Radu Zlati (DC News): Ceri ce vrei, dar știi ce vrei? Analiză a unor solicitări adresate de societatea civilă clasei politice

 Nu cunosc în acest moment întreg conținutul discuțiilor dintre Președintele Iohannis și reprezentanții societății civile și ai protestatarilor, discuții care au avut loc vineri, 6 noiembrie, la Cotroceni. Constat doar că primă abdicare de la spiritul acțiunilor protestatare a fost faptul că aceste discuții nu au avut loc în prezența presei – a solicitat cineva transparență totală și a fost refuzat? Iată o întrebare la care ar merita să cunoaștem răspunsul…
În lipsa acestor informații, voi încerca să analizez scrisoarea deschisă pe care mai multe organizații au adresat-o Președintelui și Parlamentului (conținutul ei integral poate fi citit aici)

Nu de altceva, dar, nu-i așa, într-o oarecare măsură scrisoarea îmi este adresată și mie. Deci:

„1. Desemnarea unui premier credibil şi cu voinţă pentru a introduce schimbarea de profunzime cerută de români atât în noiembrie 2014 cât şi în noiembrie 2015.”

Solicitarea este adresată Președintelui și Parlamentului, şi poate că ar fi normală în alte vremuri și alte conjuncturi, dar este irealizabilă în acest moment. De ce? „Schimbarea de profunzime” ar necesita un mandat mai lung decât anul pe care îl va avea la dispoziție un potenţial premier tehnocrat. Și, se pare, va fi practic imposibilă desemnarea unui premier politic care să ne prezinte garanţia, la numirea sa de către Președinte sau la confirmarea sa de către Parlament, că va avea un mandat care să depășească limita intervalului rămas până la alegerile parlamentare din 2016, alegeri al căror rezultat este, în acest moment, extrem de greu de anticipat.

În context, semnatarii scrisorii se arată de acord cu ideea alegerilor anticipate, fără să insiste asupra ei. Dar tratarea en passant a temei este eronată, după mine, deoarece alegerile anticipate (dacă ele ar putea avea loc) reprezintă cheia de boltă a unei posibile căi de rezolvare a crizei politice in care ne aflăm.

„2. Revenirea la alegerea primarilor şi preşedinţilor de consilii judeţene în două tururi de scrutin, pentru a înlătura pericolul de oligopol al partidelor mari. Termen: 10 decembrie.”

Practic, solicitarea este imposibil de realizat în 2015. Mai întâi că ambele partide mari (PSD și PNL) sunt captive propriilor primari, care se încăpățânează, în funcție fiind, să agreeze doar ideea alegerilor într-un singur tur. Dar chiar dacă liderii PSD și PNL ar învinge rezistența propriilor primari, chiar dacă această modificare legislativă ar fi operată în timp record, date fiind constrângerile impuse de către CCR în domeniul electoral, ea nu ar mai privi alegerile locale din mai 2016, ci doar pe acelea din 2020. Ceea ce, desigur, nu este în intenția semnatarilor scrisorii.

„3. Anularea mandatelor celor 552 primari şi 4791 consilieri migratori pe OUG 55/2014.”

Este îndoielnic că partidele din actuala coaliție parlamentară ar agrea această măsură pentru care s-a zbătut până acum Opoziția. Principiile sunt bune, dar nici 500 de primari nu sunt de lepădat. Însă, raportată la celelalte măsuri propuse, măcar aceasta are un parfum de credibilitate.

„4. Dizolvarea actualelor Comisii de Control SRI și SIE din Parlament și desemnarea unor parlamentari credibili, care să efectueze anchete serioase și să ofere explicații publice pentru activitățile serviciilor secrete, plus un control bugetar eficient.”

Irelevanța comisiilor parlamentare de control al serviciilor de informații nu rezultă din componența acestora. Schimbarea membrilor nu ar însemna mare lucru, dacă acestor comisii nu li se oferă pârghiile legislative pentru a exercita un control efectiv, și nu doar acela formal, decorativ, din prezent. Pe de altă parte, cum „nici ei nu mai stiu câți sunt”, mă tem că cei proaspăt nominalizați ar putea să dovedească aceleași vulnerabilități pe care societatea civilă a crezut că le vede în persoana actualilor componenți ai celor două comisii.

„5. Înlocuirea actualului Avocat al Poporului cu o persoană competentă, neutră politic şi aptă să-şi îndeplinească mandatul în interes public. Termen: 1 decembrie.”

Probabil că domnul Ciorbea ar putea fi schimbat în termenul solicitat, dacă ar exista voință politică. Desigur, s-ar putea ridica aici o problemă deontologică. Domnul Ciorbea, dincolo de performanțele jalnice ale mandatului său, a fost numit legal, iar mediocritatea nu este o motivație suficientă pentru schimbarea unuia dintre stâlpii statului de drept. Și îmi pare cu totul ciudat ca unii dintre aceia care au reproșat USL, în 2012, schimbarea Avocatului Poporului, văzând în acest act o componentă a unei lovituri de stat, să solicite aplicarea unei proceduri identice în 2015.

„6. Aprobarea înființării Agenției Naționale de Gestionare a Bunurilor Sechestrate. Termen: 10 decembrie.”

Sincer, nu știu dacă avem nevoie de o nouă instituție. Mi se pare că avem suficientă legislație, iar dacă este nevoie de ceva nou, termenul este prea scurt – dacă nu cumva se apelează la o ordonanță de urgență, adică exact un mecanism pe care societatea civilă l-a criticat, și pe drept, de atâtea ori.

„7. Respingerea inițiativelor existente în Parlament care vizează slăbirea mecanismelor de luptă anticorupție. Termen: 1 decembrie.”

Nu cunosc să existe astfel de inițiative în Parlament. Pe de altă parte, este discutabil dacă viziunea semnatarilor scrisorii asupra a ceea ce aceștia numesc „mecanismele de luptă anticorupție” este cea corectă, democratică și care să respecte 100% drepturile omului. Aici ar trebui o discuție care excede limitele acestui articol, discuție în care să vedem și să dezbatem argumentele care stau în spatele acestei solicitări.

„8. Întărirea DNA și a Parchetelor prin oferirea posibilității tehnice de a efectua interceptări, pentru a nu mai depinde de tehnica SRI.”

Nu sunt un fan al acestui Big Brother în care noi, politicienii, am transformat Serviciul Român de Informaţii. Dimpotrivă. Dar dacă până acum SRI și-a făcut treaba, cel puțin pe partea cu ascultările, de ce am multiplica instituțiile care pot face interceptări? Știu că fiecare instituție de forță tinde să aibă propriul serviciu de urmărire, dar nu văd cu ce ar ajuta acest fapt democrația și nu ştiu dacă, multiplicându-se urechile ce ne ascultă, drepturile noastre individuale ar fi mai bine apărate. Deci, cel puțin în ceea ce mă privește, mai degrabă nu – sau nu înainte de o discuție aplicată și pe fondul problemei.

„9. Premierul învestit să procedeze urgent la demiterea şefilor de companii publice cu probleme legale (…) De asemenea, şefii numiți prin încălcarea legii (OUG 109/2011 privind managementul profesionist) la companii precum CFR Marfă, CNADNR, Aeroporturi București, CN Hunedoara și altele trebuie demiși”.

Desigur, cine a numit ar putea să și destituie, numai că există proceduri care trebuiesc respectate, iar nerespectarea legii în ce privește numirea acestor șefi, și a altora, nu o poate face nici strada, nici societatea civilă instituționalizată, nici măcar premierul desemnat, ci doar Justiția. Nu cred că cineva își dorește să plătim, în același timp, doi directori: unul destituit dar care a atacat destituirea în instanță, eventual a și câștigat procesul, și un altul, recent angajat, care ascute creioane pe un salariu de mii de euro. Termenul de 1 decembrie prezentat este iluzoriu, iar solicitarea, în principiu corectă, nu ar fi ușor de realizat, chiar dacă ar exista voința politică necesară demarării procedurilor de demitere.

„10. Premierul învestit se angajează să decăpușeze companiile de stat (care au datorii cât bugetele sănătății și educației la un loc), precum și la continuarea procesului de profesionalizare și depolitizare a managementului companiilor de stat. Termen: 10 decembrie.”

De angajat se poate angaja, premierul desemnat, la aceste măsuri – că nu îl doare pixul. Angajamente, probabil şi cereri în această direcție, am mai văzut – în ultimii 10 ani mai cu seamă. Dar aici nu este vorba de voluntarismul unui Hercule mioritic care și-ar propune să curețe grajdurile lui Augias. Chiar dacă și-ar propune acest lucru, și i-ar dedica 25 de ore pe zi, premierul desemnat tot va eșua glorios. „Decăpușarea” trebuie realizată de către noii conducători ai companiilor de stat, printr-un management corect și riguros și prin respectarea regulilor pieței. Solicitarea sună frumos – dar atât. Pe de altă parte, efortul de integrare a companiilor de stat în mecanismele economiei de piață reale nu poate avea un termen-limită. Companiile de stat vor trebui gestionate corect și după 10 decembrie – altfel nu vom face decât să înlocuim niște deștepți cu alți băieți, nu mai puțin deștepți și mai bine racordați politic.

Acestea sunt solicitările care privesc reforma statutului și a vieții politice în viziunea semnatarilor: ExpertForum (EFOR), Centrul Român pentru Politici Europene (CRPE), Grupul pentru Dialog Social (GDS), Asociaţia Română pentru Cultură, Educaţie şi Normalitate (ARCEN), Asociația Pro Infrastructură. Unele dintre aceste ONG-uri au avut reprezentanți la întâlnirea cu Președintele, astfel încât sunt sigur că propunerile au ajuns la cunoștința celui care a promis public că va media între societatea civilă și partidele parlamentare.

Nu am făcut decât să analizez pe scurt doleanțele din scrisoarea deschisă; sunt mai mult ca sigur că se pot alătura observațiilor mele şi observații punctuale sau de principiu ale colegilor parlamentari. În totului tot, cu regret, scrisoarea reprezintă un amalgam de bune intenții, care de care mai greu aplicabile, cel puțin în termenele propuse de către reprezentanții societății civile. Dacă nu cumva, unele, foarte aproape de granița imposibilului sau chiar a inutilului.

O singură problemă am, eu personal, cu acest program, desigur unul susceptibil de îmbunătățiri. Programul nu vorbește despre una dintre problemele fundamentale, pentru mine, ale relațiilor din societatea românească: cea a „acoperiților” din politică, din Justiție, din mass-media. Tăcerea aceasta este asurzitoare, pentru mine. Dar, pe de altă parte, poate că această tăcere spune totuși ceva – și nu numai mie.

NOTĂ: Titlul de pe prima pagină a site-ului este al redacției

Sursă: www.DC News.ro

Reclame

Etichete:, , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

2 comentarii pe “Radu Zlati (DC News): Ceri ce vrei, dar știi ce vrei? Analiză a unor solicitări adresate de societatea civilă clasei politice”

  1. alex 10 Noiembrie 2015 la 6:51 PM #

    ciolos premier. eu sper sa nu fie antiamerican, avand in vedere ca e consilierul lui juncker, iar juncker a avut recent o declaratie de apropiere de rusia…. si stim ca franta+germania(ue) e mai apropiata de rusia decat de sua. as fi vrut un premier ca in polonia, acolo unde la putere au ajuns politicieni eurofobi, rusofobi si extrem de proamericani… dar si asa e bine….

    Apreciază

  2. Ivi 11 Noiembrie 2015 la 5:34 AM #

    Desigur ca de multe ori „diferenta dintre o societate functionala si una quasi blocata” sta in „mici detalii”…
    Voi spune doar ca masura de alegere in 2 tururi a primarilor si presedintilor de consilii va trebui schimbata chiar daca nu s-ar aplica doar din 2020 – ea mai trebuie insa completata cu o regula de tip – primarii marilor orase(municipii) si presedintii consiliilor populare doar pentru 2 mandate – restul doar 2 mandate consecutive…

    Apreciază

%d blogeri au apreciat asta: