14 iulie – Ziua Națională a Franței. Ne leagă prea multe de ”sora noastră mai mare” pentru ca ziua aceasta să nu fie sub semnul tricolorului. Interesant cum căderea Bastiliei, luată cu asalt mai degrabă dintr-o eroare (celebra închisoare nu avea, la momentul atacării ei, nici deținuți nici armament și muniție depozitate între ziduri) a devenit un simbol al libertății asumate. ”Libertate, Egalitate, Fraternitate”, utopica deviză a revoluției franceze, devenind făclia care a aprins o Europă dominată încă de structurile anchilozate ale Vechiului Regim.
Dincolo de Ziua Franței și celebrarea libertății, în aceeași zi de 14 Iulie, dar un secol și jumătate mai târziu, în Germania NSDAP desființează toate celelalte partide. Regimul totalitar se desăvârșește astfel, un partid care a câștigat niște alegeri libere și democratice distrugând pas cu pas întregul eșafodaj al democrației, într-o tăcere asurzitoare a electoratului și a clasei politice germane. Suntem capabili să învățăm ceva din lecțiile trecutului?
Gustave Klimt – Sărutul
Și câteva aniversări: nașterea (1862) lui Gustav Klimt, pictor austriac (d. 1918), a cântărețului american de muzică folk Woody Guthrie (1912-1967) și aceea a lui Ingmar Bergman (1918-2007), regizorul meu preferat, înainte de a-l descoperi pe Mihalkowsky.
Radu Zlati 
Comentarii recente