Declaraţie politică: La o aniversare!

20150604_093850Domnule Președinte de ședință, stimaţi colegi,

Împlinim în acest an un sfert de secol de la reinventarea, am putea spune, parlamentarismului în România, odată cu începerea lucrărilor Parlamentului rezultat ca urmare a alegerilor din Duminica Orbului, 20 Mai 1990.

Între timp o întreagă istorie a fost parcursă, istoria trecerii pe plan legislativ și instituțional de la relativul haos rezultat în urma evenimentelor din decembrie 1989 și a procesului de destructurare a sistemului comunist și până în momentul de azi, al unei Românii integrate european și euro-atlantic. În această istorie, rolul Parlamentului României, al Camerei Deputaților și al Senatului, nu poate fi ignorat, iar progresele înregistrate între 1990 și prezent nu pot fi negate.

Doamnelor și domnilor! Suntem, ca parlamentari, responsabili solidari ai faptului că azi, în ciuda progresului evident de care vorbeam, reputația Parlamentului, cel mai reprezentativ organ al unei democrații reale, precum și reputația clasei politice care oferă resursa umană pentru acest Parlament, se află pe una din treptele cele mai de jos ale unui posibil clasament care ar cuprinde instituțiile fundamentale ale statului.

Cum am ajuns noi aici, stimați colegi? Răspunsul este, desigur, extrem de complicat și poate că depășește puterea de analiză a celui care vă vorbește. Cert, depășește cele trei minute pe care le am la dispoziție. Dar mi se pare evident că prin întreaga noastră activitate, prin comportamentul nostru individual și de grup, suntem factori responsabili ai acestei decăderi. Pentru că am acceptat, ca indivizi sau ca grupuri parlamentare, să fim preșul de sub picioarele celor care se aflau la cârma guvernului și a ministerelor, atunci când partidele noastre se aflau la guvernare. Și să fim preșul de sub picioarele șefilor noștri de partid, mai tot timpul. Pentru că, deși nu există instituția mandatului imperativ, am acceptat să votăm la comanda unora sau a altora. Pentru că prea adesea am votat legi fără să ne consultăm cu aceia care ne-au trimis să îi reprezentăm, deși era vorba despre viața, sănătatea și bunăstarea acestora. Pentru că în numele eficienței am sacrificat însăși esența parlamentarismului, dezbaterea parlamentară. Și, mai ales, invocând un drept constituțional consacrat, acela al imunității parlamentare, prea adesea ne-am apărat pe noi și pe colegii noștri respingând solicitările Parchetului, chiar și în cazuri de culpă evidentă.

Respectul se câștigă greu și se pierde ușor. Cât de greu sau de ușor poate fi recâștigat respectul poporului român pentru Parlament? Este o întrebare, Doamnelor și Domnilor, căreia evenimentele aflate în desfășurare îi pot da un răspuns, chiar dacă provizoriu.

Să începem cu un prim pas, fie el și unul simplu: să nu mai apărăm penalii din rândurile noastre. Să încercăm astfel să ne respectăm pe noi înșine, ca aleși ai poporului român. Căci respectul, încă o dată, se câștigă, nu se primește cadou.

Radu Zlati,

Deputat PNL

Etichete:, , , ,

Comentariile nu sunt permise.

%d blogeri au apreciat asta: