mai serioasă, pare o acţiune pe care domnul Tăriceanu şi cei din jurul domniei sale, dar greu de crezut că domnul Ponta nu ştie de asta, vor s-o ducă până la capăt. De ce credeţi că e această acţiune, cui foloseşte şi mai ales cum se va poziţiona ACL şi dumneavoastră, ca reprezentantul suprem al ACL, în această chestiune a suspendării preşedintelui Traian Băsescu.

Klaus Iohannis: Cred că a fost, chiar într-o emisiune de-a dumneavoastră, când m-aţi întrebat de ce vreau să devin preşedintele României, şi v-am spus, printre alte lucruri, că vreau să schimb modul în care se face politică în ţara noastră. Şi uite aici avem exact un exemplu de ce trebuie schimbate lucrurile. Am spus atunci că vreau o politică cu mai puţină gălăgie, mai multă seriozitate, mai puţin spectacol şi mai multe soluţii pentru problemele României. Această tentativă de suspendare este exact o acţiune politică pe care aş clasifica-o sub titulatura „spectacol steril”. Este un spectacol steril care nu produce nici un fel de rezultate pentru oameni. Este o acţiune politicianistă care, evident, nu are nici o utilitate practică. M-am întâlnit cu oameni pe stradă, astăzi am fost puţin pe jos prin Bucureşti şi am întâlnit câţiva oameni şi am intrat în vorbă cu ei. Şi m-au întrebat: „Domne, ce-i cu suspendarea asta?”. Probabil au auzit vorbindu-se la televizor despre asta. Cum să faci suspendare în aceeaşi zi în care se alege un nou preşedinte? Adică pentru ce să suspenzi un preşedinte care oricum şi-a terminat mandatul? Este o inutilitate clasică. Bănuiesc, pe de altă parte, că iniţiatorul acestui demers, un politician pe nume Tăriceanu, vrea să obţină ceva electoral. Altfel nu pot să-mi imaginez care ar fi intenţia. Ce anume ar vrea să obţină îmi este greu să înţeleg. Dar pe de altă parte, dacă ne uităm un pic dincolo de farfuria noastră, vedem că România se află într-o zonă unde geopolitic este prea multă acţiune. Ucraina este într-o situaţie foarte complicată. Estul Ucrainei este într-o situaţie care trebuie să ne îngrijoreze profund. Am avut summit-ul NATO cu rezultate bune pentru România, trebuie s-o recunoaştem. E, şi în această situaţie geopolitică complicată, cu ameninţări la vecinii noştri, deci la graniţa noastră, vine un politician de la noi care ce vrea, suspendarea preşedintelui, când oricum preşedintelui i se termină mandatul. Deci vrea în plus faţă de situaţia creată de alegerile în sine, care vor produce o schimbare, vrea să creeze instabilitate. Cred că este un demers lipsit de responsabilitate.

Rareş Bogdan: Dar de ce credeţi că premierul României nu s-a exprimat foarte clar împotriva acestei acţiuni? Mai mult, lideri importanţi ai PSD susţin această acţiune iniţiată de domnul Călin Popescu Tăriceanu.

Klaus Iohannis: Da, eu cred că este o fumigenă care este lansată pentru a vedea cum reacţionează publicul, cum reacţionează politicienii. Sper să reacţioneze mai mulţi politicieni aşa cum am spus adineauri. Noi putem să bănuim ce se doreşte cu această acţiune de suspendare, şi dumneavoastră în introducere deja aţi spus cum simţiţi dumneavoastră, jurnaliştii, acţiunea. Ea este gândită ca o acţiune inutilă, dar care produce foarte mult zgomot şi va polariza exact în campania electorală electoratul pro şi anti-Băsescu, pur şi simplu pentru a acoperi faptul că unii candidaţi nu au nimic de spus, nu au un proiect de ţară, nu au un program, nu vin cu nimic în întâmpinarea oamenilor în această campanie electorală. Şi atunci, probabil, s-au gândit că ar fi interesant pentru domniile lor, nu pentru români, ci pentru câţiva politicieni, să creeze acest zgomot de fond care acoperă lipsa de perspectivă care vine din acea zonă.

Rareş Bogdan: Dar domnule preşedinte, în cazul în care se va trece la suspendare şi în 23 septembrie Parlamentul României, cu majoritatea PSD, deşi am văzut o opoziţie foarte clară a domnului Hunor, UDMR, din coaliţie, care nu susţine această suspendare, s-a declarat ferm împotrivă. Nu ştim încă poziţia domnului Gabriel Oprea şi a UNPR. Poziţia PC-ului este de susţinere a suspendării, nici nu mă aşteptam la altceva. Cum va vota, care va fi recomandarea pe care dumneavoastră o veţi face celor 150 de parlamentari liberali şi celorlalţi 50 de parlamentari democrat-liberali? Deci aproape 200 de parlamentari, dacă nu chiar mai bine.

Klaus Iohannis: Noi suntem toţi de aceeaşi părere, că este o fumigenă, este o acţiune total inutilă, aceasta cu suspendarea. Şi, totuşi, vreau să spun foarte clar. Decizia cum vor vota sau dacă vor semna sau nu va fi luată de parlamentari. Sunt oameni foarte responsabili şi ştiu că astăzi au fost discuţii în grupurile parlamentare. Este evident că acolo unde se pune în discuţie această acţiune de suspendare, sau iniţierea ei, trebuie să existe o discuţie, dar sunt convins că parlamentarii noştri nu vor merge pe mâna domnului Tăriceanu cu această acţiune, care nu are, încă o dată spun, nici o altă finalitate decât de a crea zgomot în perioada electorală.

Rareş Bogdan: Deci nu vor vota pentru suspendare.

Klaus Iohannis: Nu vor vota.

Rareş Bogdan: Da, interesant şi o poziţie foarte clară pe care o enunţaţi aici. Aceeaşi părere mă gândesc că o are şi domnul Blaga. La dânsul cred că e mai simplu, nu va vota pentru suspendare. Şi parlamentarii democrat-liberali, dar acum aflaţi în această, mă rog, coaliţie, această alianţă.

Klaus Iohannis: Toată lumea din ACL este de aceeaşi părere. Este o acţiune inutilă, este o acţiune care vrea doar să creeze o dezordine în perioada de alegeri.

Rareş Bogdan: Un important lider al partidului pe care dumneavoastră îl conduceţi, astăzi în şedinţa comună a PDL-PNL, a susţinut că în mod normal ar trebui votat pentru suspendare. Este vorba de domnul Marian Petrache. În şedinţele din, şi asta a iscat o anumită discuţie. Pe surse, aflăm şi noi pe surse asta. Credeţi că vor fi liberali care vor susţine suspendarea preşedintelui?

Klaus Iohannis: Nu pot să exclud aşa ceva, dar am toată convingerea că în Parlament colegii mei vor discuta foarte, foarte serios această chestiune şi vor lua cea mai bună hotărâre. Întotdeauna când se votează ceva sunt păreri pro şi contra. Este un lucru absolut natural şi dacă n-ar fi aşa înseamnă că ar fi o mică problemă acolo în Parlament. Dar încă o dată, în grupuri s-a discutat, se discută în continuare şi sunt convins că rezultatul va fi acela pe care vi l-am spus.

Rareş Bogdan: Da, probabil a fost doar o discuţie de, mă rog, fără să fie ceva foarte serios, doar o părere personală, să spunem aşa. Dar în 2007 şi 2012 cum aţi votat sau cum aţi fi votat, că dumneavoastră n-aţi votat. Aţi votat, eventual, prin reprezentant, prin domnul Ganţ.

Klaus Iohannis: Eu n-am votat în Parlament. Am votat ca şi simplu cetăţean.

Rareş Bogdan: Aţi fost în 2007 la vot, aţi votat pentru suspendare sau nu?

Klaus Iohannis: În 2007? Bănuiesc că am fost la vot. Şi în 2012 am fost la vot şi am votat cum au votat 7,4 milioane de români.

Rareş Bogdan: Da. Înseamnă că nu mai sunt 7,4 milioane, dacă nici eu, nici dumneavoastră nu mai votăm. Cel puţin 2 din 7,4 nu mai votează acum pentru suspendare. Domnule preşedinte, am o curiozitate. De foarte multe ori în acest platou, alături de mine, a fost un om care cred că aţi venit alături de dânsul de câteva ori, şi este un om pe care eu continui să-l respect şi n-am ascuns că e un om pe care l-am apreciat şi îl apreciez. Şi pe mine ca om, ca jurnalist, dar ca român, mă doare când văd că între oameni care au stat alături, legaţi şi păreau un cuplu indestructibil spre câştigarea unui obiectiv politic, apar tensiuni, apar sciziuni, apar diferenţe de opinie. Vreau să ştiu dacă aţi mai vorbit în ultimele 2 luni de zile cu domnul Crin Antonescu.

Klaus Iohannis: Da, am vorbit chiar acum câteva zile. Am avut o discuţie telefonică, de altfel bună.

Rareş Bogdan: Aţi vorbit?

Klaus Iohannis: Da.

Rareş Bogdan: Am să vă dau un mic sincron, o declaraţie a domnului Crin Antonescu făcută în această după-amiază, în care dânsul face legătura şi cu o emisiune pe care dumneavoastră împreună cu domnul Antonescu şi cu mine am purtat-o timp de 2 ore, cred că în ultima zi a alegerilor, în ultima zi a campaniei pentru europarlamentare, şi în care domnul Antonescu nu pare convins să se implice în campania electorală pentru dumneavoastră. Este o declaraţie care urmează unei alte declaraţii făcute prin telefon la „Jocuri de putere”, într-o emisiune cu maestrul Cristoiu, în care domnia sa, la fel, a afirmat că nu este convins că trebuie să susţină această campanie. Până la urmă ce va face domnul Antonescu? Va intra în campanie alături de dumneavoastră sau va sta pe margine? Dumneavoastră ce credeţi?

Klaus Iohannis: Eu sunt convins că, până la urmă, intră în campanie. Asta nu înseamnă poate neapărat să urce cu mine pe scenă. Există foarte multe moduri de a sprijini campania unui candidat şi sunt convins că va prevala instinctul lui de liberal autentic şi nu îmi fac probleme pentru asta.

Rareş Bogdan: Haideţi să vedem declaraţia domnului Antonescu de astăzi şi să o analizăm. Imediat o caută colegii mei. Dar, în afară de dumneavoastră, a mai purtat cineva discuţii cu domnul Antonescu sau nu ştiţi?

Klaus Iohannis: Bănuiesc că da, dar nu am stat să verific aceste lucruri.

Rareş Bogdan: Dar v-a răspuns la telefon? De ce e supărat domnul Antonescu sau de ce credeţi că face…?

Klaus Iohannis: Da, mi-a răspuns la telefon. Nu mi s-a părut în nici un fel că ar fi fost supărat.

Rareş Bogdan: Când aţi venit împreună cu dânsul, aici în emisiune, păreaţi foarte clari şi părea că vă cunoaşte foarte bine. După aceea a zis că nu vă mai cunoaşte foarte bine. Până la urmă vă cunoaşteţi sau nu vă cunoaşteţi? Cum aţi ajuns în PNL, mă lămuriţi şi pe mine şi telespectatorii?

Klaus Iohannis: Da, se cunoaşte foarte bine cum am ajuns în PNL.

Rareş Bogdan: Dar cine v-a chemat, domnul Antonescu sau altcineva?

Klaus Iohannis: Crin Antonescu m-a invitat, se ştie foarte bine şi am spus acest lucru şi la dumneavoastră în emisiune, şi îmi face plăcere să repet. Nu e nici un secret şi nu e nici un lucru de care trebuie să facem abstracţie, cum nu este nici un secret că am lucrat împreună, că am vrut să ne prezentăm ca o echipă, ceea ce am şi făcut. Pe de altă parte, trebuie să recunoaştem că acum, în această fază, probabil, domnul Antonescu este încă supărat pe faptul că nu mai este preşedinte al partidului, că nu a fost ales pentru a candida la preşedinţie. Eu sunt convins că această fază este una trecătoare.

Rareş Bogdan: În momentul în care Crin Antonescu s-a retras, în acea sâmbătă, s-a retras din cursa pentru Cotroceni într-o declaraţie făcută la ora 13, sâmbăta, cred că pe 1 iunie, aţi avut o discuţie înainte cu domnia sa? Aţi discutat cu Crin Antonescu despre asta?

Klaus Iohannis: Nu, din păcate nu. Şi întrebând în partid, se pare că nu a avut loc nici un fel de discuţie. Deci nu s-a consultat cu nimeni din partid înainte de a face acea afirmaţie, respectiv acea declaraţie.

Rareş Bogdan: Credeţi că a fost făcută în urma unor condiţionări sau unei supărări sau în dorinţa de a fi reîncărcat cu energia politică a unui congres, a fi reconfirmat?

Klaus Iohannis: Eu cred că aceste lucruri trebuie să le întrebaţi în altă parte. Cred că domnul Antonescu, dacă vrea să vă răspundă la aceste întrebări, nu eu.

Rareş Bogdan: L-am întrebat pe dânsul. Dânsul mi-a explicat de fiecare dată, dar sincer încă am nelămuriri cu acea retragere din acea sâmbătă, chiar dacă dânsul de fiecare dată a fost foarte amabil şi mi-a răspuns. Încă nu înţeleg retragerea dânsului de atunci. Dar, mă rog, spuneţi-mi, iarăşi, ştiţi cum e că noi lucrăm şi pe surse, jurnaliştii. Am înţeles, sunt organizaţii în ţară PDL care nu înţeleg exact dacă să stea lângă dumneavoastră sau lângă domnul Boc şi doamna Udrea, adică fostul preşedinte, lângă dumneavoastră şi domnul Blaga. Cică unele din aceste organizaţii, mai precis 4 sau 5, nu au strâns semnături pentru Klaus Iohannis, lucru care nu se întâmplă din partea altora, majoritatea, sau a celor liberale. Aveţi, domnul Blaga a anunţat vreo 600 de mii sau 700 de semnături strânse. Spuneţi-mi şi mie, ce e cu organizaţiile alea? Există astfel de organizaţii care nu strâng semnături?

Klaus Iohannis: Eu nu am cunoştinţă despre astfel de organizaţii. Am fost împreună la Braşov, înaintea întâlnirii cu Liga Aleşilor Locali, când am discutat situaţia semnăturilor. Şi, într-adevăr, sunt diferenţe semnificative între judeţe, dar datorită unor proceduri mai degrabă birocratice sau de organizare internă. Nu am avut în nici un moment sentimentul că sunt organizaţii care refuză să strângă semnături pentru mine sau care sunt de altă parte. Nu am cunoştinţă de aşa ceva şi nu mi s-a părut că ar fi organizaţii nici de la PNL, nici de la PDL, care fac notă discordantă în această acţiune de precampanie. Nu cred că este aşa ceva.

Rareş Bogdan: Care e opţiunea dumneavoastră de premier? Pentru că vreau să vorbim puţin şi de pactul pe care l-aţi anunţat astăzi, şi despre intenţiile de acolo, dar vreau să ştiu dacă opţiunea dumneavoastră de premier este cea enunţată, Cătălin Predoiu, sau o să fie o altă opţiune.

Klaus Iohannis: Dar noi am spus aceste lucruri. Este foarte simplu şi, de altfel, e scris şi în protocolul nostru, în protocolul ACL. Dacă candidatul la preşedinţie provine dintr-una dintre formaţiuni, candidatul pentru primul ministru provine din cealaltă. Este un lucru absolut normal şi foarte uşor de urmărit. Iar acum, dacă eu sunt candidatul ACL pentru preşedinţia României, este clar că de la PDL candidatul pentru prim-ministru este Cătălin Predoiu, fiindcă aşa a fost stabilit de PDL, că el este candidatul lor. Nu e nici un secret, am anunţat acest lucru şi public, am spus acest lucru şi la Liga Aleşilor Locali. Lucrurile sunt foarte, foarte clare aici.

Rareş Bogdan: Da. Domnule Iohannis, înainte de a vedea şi acel sincron, aş vrea să vă întreb cine a avut interesul să arunce în spaţiul public, să reamintească momentul GRIFCO 2009 şi să-mi răspundeţi, am ţinut mult, noi ne ştim de mult timp. Nu ascund că am vorbit, poate, printre primii jurnalişti, alături de Emil Hurezeanu, despre dumneavoastră. Mai puţin că a fost şi pentru mine o surpriză faptul că mergeţi spre Cotroceni. Eu vă vedeam la Palatul Victoria, şi am spus asta că am văzut ce s-a întâmplă la Sibiu. Dar aş vrea să mă lămuriţi şi mine, uitându-vă la mine, la omul pe care-l ştiţi de mulţi, mulţi ani, ardelean ca şi dumneavoastră. Aţi fost sau nu aţi fost la Grivco?

Klaus Iohannis: Nu am fost la Grivco, nu am fost niciodată la Grivco, iar această chestiune a fost adusă în discuţie exact de PSD din lipsă de teme autentice de campanie. Ei nu au ce să-mi reproşeze, fiindcă am o gândire politică, vin cu idei pentru a soluţiona multe dintre problemele cu care ne confruntăm. Ei nu au nici un plan, nu au nici un proiect. Se vede că guvernează după ureche, cum se spune, „teleguvernare” am numit acel fenomen. Şi atunci, ca să acopere şi să vină, totuşi, cu nişte atacuri, că probabil aşa le-au spus strategii lor că trebuie să mă atace, inventează tot felul de lucruri. Şi aceste chestiuni le-am discutat şi înainte să ajungem în această fază. Da, sunt atacuri, tot timpul vine cu câte o mică invenţie.

Rareş Bogdan: Dar de ce n-aţi răspuns imediat? Lămuriţi-mă şi pe mine.

Klaus Iohannis: Dar eu am răspuns imediat. Imediat când a apărut discuţia am spus: „Nu am fost la Grivco. Nu am fost niciodată la Grivco, nu numai atunci în faza din 2009”. Acum, sigur, ei au încercat prin cineva, care …

Rareş Bogdan: Da, domnul Codruţ Sereş, fost ministru.

Klaus Iohannis: Prin cineva au încercat să introducă această temă.

Rareş Bogdan: Domnul Sereş minte?

Klaus Iohannis: Da, categoric.

Rareş Bogdan: E nebun? Că eu dacă spun că m-am întâlnit cu dumneavoastră la machiaj, lumea nu pot să zic că nu m-am întâlnit acolo….

Klaus Iohannis: Habar n-am de ce face acest lucru. Dar sunt convins că a primit temă de la cineva să spună aceste chestiuni. Iar imediat după ce am spus eu că n-am fost, au ieşit în spaţiul public oameni care au fost acolo şi au spus: „Nu, Iohannis n-a fost”. A ieşit Crin Antonescu, a ieşit Mircea Geoană, care amândoi au spus adevărul: „Nu a fost acolo Iohannis, ce să caute acolo?”.

Rareş Bogdan: Dar în acea perioadă, 2009, atunci când aţi venit la Băneasa, Realitatea TV transmitea live acel eveniment, aţi avut vreo discuţie cu domnul Voiculescu?

Klaus Iohannis: N-am avut nici un fel de discuţie cu domnul Voiculescu, nici în particular, nici în altă parte. Toate discuţiile care au fost s-au purtat în Parlament, majoritatea în acel salon alb lângă cabinetul preşedintelui Senatului sau chiar în cabinetul preşedintelui Senatului, şi întotdeauna cu politicienii relevanţi din coaliţia care se formase atunci. Nu au existat discuţii private sau particulare cu una din părţi.

Rareş Bogdan: Deci lucrurile, da, înseamnă că…

Klaus Iohannis: Lucrurile au fost foarte simple şi transparente. Şi atunci cum sunt şi acum.

Rareş Bogdan: Da. Haideţi să vedem declaraţia domnului Antonescu şi s-o comentăm împreună, după care să vorbim puţin de momentul 2009 şi despre Pactul pentru Democraţie, aşa se numeşte?

Klaus Iohannis: Pactul pentru Democraţie şi Stabilitate.

Rareş Bogdan: Interesant. E o provocare pentru domnul Ponta şi pentru ceilalţi candidaţi, domnul Tăriceanu?

Klaus Iohannis: Nu este o provocare. Este un document pe care l-am înaintat în spaţiul public. Este destinat politicienilor şi în special candidaţilor, fiindcă vreau să dau un semnal. Este cazul să facem o campanie serioasă, o campanie pe proiecte, o campanie orientată spre soluţii.

Rareş Bogdan: Da, va fi complicat. Până şi nouă, jurnaliştilor, ne este greu să înţelegem că se poate dezbate exclusiv pe asta. Şi mi-e greu să văd o dezbatere pe o Lege a sănătăţii, de exemplu, sau pe reforma sistemului de sănătate sau pe învăţământ. Haideţi să vedem declaraţia domnului Antonescu.

Reporter: Când vă implicaţi în campania pentru susţinerea lui Klaus Iohannis?

Crin Antonescu: Dar ce vă face să credeţi că o să mă implic foarte tare?

Reporter: De ce nu v-aţi implica? Este candidatul PNL.

Crin Antonescu: Deocamdată nu doresc. Mulţumesc.

Crin Antonescu: Klaus Iohannis este un candidat pe care îl urmăresc cu interes în această privinţă şi în toate privinţele.

Rareş Bogdan: Dar îl şi susţineţi, sau îl urmăriţi?

Crin Antonescu: Îl urmăresc ca să văd dacă-l susţin, că doar nu-l urmăresc aşa. Îl urmăresc ca un cetăţean, ca un om politic, ca un coleg de partid să văd dacă e un om pe care trebuie să-l votez ca preşedinte sau nu. Dacă este vorba de a fi aşa, pe scenă, mână în mână, de a veni pe aici…

Rareş Bogdan: De a ridica mâna, cum aţi venit cu Victor Ponta la Arcul de Triumf.

Crin Antonescu: Nu. Deci răspunsul este „Nu”, şi v-am dat şi explicaţia. Dacă voi constata, ceea ce sper, există toate posibilităţile, bună credinţă, bune intenţii, plan, suflu, nerv, simţire la domnul Iohannis şi m-ar întreba într-o zi: „Uite, tu cum crezi?” sau în sensul acesta, că m-aţi întrebat dacă sunt dispus să ajut, cu cea mai mare plăcere. Şi fără a fi insensibil la farmecul tăcerii, deocamdată pot să vă spun că, după părerea mea, şi domnul Klaus Iohannis, ca orice candidat la preşedinţie, trebuie şi să pună întrebări, şi să dea răspunsuri, nu atât preopinenţilor, nu atât lui Victor Ponta, nu atât celorlalţi contracandidaţi. „Ce ai făcut acum 5 ani?”. „Eşti sau nu ofiţer acoperit?”, chestii din astea nu. Să pună întrebări şi să dea răspunsuri pentru oamenii din această ţară.

Rareş Bogdan: Da. Întrebări şi răspunsuri pentru oamenii din această ţară. Întrebaţi foarte mulţi dintre dumneavoastră unde este domnul Cristoiu, de ce nu este alături de mine. Domnul Cristoiu a primit liber să scrie, pentru că trebuie să predea cartea la tipografie. Este vorba despre cartea despre Fidel Castro, despre Cuba şi Che Guevara. Este o carte serioasă, de 600 de pagini, care va fi scoasă în luna octombrie, va fi lansată la Târgul de Carte. Dânsul scrie, este în Munţii Vrancei la Găgeştii natali şi scrie. Va fi alături de mine, a trimis întrebări pe care i le voi adresa domnului Iohannis, aşa cum apare scris pe ecran, dar probabil mesajele sunt de la cei care ne ascultă doar în maşini. Dânsul va adresa nişte întrebări pe care le voi adresa întocmai domnului Iohannis. Va fi alături de mine şi de domnul Iohannis în viitoarea emisiune, care probabil va fi duminica viitoare, dar acum dânsul nu a putut fi aici în această emisiune. Asta nu înseamnă că nu poate fi motivat, având în vedere că nu poate fi nici joi. Va fi, în schimb, cu mine de la Găgeşti şi vă va răspunde, peste o oră şi jumătate îl vedeţi, peste o oră. Deci staţi calmi, nu l-a refuzat nimeni, nici domnul Iohannis să fie prezent cu domnul Cristoiu, nici domnul Cristoiu să fie cu domnul Iohannis. Ca dovadă imediat urmează întrebările domnului Cristoiu. Domnul Antonescu înaintea domnului Cristoiu. Erau nelămuriri ale foarte multor oameni, întrebări, unde e domnul Cristoiu. Scrie o carte, trebuie să o termine să o predea în tipografie.

Klaus Iohannis: Foarte bine.

Rareş Bogdan: Domnule Iohannis, ce părere aveţi de declaraţiile domnului Antonescu?

Klaus Iohannis: Da, sunt exact în registrul pe care l-am descris înainte de a da acele înregistrări. Se simte o supărare, o oarecare frustrare şi eu cred că vom trece peste.

Rareş Bogdan: Şi veţi merge înainte împreună?

Klaus Iohannis: Eu oricum merg înainte şi sunt convins că domnul Antonescu va sprijini partidul din care face parte. Nu pot să-mi imaginez un Crin Antonescu care nu sprijină PNL.

Rareş Bogdan: Da, aici şi eu cred că diferenţa dintre dânsul şi domnul Tăriceanu este de 100%, deci este complet diferit domnul Antonescu de domnul Tăriceanu.

Klaus Iohannis: Sunt convins.

Rareş Bogdan: Şi nu va boicota sau va torpila partidul. Explicaţi-mi ce-i cu pactul ăsta? Pentru că acolo am văzut două chestiuni care mi-au atras atenţia: depolitizarea CNA, depolitizarea ASF. Dar multe altele. Despre ce este vorba exact?

Klaus Iohannis: Acesta este pactul pe care l-am prezentat astăzi publicului. Am avut o declaraţie de presă. Este Pactul Naţional pentru Stabilitate şi Democraţie şi aş spicui doar câteva lucruri, fiindcă ar dura prea mult să-l citesc tot acum aici. De exemplu: „Invit politicienii să semneze acest Pact Naţional pentru Stabilitate şi Democraţie având în vedere anumite lucruri îngrijorătoare. De exemplu, respingând ferm asaltul împotriva instituţiilor democratice şi a statului de drept din partea actualei puteri, prin demersuri precum amnistia şi graţierea, modificarea abuzivă şi neconstituţională a legislaţiei electorale”.

Rareş Bogdan: Deci fără amnistie şi graţiere? Pentru că s-a discutat inclusiv în contextul suspendării, că domnul Zgonea ar urma să vină să facă o amnistie generală.

Klaus Iohannis: Este evident că noi nu putem să admitem aşa ceva. Amnistia şi graţierea pentru politicieni condamnaţi pentru corupţie este inadmisibilă. Noi vrem să mergem clar, eu vreau să merg clar pe linia statului de drept întărit şi independenţa justiţiei. Dacă politicienii au greşit, au fost condamnaţi pentru acte de corupţie, sunt buni condamnaţi. Este inadmisibil să venim cu un act care introduce în această ecuaţie amnistia şi graţierea. Şi vă spun ceva. Acel proiect de lege din Marţea Neagră se găseşte în Parlament într-un sertar. Ceea ce vrem noi este să fim scos din sertar, pus pe ordinea de zi şi respins. Nu dorim să fie prelungită discuţia, nu dorim să nuanţăm amnistia şi graţierea. Vrem să scoată cine ţine actul, aşa cum este scris, în sertar, să-l pună pe masă şi toată lumea să voteze împotrivă, ca să terminăm odată cu această chestiune. Iar candidaţii, candidaţii la preşedinţie, după părerea mea, în mod obligatoriu trebuie să declare dacă vor amnistia când vor fi preşedinte, în ipoteza că vor fi preşedintele României, dacă vor amnistia politicieni corupţi sau nu. Este un lucru simplu şi clar. Orice candidat trebuie să spună, cum spun eu: „Nu voi graţia nici un politician condamnat pentru corupţie”. E simplu, dar trebuie spus. Cum am spus mai departe în pactul pe care l-am propus, practic, clasei politice. În afara respingerii proiectului amnistiei şi garanţia că nu graţiază politicieni corupţi, trebuie să încetăm odată cu acest atac la democraţie, cu Ordonanţa 45 care de-a dreptul încurajează turismul electoral, cu Ordonanţa 55 de legalizare a traseismului politic. Acestea vor fi declarate, după părerea specialiştilor, neconstituţionale. Trebuie să încetăm cu astfel de acţiuni în prag de alegeri prezidenţiale.

Rareş Bogdan: Dar credeţi că domnul Ciorbea, a fost subordonatul dumneavoastră în partid. A plecat cred că după ce aţi ajuns preşedinte, a fost coleg cu dumneavoastră timp de 1 an şi. Domnul Ciorbea, Avocatul Poporului, va reacţiona în vreun fel? Va ataca această ordonanţă?

Klaus Iohannis: Eu sper că va reacţiona. Noi am început prin a solicita frumos să atace această Ordonanţă 55. Am mers mai departe, fiindcă reacţiile au fost foarte încete. Am început să pichetăm instituţia Avocatului Poporului. Acum astăzi aflăm că Avocatul Poporului gândeşte foarte bine toate treburile şi cândva săptămâna viitoare o să ne dea şi nouă răspuns. Sper să găsească timp să analizeze toate faţetele şi să dea un răspuns rapid şi clar: „Trebuie contestată Ordonanţa 55”.

Rareş Bogdan: Da, să vedem dacă se va întâmpla asta. În continuare vorbeaţi despre depolitizări la CNA, la DGIPI…

Klaus Iohannis: Dacă îmi permiteţi, pot să vă citez.

Rareş Bogdan: Da, vă rog. Şi aş vrea să-mi explicaţi puţin, aş vrea să explicaţi de ce aceste instituţii.

Klaus Iohannis: „Asigurarea funcţionării normale şi depolitizate a instituţiilor precum CNA, TVR, Curtea Constituţională, CSM, Curtea de Conturi, ASF”. Toate acestea trebuie să fie clar depolitizate. Şi dacă vreţi să luăm exemple, sunt suficiente. Vă amintiţi de megascandalul legat de ASF, din cauza unei politizări excesive s-a ajuns acolo. Tot circul din CNA. De ce s-a ajuns acolo? Exact din cauza politizării excesive, ş.a.m.d. Lucrurile trebuie lămurite odată pentru totdeauna, unde e nevoie de politicieni şi unde nu este nevoie de politicieni şi unde trebuie să lăsăm oamenii să-şi facă treaba, să punem profesionişti în interesul instituţiei, nu în alt interes, şi, evident, în interesul general al societăţii. Este foarte, foarte important ca toate partidele politice să-şi însuşească acest lucru, sau poate e mai important prima dată să-şi dorească acest lucru.

Rareş Bogdan: Credeţi că-şi doresc? Cum vedeţi?

Klaus Iohannis: Să ştiţi că eu am convingerea că în toate partidele politice sunt oameni care îşi doresc acest lucru. Cred că în toate partidele politice sunt oameni care îşi doresc binele general, cum se spune. Deci îşi doresc să funcţioneze lucrurile bine. Într-unele partide probabil sunt mai mult, în altele sunt, poate, mai puţini, dar important ar fi ca prin consens politic să se ajungă la depolitizare, să tragem o dată linia clară şi să spunem: „Până aici, posturile sunt politice şi le ocupăm politic cu politicieni, iar de aici în jos este administraţia, trebuie să fie oameni care sunt profesionişti fiecare în domeniul lui şi care se ocupă profesionist de rezolvarea problemelor pentru care sunt puşi acolo”.

Rareş Bogdan: Domnule Iohannis, trebuie să ne întoarcem puţin la 2009 şi la 2013. Sunt două momente importante în cariera dumneavoastră pe scena mare a politicii româneşti. E momentul în care aţi apărut ca soluţia Iohannis, alături de Mircea Geoană. Foarte mulţi telespectatori, care cunosc mai puţin activitatea dumneavoastră la Sibiu, sau care îşi pun întrebări despre ce a făcut Klaus Iohannis în România, de ce în 2009 a apărut ca opţiune din partea alianţei de atunci, nu era USL, dar era PSD-PNL. Spuneţi-mi, atunci, cum a apărut această opţiune Klaus Iohannis premier, alături de Mircea Geoană preşedinte? Pentru că oamenii vor să ştie cum aţi ajuns la Parlament. Aţi venit cu un avion. La Băneasa v-au aşteptat televiziunile, v-aţi dus la Parlament, aţi făcut o conferinţă de presă.

Klaus Iohannis: Aşa este.

Rareş Bogdan: Spuneţi-ne cum, cine a venit la dumneavoastră, cine a vorbit cu dumneavoastră, cine v-a propus acea poziţie de premier?

Klaus Iohannis: E foarte simplu. A fost Crin Antonescu care a venit atunci şi cu proiectul şi cu propunerea. Îmi amintesc în primăvara anului 2009, după ce Crin Antonescu ajunsese preşedinte al PNL, mi-a făcut o vizită la Sibiu. Şi am discutat.

Rareş Bogdan: 2009?

Klaus Iohannis: 2009. Am discutat despre o posibilă implicare de-a mea în politica naţională. Cred că formularea a fost atunci la modul dacă apare o schimbare de Guvern, dacă sunt dispus să fiu implicat în Guvern. Şi am spus: „În principiu, da”. Iar în octombrie, când Guvernul Boc a fost demis prin moţiune de cenzură, doar că n-a plecat, a fost numai demis, asta în paranteză spus, m-a sunat şi –a întrebat dacă sunt de acord să fiu propus de el pentru poziţia de prim-ministru tehnocrat, interimar pe o anumită perioadă nu foarte lungă. Am spus că da, şi atunci a fost acea fază pe care o descrieţi aş frumos cum am venit la Bucureşti.

Rareş Bogdan: Noi o transmiteam live, Realitatea TV transmitea live.

Klaus Iohannis: Ne-am întâlnit direct la Parlament, fără nici un Grivco, fără un aranjament din partea mea. Şi a început acea etapă în care prima dată am fost propus, n-am fost acceptat, ş.a.m.d., care s-a prelungit în campania prezidenţială şi se cunoaşte rezultatul.

Rareş Bogdan: Dar în afară de domnul Crin Antonescu, aţi purtat şi alte discuţii cu alţi lideri, lideri PSD?

Klaus Iohannis: Eu am purtat o serie de discuţii, dar în grupul liderilor partidelor care s-au adunat atunci într-o alianţă aproape ad-hoc, sau coaliţie ad-hoc, cum dorim să-i spunem.

Rareş Bogdan: Şi momentul 2013 în februarie intraţi în partid. Cine v-a invitat în partid atunci? Aţi ajuns prim-vicepreşedinte votat de congres la Palatul Parlamentului.

Klaus Iohannis: Tot Crin Antonescu m-a invitat şi atunci.

Rareş Bogdan: A venit la dumneavoastră sau cum?

Klaus Iohannis: Am avut o discuţie, de data aceasta la Bucureşti, o discuţie lungă, bună, care s-a finalizat cu exact intrarea mea în PNL şi, ulterior, alegerea mea în funcţia de prim-vicepreşedinte al PNL.

Rareş Bogdan: Când a fost această discuţie, vă mai amintiţi?

Klaus Iohannis: Această discuţie a fost în ianuarie 2013, cu câteva săptămâni înainte să fac pasul efectiv în a mă înscrie în PNL.

Rareş Bogdan: Atunci când aţi venit au fost o serie de lideri ai partidului care se visau preşedinţi în cazul în care Crin Antonescu ajungea la Cotroceni sau îşi rupea piciorul în drum spre Cotroceni sau în campania prezidenţială, care îşi doreau preşedinţia partidului. Aş vrea să ştiu relaţia dumneavoastră de atunci până astăzi cu aceşti lideri. Unul a fost Dan Ruşanu. E greu să aveţi o relaţie, că dânsul a fost condamnat, sau nu condamnat, dar arestat.

Klaus Iohannis: A dispărut din spaţiul public.

Rareş Bogdan: Al doilea a fost Daniel Chiţoiu, cel care visa.

Klaus Iohannis: Care a dispărut din spaţiul PNL şi a reapărut în noul UNPR, în PLR:

Rareş Bogdan: Al treilea a fost domnul Radu Stroe.

Klaus Iohannis: Care, de asemenea, a dispărut din spaţiul PNL şi a reapărut în alt spaţiu.

Rareş Bogdan: A patra a fost doamna Norica Nicolai.

Klaus Iohannis: Care are altă opţiune decât partidul din care face parte. Noi suntem toţi în PPE şi am fost, practic, admişi. Săptămâna viitoare este şedinţa politică care consfinţeşte decizia tehnică. Domnia sa se pare că încă se mai gândeşte dacă vine împreună cu partidul în PPE sau rămâne în grupul ALDE. Dar nu, nu am avut discuţii în contradictoriu cu doamna Nicolai.

Rareş Bogdan: Şi al cincilea era domnul Rareş Mănescu, secretar general, dar cel care, de asemenea, visa să fie preşedinte. Adică era una dintre opţiuni, nu că visa.

Klaus Iohannis: Cu domnul Mănescu am o relaţie foarte bună şi colegială până în ziua de astăzi.

Rareş Bogdan: Deci e singurul care a rămas, practic, lângă dumneavoastră, domnul Mănescu, din echipa asta de 5 oameni care visau preşedinţia PNL.

Klaus Iohannis: Da, se poate spune şi aşa.

Rareş Bogdan: Că restul au plecat, fiecare e pe alte zări. Mă rog. Luăm o scurtă pauză publicitară domnule preşedinte. Revenim cu ce reproşaţi Guvernului Ponta şi guvernării Ponta şi, de asemenea, cu proiectul dumneavoastră pentru România, proiectul Klaus Iohannis pentru România. O să începem şi cu acţiune. Eu mi-am făcut vacanţele în Apuseni. Sunt din Ocna Mureş, din Alba. Am copilărit acolo, apoi m-am dus la Cluj, dar cunosc foarte bine Apusenii. Şi am văzut nişte imagini pe care o să le dau şi vreau să le comentăm împreună, să-mi spuneţi ce s-a întâmplat acolo. Am revenit la „Jocuri de putere”. Invitatul meu şi al dumneavoastră, Klaus Iohannis, candidatul ACL la preşedinţia României. Domnule Iohannis, ce reproşaţi dumneavoastră Guvernului Victor Ponta?

Klaus Iohannis: Este o dată un reproş general pe care l-aş face şi pe care l-am mai făcut. Guvernul Victor Ponta nu are nici un fel de gândire. Nu are o strategie, nu ştim ce doreşte de fapt să facă, cum de altfel e destul de greu să aibă strategii importante dacă stai toată ziua la televizor. Dar, dincolo de asta, sunt nişte lucruri foarte, foarte concrete care, între timp, nu mă deranjează pe mine că sunt oponent politic, ci ne deranjează pe noi toţi. România a fost, practic, ieşită din criză după ce Guvernul Ponta a fost în acţiune timp de 2 ani. Iată că România a intrat în recesiune tehnică. Este o veste foarte, foarte proastă pentru noi toţi. Am avut promisiuni de tipul, dacă vă amintiţi cumva, Guvernul Victor Ponta va crea 1 milion de locuri de muncă. Nici vorbă de aşa ceva. S-a uitat, nu mai vorbeşte nimeni despre asta. Au apărut câteva locuri de muncă, foarte, foarte puţine. Dar lucruri mult mai grave. CAS-ul, toată joaca cu „Iată CAS-ul, nu-i CAS-ul” mi se pare o abordare care nu ajută pe absolut nimeni. Şi noi insistăm ca pe data de 1 octombrie să se intre pe CAS redus cu 5%. Avem sume importante care au fost alocate în bugetul pentru 2014 pentru investiţii, investiţii publice foarte importante. Nu s-a realizat nici măcar o mică parte din aceste investiţii, cu toate că banii, culmea, au fost în buget pentru investiţii. Rezultatul a fost o diminuare suplimentară a economiei, fiindcă aceşti bani care ar fi trebuit să alimenteze economia nu s-au mai cheltuit pe investiţii. Şi multe alte lucruri unde se vede clară contradicţia între o acţiune şi următoarea acţiune, exact lucrul pe care l-am criticat. Nu există o gândire clară, nu ştim în ce direcţie vrea să ne ducă Guvernul. Şi acum, mai clar, nu ştim cum vrea să producă o creştere economică, fiindcă de asta avem nevoie.

Rareş Bogdan: Da, interesant. Dar, spuneţi-mi şi mie domnule Iohannis, dumneavoastră cu domnul Ponta aţi stat de vorbă în ultimul timp, în ultimele 6 luni să vedeţi ce are în cap?

Klaus Iohannis: Nu, n-am mai discutat de când am avut acea fază în care am fost propus ministru de către PNL şi am fost refuzat. Am fost toţi 4 refuzaţi, practic. Nu am mai avut nici un fel de discuţie.

Rareş Bogdan: Apropo de asta, întrebările maestrului Cristoiu, 3 la număr, pentru că una am adresat-o deja, era legată de prezenţa, cum aţi ajuns dumneavoastră în 2009 la Palatul Parlamentului. Domnul Ion Cristoiu vă întreabă aşa: Din cei 10 ani de mandat ai lui Traian Băsescu, ce apreciaţi că trebuie să duceţi mai departe? Deci ce consideraţi că ar trebui continuat din cei 10 ani de mandat Traian Băsescu? Întrebare Ion Cristoiu pentru dumneavoastră.

Klaus Iohannis: Sunt, în esenţă, două lucruri, două domenii în care în ultimii 10 ani, trebuie să recunoaştem cu toţii, s-au făcut progrese semnificative şi aceste lucruri trebuie duse obligatoriu mai departe şi consolidate. Este vorba, în primul rând, despre statul de drept, unde, indiferent cum privim lucrurile, s-au făcut progrese semnificative. Trebuie mers mai departe, trebuie garantat şi consolidat statul de drept în România. Al doilea lucru, la fel de valoros, la fel de important, independenţa justiţiei. S-au făcut paşi importanţi înspre o justiţie cu adevărat independentă şi funcţională. Acest parcurs trebuie continuat şi trebuie consolidat şi garantat. Avem nevoie de un preşedinte care nu doar povesteşte despre statul de drept şi independenţa justiţiei. Avem nevoie de un preşedinte care garantează statul de drept şi garantează independenţa justiţiei.

Rareş Bogdan: În 2005 Traian Băsescu a avut o afirmaţie care atunci a trezit nedumerire. O completare la întrebarea domnului Ion Cristoiu. În care vorbea despre o axă Bucureşti – Londra – Washington. Susţineţi o astfel de axă? Veţi merge pe aceeaşi politică externă, sau veţi nuanţa politica externă a României?

Klaus Iohannis: Aici trebuie să fim foarte clari. România are 3 axe şi aceste axe trebuie duse mai departe, fiindcă nici nu putem să le numim axe. Sunt cei 3 piloni care asigură stabilitatea şi securitatea României şi sunt foarte bine cunoscute. Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, rolul şi locul nostru în NATO, rolul şi locul nostru în UE. Aceşti 3 piloni garantează securitatea şi stabilitatea României chiar şi în aceste vremuri când, nu departe de noi, situaţia geopolitică este complicată. Nu trebuie reinventate nici un fel de axe, nu trebuie inventate nici un fel de axe. Aceste parteneriate trebuie duse mai departe, trebuie consolidate, trebuie dezvoltate. Unele dintre ele permit dezvoltări foarte semnificative, dacă am lua, de exemplu, parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii. Partea militară este impecabilă, avem două baze şi avem, probabil, în curând poate chiar un comandament NATO, lucru excelent. Dar acolo putem să mergem mai departe şi să dezvoltăm parteneriatul strategic şi în latura economică. Poate reuşim să convingem mai mulţi investitori americani să vină în România, să vină să deschidă unităţi de producţie, să vină cu know how, ş.a.m.d. Şi aşa este în toate 3. E loc de dezvoltare, putem să ne manifestăm, putem să căpătăm o voce mai puternică, dar nu trebuie să inventăm sau să reinventăm alte axele decât acelea care funcţionează foarte bine.

Rareş Bogdan: Dar apropo de asta, de ce nu vin investitorii, domnule preşedinte? De ce America, Statele Unite sunt pe locul 12 în rândul investitorilor? Sigur, Olanda, Franţa sau Germania fiind pe primele locuri în ceea ce înseamnă investiţiile.

Klaus Iohannis: Lucrurile sunt foarte clare şi simple, şi chiar astăzi un oficial american a reluat ce ni s-a mai spus de atâtea ori, şi pe bună dreptate pentru că aşa este. Investitorii vor să vadă seriozitate, stabilitate şi predictibilitate în ţara unde merg. Asta înseamnă, în traducere liberă, o legislaţie care este stabilă şi serioasă, bunăoară Codul Fiscal nu trebuie schimbat din 2 în 2 luni fiindcă astfel de schimbări induc nesiguranţă, induc instabilitate. Nu trebuie guvernat prin ordonanţe de urgenţă. Este un lucru pe care l-am spus şi eu, l-au spus şi alţii de nenumărate ori. Şi Guvernul Ponta, m-aţi întrebat ce critic. Ce face înainte de alegeri? Dă două ordonanţe care schimbă întreaga configuraţie a spaţiului politic în prag de alegeri prezidenţiale. Astfel de lucruri se văd, se aud şi îi fac pe investitori să fie foarte precauţi, în special investitorii americani. Dar în general dacă vom avea o guvernare stabilă, care nu abuzează de ordonanţe de urgenţă, care creează reguli bune şi le păstrează un timp îndelungat, atunci vor veni investitorii. Fiindcă România este o ţară atractivă. Avem o forţă de muncă bună, avem condiţii bune, avem preţuri bune. Deci avem tot ce ar vrea să găsească un investitor. Ceea ce trebuie considerabil îmbunătăţit este stabilitatea şi predictibilitatea.

Rareş Bogdan: A doua întrebare a maestrului Ion Cristoiu pentru dumneavoastră. USL s-a destrămat pentru că PSD n-a acceptat propunerea lui Crin Antonescu de a vă numi pe dumneavoastră şi vicepremier. De ce aţi ţinut, domnule Klaus Iohannis, la funcţia de vicepremier?

Klaus Iohannis: A fost o decizie a conducerii PNL, PNL care a fost partener cu drepturi egale în USL. Aşa am hotărât în conducerea PNL şi aşa am mers în USL pentru discuţie. Nu a fost o decizie pe care am luat-o eu sau Crin Antonescu. A fost decizia noastră, decizia luată în Biroul Politic şi aşa am considerat că este bine.

Rareş Bogdan: A treia întrebare. Cum apreciaţi poziţia preşedintelui Traian Băsescu faţă de Federaţia Rusă în cazul crizei ucrainene şi cum aţi fi procedat dumneavoastră dacă eraţi preşedinte al României?

Klaus Iohannis: Aceste ipoteze recunosc că sunt greu de definit. Traian Băsescu este preşedintele României. Are reacţiile pe care le are faţă de Federaţia Rusă, nu e nici o surpriză. A avut astfel de aprecieri pe întreaga durată a celor două mandate şi, ca atare, nu a venit cu nici o surpriză. Dacă aş fi avut altfel de reacţii? Este greu de spus şi sper să pot da răspunsul atunci când voi fi la Cotroceni, cum reacţionez la anumite situaţii care apar atunci. Nu cred că se poate face o comparaţie unu la unu cu ce aş fi făcut eu.

Rareş Bogdan: Colegii mei de la departamentul politic, colega mea care conduce acest departament are pentru dumneavoastră două întrebări. Ce aţi discutat dumneavoastră săptămâna trecută la întâlnirea cu ambasadorii ţărilor UE? Care a fost discuţia pe care aţi avut-o acolo? E curiozitatea unui jurnalist profesionist foarte bun, conduce un departament de 25 de oameni, departamentul politic al Realitatea TV.

Klaus Iohannis: Da, a fost o discuţie nepublică, informală cu ambasadorii. Am discutat situaţia politică actuală.

Rareş Bogdan: Aţi discutat şi despre ordonanţă?

Klaus Iohannis: Am discutat problemele care sunt importante în această etapă în spaţiul public.

Rareş Bogdan: Aţi accepta o confruntare cu Victor Ponta în turul I sau în turul II?

Klaus Iohannis: A, bineînţeles, abia aştept să stau faţă în faţă cu domnul prim-ministru Victor Ponta şi să-l întreb şi eu multe lucruri interesante. Am făcut şi eu câteva verificări şi am lucruri foarte, foarte interesante să-l întreb.

Rareş Bogdan: Să ştiţi că şansa dumneavoastră pare destul de greu de pus în practică atâta timp cât domnul premier se fereşte să stea cu mine faţă în faţă, care sunt un biet jurnalist. Mai aşteptaţi-l, dar mă îndoiesc că va accepta.

Klaus Iohannis: Ar fi foarte interesant şi ar fi foarte instructiv pentru publicul larg.

Rareş Bogdan: Şi o ultimă întrebare de la colegii mei de la departamentul politic. Ce model de om politic aveţi, domnule Klaus Iohannis? Din străinătate, din România.

Klaus Iohannis: Nu am un politician care pot să spun că-mi este model.

Rareş Bogdan: Dar despre punctul 8 de la Timişoara ce părere aveţi? Chiar dacă au trecut 25 de ani.

Klaus Iohannis: Da. Vă spun, dacă s-ar fi acceptat atunci de clasa politică, sau poate şi mai târziu, punctul 8 din Declaraţia de la Timişoara, România acum ar fi mult mai departe pe parcursul ei de stat de drept, de independenţă a justiţiei, de modul cum se face politică. Este păcat, păcat că nu a reuşit clasa politică să înţeleagă importanţa acestui punct 8 din Declaraţia de la Timişoara. Totul ar fi fost altfel dacă s-ar fi acceptat încă de la început şi s-ar fi construit, efectiv, altă clasă politică.

Rareş Bogdan: Dar despre fraţii noştri de peste Prut? Ştiţi că eu văd România o ţară de 30 de milioane. Eu nu sunt cu ăştia cu listele electorale. Eu văd România mea, este de 30 de milioane de oameni, pentru că sunt şi cei din Statele Unite, şi cei din Spania, şi din Italia, şi de peste Prut. Aş vrea să-mi spuneţi ce le transmiteţi celor de peste Prut.

Klaus Iohannis: Avem o relaţie foarte specială şi trebuie să fie o relaţie foarte specială cu Basarabia, cu Republica Moldova mai corect spus. Este o relaţie care trebuie cultivată, şi sunt convins că avem un viitor comun. Noi acum imediat construim viitorul nostru comun în UE. Trebuie să facem tot ce este posibil pentru a-i sprijini în parcursul lor european, iar în anii care vor veni vom vedea cum evoluează relaţiile între România şi Republica Moldova, între România şi Basarabia. Dar eu sunt foarte optimist şi cred că evoluţia va fi una foarte bună

Rareş Bogdan: Credeţi că poate fi, dumneavoastră cunoaşteţi bine istoria Germaniei. Şi eu vin mai departe şi vă fac o provocare. Credeţi că, eu fiind un unionist convins şi un patriot român autentic, zic eu. Putem să ne gândim vreodată că trecem Prutul sau trec Prutul cum au trecut alţii Poarta Brandenburg? Adică că cele două ţări, în viitor, ar putea avea o şansă comună?

Klaus Iohannis: Eu cred că da, dar nu în viitorul apropiat. Eu cred că trebuie să lăsăm lucrurile să meargă în ritmul în care merg ele. Nu putem să facem o comparaţie. Probabil v-aţi gândit la reunificarea Germaniei. Acela a fost un moment istoric special. S-a realizat atunci proiectul reunificării. Aici este deja vorba de alt parcurs, altă viteză de realizare şi cred că facem bine să luăm lucrurile aşa pe rând. Acum avem de-a face cu integrarea europeană a Republicii Moldova. Trebuie să-i sprijinim cu tot ce putem să-i sprijinim. Şi atunci parcursul va fi unul natural.

Rareş Bogdan: Veţi face în această campanie electorală, sunt încă două luni, până la două luni şi jumătate de campanie, veţi face o vizită la Chişinău, v-aţi gândit la asta?

Klaus Iohannis: E posibil să se întâmple aşa ceva. Încă echipa de campanie lucrează la agendă, să vedem dacă e posibil, dacă se poate realiza practic aşa ceva. Ar fi frumos.

Rareş Bogdan: Da. Spuneţi-mi care sunt defectele domnului Ponta? Are defecte domnul Ponta?

Klaus Iohannis: Nu-mi place, ştiţi foarte bine, să mă refer la persoană. Nu fac nici atacuri la persoană, cum nu vreau să descriu eu care ar fi posibilele defecte ale unui contracandidat. Cred că dumneavoastră aţi putea mult mai bine să faceţi această analiză. Eu m-am referit la lipsa de proiect, lipsa de viziune în guvernare. La proiecte politice mă refer cu mare plăcere, dar la atacuri la persoană nu mă pricep.

Rareş Bogdan: Dar vă e teamă de atacuri? Că în următoarea perioadă vor curge atacurile spre dumneavoastră.

Klaus Iohannis: Nu mi-e teamă absolut deloc. Sunt conştient de faptul că A. Vor fi atacuri. B. Vor fi poveşti inventate. Dar nu mi-e teamă de ele, fiindcă nu am nici un motiv să mă tem de astfel de atacuri care vizează persoana mea. Pot fi atacat, am fost atacat, nu am păţit nimic, nu voi păţi nimic. Aş prefera, sigur, să fie discuţii pe proiecte politice, dar sunt pregătit foarte bine şi pentru unele, şi pentru altele.

Rareş Bogdan: Domnule Iohannis, cum va arăta România după 5 ani de mandat Klaus Iohannis?

Klaus Iohannis: Va arăta mai bine. Eu îmi doresc, am viziunea aceasta a unei Românii prospere şi puternice şi voi face tot ce trebuie şi ştiu ce trebuie făcut pentru a ajunge acolo. Poate nu peste 5 ani, poate durează un pic mai mult, dar sunt foarte multe lucruri care deja le-am spus în spaţiul public, cum se poate interveni. Domeniul economic l-am atins deja când mi-aţi pus întrebarea cu investitorii. Trebuie legislaţie mai stabilă, mai bună, reguli mai simple, mai clare pentru o perioadă mai lungă. Este nevoie de rediscutarea problemei educaţiei. Este nevoie de rediscutarea problemei sănătăţii. Este nevoie de rediscutarea problemei pensiilor şi multe alte lucruri. Acestea vor fi expuse mai pe larg în proiectul meu, pe care îl voi prezenta în zilele următoare, proiectul candidatului Klaus Iohannis. Şi atunci putem să discutăm deja mult mai aplicat. Dar aceste lucruri sunt importante. În toată această perioadă de când am intrat în postura de candidat m-am gândit la aceste lucruri şi sunt convins că am soluţii pentru foarte multe probleme.

Rareş Bogdan: În toamna lui 2009 Călin Popescu Tăriceanu spunea aşa: „Poate o să vă surprindă. Îl cunosc pe primarul Sibiului de foarte multă vreme. Am lucrat foarte bine cât am fost prim-ministru. Este un om foarte valoros, ce poate avea o contribuţie foarte importantă în România. Îl văd pe Klaus Iohannis fie premier, fie chiar preşedinte al României”. În toamna lui 2009, mai precis în 22 septembrie 2009, adică în urmă cu 5 ani de zile. Ce credeţi că l-a făcut pe domnul Tăriceanu să-şi schimbe complet poziţia faţă de dumneavoastră?

Klaus Iohannis: Apropierea de Victor Ponta, asta l-a făcut să se schimbe.

Rareş Bogdan: O să spun acum o chestiune. În 2009, domnule primar şi preşedinte, avea loc o lansare de carte la Sala de Sticlă a Primăriei Sibiu, „Criză şi după criză”, carte scrisă de Andrei Marga în prezenţa subsemnatului, a prietenului meu Octavian Hoandră, jurnalistul Octavian Hoandră şi scriitorul, a domnului Viorel Hrebenciuc, Ecaterina Andronescu, Mircea Geoană. Dumneavoastră aţi participat ca primar la această lansare de carte, şi aţi şi vorbit dacă bine îmi amintesc. După asta, la această lansare şi la discuţiile de după a participat şi un tânăr, pe care, sincer să fiu, nu-l prea băgam nici unul în seamă, eu cel puţin mai puţin, dumneavoastră nu foarte mult. Se numea Victor Ponta. Nu ştiam că va ajunge preşedinte al PSD. Era purtător de cuvânt al campaniei lui Mircea Geoană. Un tinerel. Spuneţi-mi, de atunci dumneavoastră, de la acea lansare, poate vă amintiţi, nu ştiu dacă vă amintiţi sau nu…

Klaus Iohannis: Îmi amintesc. A fost un eveniment frumos, cum sunt toate evenimentele care au loc la noi în Primărie.

Rareş Bogdan: Era foarte frumos la acel eveniment, cu multă lume. Aţi mai vorbit cu domnul Victor Ponta de atunci, după acea lansare? V-aţi întâlnit cu dânsul să aveţi o discuţie, aşa, la o cafea, la masă, dânsul fiind în trecere arătându-le copiilor sau doamnei Sibiul?

Klaus Iohannis: Am mai avut întâlniri cu Victor Ponta, nu multe, dar am avut întâlniri, în special în perioada USL-ului, chiar înainte să mă înscriu în PNL. A mai fost în Sibiu la evenimente publice la care ne-am întâlnit şi, da, am discutat.

Rareş Bogdan: Şi ce părere v-a făcut domnul Ponta?

Klaus Iohannis: Recunosc, atunci, una mai bună decât acum.

Rareş Bogdan: Aveţi o relaţie specială cu Luxembourg. Această relaţie specială a adus Sibiu – Capitală Culturală. A fost unul dintre componentele care a asigurat Sibiu – Capitală Culturală. Spuneţi-mi, în măsura în care atunci când veţi ajunge preşedinte al României veţi purta discuţii speciale cu Luxembourg, Germania sau Austria, sau vor fi discuţii comune cu toate ţările spaţiului european?

Klaus Iohannis: Evident că există relaţii bilaterale, şi acestea sunt foarte importante, când vorbim de mediul de afaceri, de investitori, ş.a.m.d. Afacerile europene se discută într-un fel de întâlnire, dar afacerile bilaterale, care nu trebuie neglijate, se discută în alt format. Şi, da, vor fi cu siguranţă discuţii pe care voi dori să le port şi cu partenerii din Luxembourg, şi cu partenerii din Germania şi din celelalte ţări cu care avem relaţii bune sau chiar foarte bune.

Rareş Bogdan: Din punct de vedere politic, practic, aderarea PNL-ului la PPE, care vine cu o politică europeană a cumpătării, schimbă cumva optica dumneavoastră şi a PNL, ACL-ului în privinţa politicii promovate până acum? Pentru că până acum PNL a promovat o politică şi grupul ALDE la fel, a creşterii economice. Permanent creştere economică, creşterea consumului şi mai puţin cumpătarea. PPE-ul era pe cumpătare, asta era politica de căpătâi. Îşi schimbă cumva PNL-ul politica prin această trecere la PPE?

Klaus Iohannis: Faptul că PNL devine acum membru PPE nu schimbă decât foarte, foarte puţin abordarea pe care o avem pentru România. Fiindcă PNL, altfel decât multe partide liberale din lume, a fost, este şi rămâne un partid de centru dreapta. Şi asta am spus-o când a apărut discuţia cu adeziunea la PPE. Locul nostru natural este acolo în PPE fiindcă PNL, şi cel vechi şi cel nou, marele PNL, cum spun unii politicieni, este un partid de centru dreapta şi locul lui natural este în familia PPE. Dar tocmai din acest motiv, fiindcă locul nostru natural este acolo, nu se schimbă fundamental abordarea faţă de politica pe care o purtăm aici, politica noastră în România. Lucrurile sunt mai degrabă de o reaşezare naturală în spaţiul familiilor politice europene.

Rareş Bogdan: Domnule preşedinte, aţi fost ieri, am văzut nişte imagini dintr-un loc foarte drag românilor, foarte drag, şi mie, care mi-am făcut multe vacanţe în Apuseni şi îi iubesc enorm, dar tuturor românilor. Se numeşte Ţebea acel loc. Aş vrea să-mi spuneţi ce v-au spus nişte oameni deloc complicaţi, extrem de simpli, dar foarte direcţi, moţii. Ce v-au spus în acele întâlniri? Îi rog pe colegii mei Corina Berceanu, Cosmin… să dea imagini. Să-mi spuneţi şi mie ce v-au spus, care sunt apăsările urmaşilor lui Avram Iancu. Am văzut că aţi stat câteva ore acolo.

Klaus Iohannis: Da, am stat aproape toată ziua acolo. De la început am fost, am ajuns mai repede acolo decât a fost programul meu oficial. Am participat la slujbă, am participat la comemorare, la depuneri de coroane, după care am stat mai multe ore cu oamenii de acolo, un eveniment extraordinar de frumos. Am fost şi sunt foarte, foarte impresionat de modul extraordinar de deschis, de cald, cum am fost primit acolo la Ţebea. Nu exagerez, a fost senzaţional, a fost emoţionant din cale afară. Mulţi oameni care au vrut să vorbească cu mine, care au venit să-mi strângă mâna. Oamenii au venit, toţi, cu deschidere, cu urări de bine, cu urări de preşedinţie. A fost un eveniment de care îmi voi aminti întotdeauna cu foarte, foarte mare plăcere.

Rareş Bogdan: Dar ce vi se plâng oamenii, domnule, dumneavoastră? Care sunt supărările lor, care sunt dezamăgirile?

Klaus Iohannis: Oamenii sunt supăraţi că au prea puţini bani, nu sunt băgaţi în seamă, sunt prea multe taxe, micii comercianţi, au fost foarte mulţi mici comercianţi foarte supăraţi pe impozitarea excesivă, pe lipsa de iniţiativă din partea guvernanţilor. Au impresia că sunt daţi la o parte, au impresia că sunt neglijaţi. Sunt lucrurile pe care ni le spun oamenii tot timpul.

Rareş Bogdan: Dar că sunt minţiţi v-au spus, domnule Iohannis?

Klaus Iohannis: Unii să ştiţi că au avut expresii foarte puternice, pe care n-aş vrea să le redau acum într-o emisiune televizată. Dar au venit oameni şi mi-au spus lucruri foarte dure la adresa guvernanţilor.

Rareş Bogdan: Sunt supăraţi îi simţiţi supăraţi?

Klaus Iohannis: Sunt supăraţi, sunt dezamăgiţi. Sunt, pe de altă parte, plini de speranţă că lucrurile vor fi mai bune.

Rareş Bogdan: Domnul Călin Popescu Tăriceanu, nu ştiu cum să-i spun, de asta, nu pot să-i spun liberal Călin Popescu Tăriceanu. Domnul cu papion roşu sau desuuri, cum spunea Crin Antonescu, roşii, în urmă cu 10 minute a afirmat pe o altă televiziune că dumneavoastră răspundeţi comenzilor politice ale lui Traian Băsescu. Spuneţi-mi şi mie, răspundeţi comenzilor lui Traian Băsescu, aşa cum zice domnul ăsta Tăriceanu, sau cum îl cheamă? Că nu pot să-i spun numele ca şi preşedintele Băsescu. Am văzut că dânsul i l-a învăţat pe tot. Are un nume de vreo 7 prenume, nume, Călin Popescu Constantin Anton, e complicat.

Klaus Iohannis: Este o aberaţie, este pur şi simplu o aberaţie şi este o minciună. Este fals. Ce să vă spun? Am spus-o şi o repet, nu acţionez la comanda nimănui. Dar proiectul politic pe care vreau să-l promovez şi marele partid de dreapta pe care l-am înfiinţat nu este nici anti-Băsescu, nu este nici pro-Băsescu. Este fără Băsescu. Traian Băsescu a fost preşedintele României timp de 10 ani. S-a încheiat, practic. Mai sunt câteva săptămâni. E gata, s-a încheiat mandatul, s-a încheiat acea etapă politică. Şi chiar dacă este important să cunoaştem trecutul ca să evităm anumite greşeli, să-i învăţăm din trecut cum se spune, pentru mine este important să construiesc un proiect politic pentru viitor. Ori acest proiect politic pentru viitor nu conţine pe politicianul Traian Băsescu. Iar aceste acuzaţii, care sunt vehiculate şi veşnic reluate de PSD. Acum dacă şi domnul Tăriceanu le reia, este clar din ce spaţiu vine. Sunt simple încercări de a mă denigra. Nu, nu sunt nici pro-Băsescu, nu sunt nici anti-Băsescu. Sunt fără Băsescu. Nu există nici un fel de comandă politică la mine.

Rareş Bogdan: Domnule Klaus Iohannis, am o ultimă rugăminte, nu întrebare pentru dumneavoastră. Şi e rugămintea unui jurnalist şi a unui om care, repet, vă ştie de foarte mult timp. Şi pentru ca demersul dumneavoastră să fie unul cu sorţi de izbândă, spune om care în fiecare zi 2-3 ore este aici în faţa românilor şi în dialog cu dânşii, se întâlneşte cu foarte mulţi oameni, vreau să vă rog ceva. Şi o spune un om care nu ascunde că are o simpatie pentru dumneavoastră şi de mult timp. Rugămintea mea este ca mâine, sau poimâine, când aveţi dumneavoastră timp, eu nu dau teme, eu vă rog doar. Dacă aveţi timp. Să luaţi telefonul. Dacă nu aveţi numărul de telefon, vi-l dau eu. Să-l sunaţi pe Crin Antonescu. Întâlniţi-vă cu Crin Antonescu, beţi o cafea şi porniţi la luptă pentru că va fi greu. Alături de domnul Blaga, care e un general important al oştirilor pedeliste, în cazul în care, deci fără Cătălin Predoiu, Vasile Blaga, dar mai ales Crin Antonescu, va fi foarte complicat. Pentru că Crin Antonescu are publicul său, are lumea care îl simpatizează, care îl iubeşte şi cred că e important să îngropaţi orice fel de secure a războiului şi Crin Antonescu să vină alături de dumneavoastră în acest demers foarte important din toamna acestui an. E o rugăminte. Sigur că la următoarea emisiune eu o să vă întreb dacă aţi …

Klaus Iohannis: Vom discuta aceste lucruri, dar aşa este, cum spuneţi.

Rareş Bogdan: Aţi aduce ceva din Germania? E o întrebare venită din partea regiei noastre. Colegii mei, vreo 18 la număr acolo, întreabă ce aţi aduce din Germania în România. Nu gumă de mestecat, ca şi comportament sau, ştiu eu, ca şi sistem.

Klaus Iohannis: Nu cred că trebuie săaducem altceva decât, poate, investitori. Ar fi un lucru bun dacă ar veni mai mulţi investitori din Germania. Şi poate un pic putem să tragem cu ochiul la modul cum se face acolo politică, cu mai puţină gălăgie, mai puţin spectacol steril şi mai multă aplecare pe soluţii la problemele existente.

Rareş Bogdan: O întrebare de la Lavinia Şandru, colega mea de la „Deschide lumea”. Domnule Iohannis, cum vă veţi lua rămas bun şi ce le veţi spune sibienilor atunci când vă veţi despărţi de ei, dacă veţi fi ales preşedinte al României?

Klaus Iohannis: Greu, va fi greu.

Rareş Bogdan: Dar ce le veţi spune? Le veţi face o recomandare? Aveţi un om pe care să-l recomandaţi în momentul în care plecaţi la Cotroceni?

Klaus Iohannis: Asta o să mă mai gândesc.

Rareş Bogdan: Vă mulţumesc foarte mult, domnule Iohannis. Vă aşteptăm în continuare la Realitatea TV la „Jocuri de putere”, dar nu numai, şi sper că acceptaţi invitaţia făcută, nu ştiu dacă aţi fost informat sau dacă aţi urmărit, împreună cu maestrul Cristoiu, vă invităm la măsuţa noastră rotundă de joia seara. Nu acum, că dânsul scrie cartea.

Klaus Iohannis: După ce termină cartea.

Rareş Bogdan: După ce termină cartea, adică duminica viitoare sau cealaltă, vă aşteptăm la o discuţie despre România, despre proiectul Iohannis pentru România, împreună cu maestrul Cristoiu la Realitatea TV. Mult succes şi aşteptăm să vedem cum evoluează bătălia pentru Cotroceni.

Klaus Iohannis: Eu vă mulţumesc.

(Prin Monitoring Media, Realitatea TV – Jocuri de putere , Ora: 21:00)

Etichete:, , , , , , , , , ,

Comentariile nu sunt permise.

<span>%d</span> blogeri au apreciat: