R. Diaconu (CdG): Impactul noilor Coduri – raport CSM: Prevederi care nu au avut efect social benefic sau încalcă Constituția.

justitieRaportul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) privind impactul noilor Coduri (civile și penale) recomandă desființarea instanțelor militare și constată că unele dintre noile prevederi nu au avut un efect social pozitiv, iar acordul de recunoaștere a vinovăției nu funcționează suficient, deocamdată, procedura fiind aplicată pentru doar 5% dintre persoanele trimise în judecată.

Acordul pentru recunoașterea vinovăției

“O instituţie care s-a dorit să aibă efecte benefice în ce priveşte celeritatea soluţionării cauzelor de către procurori şi care să genereze costuri mult mai reduse pentru stat şi părţi prin aplicarea ei este acordul de recunoaştere a vinovăţiei.

Însă, în prima perioadă de aplicare a instituţiei, scopul asumat de redactorii codurilor penale încă nu a fost atins: numărul inculpaţilor persoane fizice cu privire la care a fost întocmit acord de recunoaştere a vinovăţiei a fost de 2.235 în 2014, ponderea ocupată în numărul total al inculpaţilor trimişi în judecată (50.342 persoane fizice) fiind de 4,43%”, se apreciază în Raportul CSM.

Sesizarea instanței prin acord de recunoaştere a vinovăţiei s-a făcut în 1.979 de cazuri, adică 5,40% din totalul dosarelor încheiate prin rechizitoriu.

De asemenea, au observat cei din grupul de lucru al Raportului, “procedura este dominată de formalism, încheierea acordului presupunând formalități multiple, iar în cazul în care instanța sesizată respinge acordul de recunoaștere a vinovăției și trimite dosarul procurorului în vederea continuării urmăririi penale, procedura este reluată, cu cheltuirea astfel a unor resurse umane și materiale inutile, iar scopul instituției nu pare a fi atins“, se mai menționează în raport.

Este necesară o reevaluare a Codurilor

Există numeroase decizii de neconstituționalitate privind reglementările noi, motiv pentru care este necesară reevaluarea celor patru Coduri, din perspectiva drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, ale concordanței acestora cu Constituția României.

“Date fiind recentele și multiplele decizii ale Curții Constituționale, parte din ele schimbând practic filosofia unor întregi instituții ale noilor coduri, cu impact direct asupra activității instanțelor și parchetelor, grupul propune (re)evaluarea celor patru noi coduri, ale tuturor instituțiilor acestora din perspectiva drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, ale concordanței acestora cu Constituția României, în lumina și a practicii recente a Curții Constituționale. Este în interesul cetățeanului ca implementarea noilor coduri să cunoască predictibilitate și certitudine în aplicarea lor”, se arată în raportul care analizează impactul noilor coduri

În document se apreciază că sunt greu de stabilit cauzele care au condus la situația în care fiecare lună de aplicare a noilor coduri a adus noi decizii de neconstituționalitate, dar efectul negativ asupra isntanțelor este de necontestat: “Este vorba de o inadecvare la realitățile sociale ale dispozițiilor din aceste coduri? Este o poziție diferită a Curții Constituționale față de redactorii codurilor și celor care au adoptat în Parlament aceste acte în înțelegerea dinamicii și rolului instituțiilor procedurale (în special a celor penale) de către Curtea Constituțională? Un lucru e cert: toate acestea au grevat negativ activitatea instanțelor și parchetelor. Ca și expectanța justițiabililor“, se menționează în Raport.

Desființarea instanțelor militare

Raportul recomandă și desființarea instanțelor militare, măsură ce a mai fost propusă și în trecut:”Concluzia justă, care nu dă loc la echivocuri, este cea a desființării instanțelor militare ca fiind inadecvate actualului sistem judiciar. (…) Desființarea instanțelor militare este singura soluție ce dă satisfacție atât eficienței activității sistemului de justiție, cât și asigurării tuturor garanțiilor de independență și imparțialitate ale instanțelor și judecătorilor din România”, arată raportul privind impactul noilor coduri.

Propunerea aceasta va fi înaintată Ministerului Justiției.

Motive

Unul dintre motive este eficiența acestor instanțe: la tribunale, un judecător miliar a avut 46 de dosar într-un an, în timp ce în tribunalele civile, unui judecător i-au revenit în medie 918 dosare. La curțile de apel, în timp ce civilii s-au ocupat de 945 de dosare, militarii au avut o încărcătură medie de numai 70 de dosare.

Pe de altă parte, consideră autorii Raportului, dubla subordonare a judecătorilor militari nu oferă garanții depline de independență și imparțialitate: “Faptul că judecătorii militari au un statut hibrid, aparținând prin cariera profesională de sistemul de justiție, dar în ce privește cariera militară aparținând de Ministerul Apărării Naționale. Nu e asigurată pe deplin, în lipsa unor plase de protecții adecvate, garanția de independență a judecătorilor militari, din moment ce promovarea în grade militare, cu consecințe materiale evidente (creșteri salariale), este făcută de Ministerul Apărării Naționale, în condițiile prevăzute de Regulamentul comun al CSM și Ministerul Apărării Naționale, însă potrivit Legii nr. 80/1995 privind statul cadrelor militare. Pentru înaintarea în grad militar, conform acestei legi, este necesară o evaluare pe baza unor calificative care se acordă de comisii formate din militari, deci persoane și structuri din afara sistemului de justiție”, se precizează în raport.

De altfel, aceste instanțe sunt istoric depășite fiind “mai degrabă o moștenire a sistemului dictatorial comunist decât o realitate necesară actualului context social, economic și politic”, în condițiile în care după 1990 au fost demilitarizate o serie de categorii profesionale, de exemplu, polițiștii, mai constată Raportul.

Prevederi care nu au avut efecte sociale benefice

În cazul furtului simplu și pentru unele variante ale furtului calificat a fost înlăturată răspunderea penală dacă părțile se împacă. Autorii Raportului vor o analiză detaliată pentru a se vedea dacă nu cumva asta a încurajat fenomenul infracțional.

Similar în cazul vătămărilor corporale din culpă. Numărul dosarelor cu acest obiect a scăzut, dar în realitate situația este diferită.

Raportul amintește și unul dintre lucrurile cerute cu insistență de procurori, înainte de intrarea în vigoare a Codurilor penale: reincriminarea unor forme agravate ale unor infracțiuni contra patrimoniului, respectiv a celor care au produs consecințe deosebit de grave, cu prejudicii patrimoniale foarte mari. “Cu titlu de exemplu, infracțiunea de înșelăciune, al cărei maxim de pedeapsă este mult prea scăzut (5 ani închisoare, indiferent de valoare prejudiciului, modul de operare și alte asemenea criterii), ceea ce atrage existența unui termen de prescripție foarte mic în condițiile în care investigațiile ce trebuie să fie efectuate pot atinge un nivel de complexitate deosebit de ridicat”.

Anunțuri

Etichete:, , , , , , , ,

2 comentarii pe “R. Diaconu (CdG): Impactul noilor Coduri – raport CSM: Prevederi care nu au avut efect social benefic sau încalcă Constituția.”

  1. pozeDECAT 21 Septembrie 2015 la 9:04 AM #

    Eu am o suparare minora in raport cu noile proceduri. Am avut un proces cu primaria si politia locala Eforie Sud pentru un abuz al lor. Am castigat la recurs (la fond e exemplara decizia judecatoarei care scoate din buzunar acuzatii care nu existau in procesul verbal pe care il contestasem si ignora total referirile la lege pe care abia la recurs au fost luate in calcul) dar nici pana in ziua de azi nu am primit o comunicare oficial. Inteleg ca prin noua procedura trebuie sa ma duc eu la Constanta ca sa-mi iau decizia si sa ma descarc de datoria abuziv semnalata de autoritati si care imi este permanent amintita la administratia financiara. Adica aia au trimis amenda la fisc desi am contestat in termen drept care am si avut parte de un lung proces cu administratia respectiva.
    Asa ceva este inadmisibil, sa am un proces la sute km distanta si ca sa aflu verdictul in mod oficial trebuie sa stau eu sa verific zilnic pagina de internet a tribunalului sa vad daca a iesit o decizie, daca a iesit o motivare si pe urma sa ma duc eu acolo sa obtin hartia … In conditiile in care mi s-a si refuzat stramutarea procesului! O asa aberatie trebuie eliminata si trebuie revenit la practica initiala in care TOATE masurile tribunalului erau comunicate in scris partilor implicate.

    Apreciază

    • Radu Zlati 21 Septembrie 2015 la 9:21 AM #

      și mie mi se pare o aberație… Și culmea, am o chestie asemănătoare…

      Apreciază

%d blogeri au apreciat asta: