Președintele meu. Și al PNL. Cum să fie?

ZlatiPe repede înainte, că mintenaș îmi bate la ușă Revelionul, și eu nu am zis nimic despre viitoarea Convenție Națională și despre cum văd eu viitorul președinte al Partidului Național Liberal. Deci: Prima opțiune: Crin Antonescu. Știu, nu este o opțiune ideală. Dar mă tem că nu avem opțiuni ideale, în ce privește PNL-ul de azi; opțiunile ideale au murit și, la Florica, se întorc din când în când în mormite (zic gurile rele) de ce prostii mai putem face noi, urmașii lor. Știu, Crin Antonescu ar veni cu pasiv și cu activ, cu bunele și relele sale, cu deciziile sale benefice dar și cu cele care au produs rău nu doar carierei sale politice, dar și partidului: decizii la nivel de resurse umane, resurse la nivel de direcții strategice ale partidului, sau doar decizii de ordin tactic, decizii de ordin parsonal (dar ce este pur personal când vorbim despre un lider de partid și despre un om politic care ar fi putut să marcheze definitiv evoluția politicii românești din acest deceniu, și nu doar atât?) Dar Crin Antonescu ar fi adus PNL ceea ce acestuia pare că îi lipsește de vreo doi ani de zile: i-ar aduce suflet și suflu. Vorba lui Anca Radu:

Partidului Naţional Liberal i s-a terminat suflul exact acolo unde i s-a terminat sufletul. Şi i s-a terminat în momentul în care “telefonul” PNL a-nceput să dea ora exactă – vorba vine…— în loc să transmită entuziasm. Cu asta venise Crin, cu entuziasmul, cu realitatea că ne vorbea un om viu, cu emoţiile lui, cu slăbiciunile lui, şi asta a umanizat enorm partidul. În fond, asta e toată esenţa liderilor, să ia un concept în jurul căruia există şi se defineşte o entitate şi să-i dea o faţă umană, să se pună la dispoziţie ca interfaţă între oameni şi treaba aia abstractă care nu mişcă pe nimeni.

Căci nu de rațiune a dus lipsă PNL în clădirea eșecului electoral din 2016; dar rațiunea este inutilă când construiește castele din nisip și pictează norii, în loc să conceptualizeze simțămintele adânci ale celor care, de fapt și de drept, sunt partidul: membrii acestuia, masa aceea a activiștilor de partid, cei care câștigă sau pierd bătăliile electorale. Cei fără de care entuziasmul nu poate fi închipuită nici o victorie la urne. Doar că, pentru Antonescu, a conduce PNL nu mai este un factor pe care să îl mai ia în considerare. El o spune cu subiect și predicat:

Nu poţi să porţi bătălii care nu sunt o glumă, nu poţi să le porţi de două-trei ori. Marile bătălii nu se repetă. (…) Bătălia mea mi-am dus-o şi am avut victorii şi înfrângeri (…) A mai fost o victorie să facem şi să punem capăt USL-ului, să facem atunci când trebuia făcut şi când era o şansă care trebuia încercată şi să-i punem capăt atunci când el devenise o farsă. (…) Bătălia mea n-a reuşit. România de azi nu este România mea, România pe care am vrut-o (…), a fost un eşec. Dar bătălia pe durata vieţii mele politice s-a terminat. Cu victorii, cu înfrângeri. După un astfel de eşec, pe un proiect ca acela, nu mai există continuare

Eu, ca prieten al domniei sale, sunt obligat nu doar să iau notă de această voință, exprimat nu doar public ci și în particular, dar să și o sprijin. De aceea, opțiunea Crin Antonescu iese din discuție.

A doua opțiune: Oglindă oglinjoară, cine este cel mai potrivit lider din țară?

Nu voi spune nume. Încă. NU vreau să agit spiritele, suntem încă în perioada sărbătorilor de iarnă, hai să ne bucurăm de ele. Și apoi, cazul Crin Antonescu este revelator pentru un anumit spirit care exista, cel puțin, la nivelul Partidului Național Liberal în 2009, spirit care poate că nu a murit încă: dacă Antonescu a devenit conducătorul PNL, el care nu era un baron de partid, ci avea doar un nume nepătat, idei și putere de convingere, atunci în ranița oricărui membru PNL zace ștampila cu antetul liderului național. Dacă nu voi spune nume, în schimb voi face, pe scurt, portretul robot al ”președintelui meu”, adică al omului care ar putea (și mi-aș dori) să devină Președintelui PNL la viitoarea Convenție Națională:

  1. bărbat (după lungul și infructuosul interimat al Alinei Gorghiu, simt nevoia revenirii la un tipar mai conservator)
  2. vechime în partid mai mare de 5 ani, și de preferință o vechime în vechiul PNL (pentru a atrage în activitatea de partid persoane care în ultimii ani s-au înstrăinat, în special liberali dezamăgiți)
  3. un intelectual veritabil, adică având în spate o carieră profesională reală, la nivel înalt, nu doar o carieră politică sau administrativă (ar putea fi un factor real de atragere înspre partid a intelectualilor) sau un om de afaceri (manager) de succes sau un liberal cu o bogată activitate în plan social-cetățenesc (ambele alternative, ca pol de atracție fie către lumea managerilor, fie către lumea societății civile), dar toate cu respectarea punctului 2
  4. să nu fi fost un vector major de imagine al guvernelor Boc-MRU, și în general al regimului Băsescu (pentru a fi mai ușor acceptat de către vechii național-liberali);
  5. să nu fi fost un vector major de imagine al guvernelor USL (pentru a fi mai ușor acceptat de către vechii democrat-liberali);
  6. să nu fi jucat un rol important în procesul de fuziune PNL-PDL (proces care, pe chestii punctuale, a supărat fie pe unii fie pe ceilalți dintre subiecții fuziunii);
  7. să nu fi fost un actor major în procesul decizional care, mai ales în ultimul an de zile, a dus la cortegiul deciziilor nefericite (la nivel de conducere centrală a partidului), decizii care au făcut ca în final partidul să aibă rezultatele electorale ale anului 2016;
  8. să aibă nu doar un CV impecabil, dar să nu i se poată imputa nimic (sau nimic relevant) în lumina criteriilor de integritate pe care partidul și le-a asumat;
  9. să aibă o minimă experieță ca reprezentant al partidului într-un organism ales de către cetățeni (consilier local/județean, primar, președinte de CJ, parlamentar) sau de către membrii de partid (membru al organism de conducere la nivel local/județean/național)
  10. să aibă o minimă experiență în calitate de comunicator al partidului, în special pe media electronică (TV)

Am introdus doar criterii cuantificabile, cât de cât. Care pot recomanda sau descalifica o candidatură sau alta. Se prezumă inteligența, buna voință, loialitatea față de partid, viziunea, etc șamd. Se prezumă, până la o eventuală probă contrarie. Acum, dacă aveți o listă de nume în minte, începeți să bifați/debifați, și vedeți ce vă iese. Sunt curios… PS Da, după 10 ianuarie cred că vin și cu un nume, două… ca să știm despre ce vorbim. 🙂

Anunțuri

Etichete:, , , , , ,

8 comentarii pe “Președintele meu. Și al PNL. Cum să fie?”

  1. Felicia Monea 30 Decembrie 2016 la 7:04 PM #

    …regret…nu sunt in asentimentul dvs….liberalii nu stiu…face campanie electorala…nu au lideri…cei din fostul pdl au tot ce vrei…am fost in campania lui JOHANNIS in 2014…au muncit cei din fostul pdl…pnl…0

    Apreciază

  2. redguy1973 30 Decembrie 2016 la 8:20 PM #

    Pai ar trebui sa candidati la presedentia PNL, serios vorbind…

    Apreciază

    • Radu Zlati 30 Decembrie 2016 la 8:39 PM #

      lol… da, mă gândisem și eu la asta. Mai trebuie ca 10 organizații județene să îmi susțină candidatura 😛

      Apreciază

  3. abc 1 Ianuarie 2017 la 3:56 AM #

    trebuie alegeri interne in stil american sau francez, acolo voteaza pentru candidati membrii de partid, dar si simpatizantii care nu sunt membri de partid. se poate pune o conditie: simpatizantii sa nu fie membri psd ca sa nu influenteze psd prin masele sale de votanti rezultatul alegerilor interne. alegeri interne ca la americani, cu donatii de la votanti, cu reclame electorale, cu mitinguri prin fiefuri etc,etc. cercetati ce activitate imensa a avut trump, cum s-a mobilizat pentru a castiga candidatura din partea republicanilor la conventie

    Apreciază

  4. Andreea Ionescu 2 Ianuarie 2017 la 10:53 PM #

    Nu ati precizat varsta. Pentru un randament maxim ar trebui sa aiba cca 45 de ani.

    Apreciază

    • Radu Zlati 3 Ianuarie 2017 la 9:51 AM #

      Vârsta nu este relevantă. În politică maturitatea politică este undeva între 45-60 de ani. Cel mai eficient președinte liberal postrevoluționar, Quintus, avea la momentul respectiv peste 60 de ani.

      Apreciază

  5. monica 4 Ianuarie 2017 la 9:14 PM #

    Victor Stanculescu -Rm Valcea

    Apreciază

    • Radu Zlati 4 Ianuarie 2017 la 9:24 PM #

      dacă respectivul domn este propunerea dumneavostră pentru funcția de președinte al PNL, dintr- cercetare sumară nu corespunde portretului robit cel puțin în două puncte: nu are în urmă o carieră de MARE prestigiu (dincolo de frontiera județeană, probabil nu a auzit nimeni de avocatul Victor Stănculescu) și nu a trecut pe sticla televiziunilor naționale. Mulțumesc pentru feedback și pentru faptul că vă implicați.

      Apreciază

%d blogeri au apreciat asta: