Florin Cîțu despre ”Gaura” lui Dragnea”

Pe blogul personal, Florin Câțu publică un raport care cuprinde versiunea personală asupra incidentului cunoscut în media drept ”Gaura lui Dragnea” Îl reproduc aici, în extenso:

Scurt istoric al situatiei economice in 2016

Florin CatuIn primul semestru din 2016 produsul intern brut s-a majorat cu 5,2% ca urmare a contribuției pozitive a cererii interne (7,3 %). Cererea internă s-a bazat, în principal, pe creșterea consumului populației cu 10,2%. Formarea brută de capital fix (investiţii brute) s-a majorat cu 7,4% faţă de semestrul I 2015. Creşterea investiţiilor brute a fost mai evidentă în trimestrul II (+10,7%), fiind cu peste un punct procentual superioară celei a consumului final (9,6%).

Exportul net a contribuit negativ la creşterea reală a produsului intern brut cu 2,1 procente în condiţiile majorării exporturilor de bunuri şi servicii cu 7,0% şi a importurilor de bunuri şi servicii cu 11,6%.

Pe latura ofertei este de evidenţiat creşterea valorii adăugate brute din toate sectoarele economice: agricultură (10,1%), servicii (7,0%), construcţii (4,9%) şi industrie (1,8%). Impozitele nete pe produs s-au majorat cu 2,9%.

La nivelul primelor 11 luni ale anului curent volumul producţiei industriale s-a situat cu 0.4% peste nivelul realizat în aceeaşi perioadă din 2015.

În primele 11 luni ale anului 2016, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 3441 milioane euro, comparativ cu 1237 milioane euro în perioada ianuarie – noiembrie 2015;. Investiţiile străine directe au totalizat 3 928 milioane euro.

În 2016 comparativ cu 2015, preţurile de consum s-au redus, în medie, cu 1,55%. Inflaţia anuală a înregistrat în luna decembrie o rata de -0,55%.

În prima parte a lunii august 2016 a fost aprobată Ordonanța Guvernului nr.14/2016 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2016. Ca urmare a acestei rectificări bugetare estimarea deficitului bugetului general consolidat pe anul 2016 s-a menținut la nivelul de 2,8% din PIB în termeni cash. A doua rectificare bugetară pe anul 2016 a tinut de cont analiza rezultatelor bugetare pe perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2016: un deficit de 3,7 miliarde lei, respectiv 0,49% din PIB.

Cheltuielile bugetului general consolidat au crescut în termeni nominali cu 4% față de aceeași perioadă din anul precedent. Veniturile bugetului general consolidat au fost cu 2% mai mici în termeni nominali față de aceeași perioadă a anului precedent. Deficitul bugetar pentru 2016 este estimat la 2.6% din PIB mai mic decat cel bugetat de 2.8%. din PIB.

Analiza economica obiectiva a rectificarilor bugetare din 2016

Rectificarile bugetare au fost folosite de cele mai multe ori politic. Acestea au reprezentat mereu un instrument politic puternic, mai ales in anii electorali.

Totusi, exista si un rationament economic pentru a face aceste rectificari in timpul unui an fiscal. Nimeni nu poate sa estimeze perfect viitorul. In timpul anului, din mai multe motive, executia bugetara poate sa difere de cea prognozata, aprobata in Parlament. Diferente pot sa apara atat la cheltuieli dar mai ales la venituri. Astfel, venituri mai mari decat cele estimate pot sa fie distribuite catre plata datoriei publice sau cresterea unor cheltuieli publice- rectificare pozitiva. In cazul unor venituri mai mici decat cele estimate se pot lua doua deicizii: sa termini anul cu un deficit bugetar mai mare sau sa faci rectificari in timpul anului prin care reduci din cheltuieli ( rectificare negativa).

In 2016 au fost facute doua rectificari bugetare, OG nr.14/10.08.2016 si OUG nr.86/23.11.2016, ambele pozitive.

1) Rectificare bugetara OG nr.14/10.08.2016

Executia bugetara pana la acel moment nu justifica, din punctul meu de vedere, o rectificare bugetara pozitiva. Veniturile bugetului consolidat erau sub cele obtinute in aceeasi perioada a anului 2015. Veniturile fiscale pe primul semestru erau peste nivelul bugetat cu 2 puncte procentuale dar mai mici decat cele obtinute in aceeasi perioada a anului 2015. Veniturile nefiscale erau cu 9,0% sub programul de încasări aferent semestrului I și cu 6,6% mai mici comparativ cu încasările din semestrul I 2015.  Performanta slaba la nivelul bugetului consolidat este rezultatul performantei foarte slabe la nivelul veniturilor nefiscale dar mai ales la capitolul “Sume primite de la UE in contul platilor efectuate si prefinantare” (fonduri europene).

Avand in vedere ca executia bugetara nu justifica, in opinia mea, o rectificare bugetara pozitiva guvernul a folosit un lucru pe care l-am vazut si condamnat si la alte guverne- a majorat estimarea de venituri pentru intreg anul 2016. Estimarea de venituri suplimentare se baza, totusi, la acel moment pe cateva elemente credibile : crestere economica mai mare decat estimata initial, venituri fiscale mai mari de pe urma cresterii economice mai mari.

Trebuie remarcat ca aceasta rectificare bugetara prezinta foarte clar si transparent de ce a fost necesara, “Adoptarea unor acte normative care au prevederi referitoare la majorări sau modificări salariale”. Din punct de vedere macroeconomic consider ca a fost o decizie gresita. Au fost crescute cheltuilelile permanente pe baza unor estimari de venituri mai mari in timp ce executia bugetara era sub asteptari  (vezi https://florincitu.wordpress.com/2016/08/12/nimic-nu-este-gratuit-totul-are-un-cost-real-sau-de-oportunitate/  .)  Astfel, poate nu in anul 2017 dar in urmatorii ani exista probabilitatea foarte mare ca o parte din aceste cheltuieli permanente sa fie taiate.

Rectificarea bugetara pozitiva OG nr.14/10.08.2016 nu se justifica, in opinia mea, daca se lua in considerare evolutia executiei bugetare pana in acel moment. Dar a fost o rectifiare bugetara facuta transparent si care a prezentat in detaliu motivele care au stat la baza cresterii cheltuielilor publice. In acelasi timp, chiar daca estimarea veniturilor pentru 2016 era opimista, avand in vederea ca mai erau 4 luni probabilitatea ca aceasta estimare sa fie realizata era relativ mare.

2) Rectificare bugetara OUG nr.86/23.11.2016

Pe 23 noiembrie 2016 guvernul a anuntat a doua rectificare bugetara pentru 2016. La fel ca si rectificarea din august 2016 si aceasta era una pozitiva in sensul ca erau crescute cheltuielile si veniturile la bugetul consolidat.

Aceasta rectificare bugerara a surprins in primul rand prin faptul ca venea cu o luna inainte de incheierea anului 2016. In acest capitol din raport ignor faptul ca a fost facuta in plina campanie electorala.

Rectificarea bugetara pozitiva din 23.11.2016 porneste de la o situatie a veniturilor bugetului general consolidat asumata de 2% sub anul precedent. La aceea data se stia deja ca la 31 Octombrie 2016 veniturile din fondurile europene erau cu 9.000 milioane mai mici fata de suma bugetata pentru 2016. Mai mult, avand in vedere ca rectificarea bugetara se face in ultimele zile ale lunii noiembrie 2016 este evident ca existau deja date pentru primele 2 saptamani ale lunii si se stia ca situatia veniturilor din fonduri UE nu se imbunatatea. Din contra.

O rectificare bugetara pozitiva inseamna ca in timpul anului guvernul creste, peste ceea ce era bugetat, cheltuielile pentru anumite ministere. Acest lucru se poate face, se justifica, doar daca exista venituri mai mari la buget. Datele arata ca veniturile la buget per total erau sub cele bugetate, in special cele de la fonduri UE. Astfel pentru a face o rectificare bugetara pozitiva era nevoie de estimari de venituri mai mari pana la sfarsitul anului.

Rectificarea bugetara pozitiva din 23 noiembrie 2016 sustine cheltuieli mai mari pe baza unor estimari de crestere a veniturilor tocmai in sectorul unde deja exista o nerealizare de 9 miliarde lei: “Principalele venituri ale bugetului de stat care se majorează în urma rectificării bugetare sunt:- sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări aferente cadrului financiar 2014-2020: +1.090.6 milioane lei”;. Asta insemna ca in luna decembrie 2016 veniturile din sume primite de la UE si alti donatori in contul platilor efectuate ar fi trebuit sa creasca cu 10 miliarde lei.

Estimarile de incasari vin de obicei de la ministere. Totusi, in viziunea mea, nu exista niciun scenariu in care un sector unde in primele 11 luni executia bugetara arata venituri cu 95% mici decat cele bugetate sa treaca la o executie bugetara de 110% in luna 12-a. Mai ales cand vorbim de aproximativ 11 miliarde de lei. Aceasta ipoteza pe care s-a bazat rectificarea bugetara din noiembrie 2016 trebuie explicata deoarece fara aceasta estimare de venituri mai mari la “Sume primite de la UE in contul platilor efectuate si prefinantare” rectificarea bugetara din nu s-ar fi putut face.  

Rectificarea bugetara pozitiva OUG nr.86/23.11.2016 nu se justifica, in opinia mea, avand in vedere datele despre evolutia executiei bugetare prezentate public pana in acest moment. Fata de rectificarea bugetara din August 2016 aceasta rectificare a fost mai putin transparenta si ridica mai multe semne de intrebare. Aceste semne de intrebare apar mai ales in legatura cu estimarile de venituri fara de care aceasta a doua rectificare nu ar fi fost posibila.

In sectiuna VI Propuneri din acest raport nominalizez persoanele care trebuie audiate pentru a putea intelege ipotezele care au stat la baza acestor estimari.

Considerente de alta natura legate de rectificare bugetara din 23.11. 2016

A doua rectificare bugetara din 2016 a venit neasteptat. Pe de-o parte clasa politica era in campanie electorala iar pe de alta parte mai erau doar 36 de zile pana la finalizarea anului fiscal 2016. Surpriza a fost si mai mare cand s-a vazut ca rectificarea bugetara facuta prin OUG nr.86/23.11.2016 era una pozitiva. Acest lucru insemna ca prin rectificare se cresteau cheltuielile totale la buget iar presupunerea de baza era ca acest lucru se face in baza unor venituri mai mari care urmau sa ajunga la buget.

Desi surprinzatoare pentru toata societatea, rectificarea bugetara nu era o surpriza pentru Presedintele PSD Liviu Dragnea. In 23 noiembrie 2016, ziua in care a fost prezentat OUG nr.86/23.11.2016, domnul Liviu Dragnea posta pe Facebook urmatorul mesaj:

a

Tot pe 23 noiembrie 2016 domnul Liviu Dragnea posta pe Facebook inregistrarea emisiunii din 22 noiembrie la B1 TV, realizator Silviu Manastire unde spunea, cu exact o zi inainte de anuntarea rectificarii bugetare: “Au avut programul de dezvoltare locala pornit de mine. L-au stopat in Septembrie dupa ce se cheltuisera toti banii 3 miliarde, au deja facturi de 1.3 miliarde. Sper sa le dea banii. Si mai pot face ceva. Sa aduca cheltuieli de anul viitor anul asta. Sa pot plati toata subventia pentru fermieri in avans.”

a

Iar pe 25 noiembrie 2016, ziua in care s-a votat in guvern OUG nr.86/23.11.2016, domnul Liviu Dragnea spunea in emisiunea ZF live urmatorul lucru: Liviu Dragnea “ I-am cerut premierului Dacian Ciolos de asta primavara, de asta vara, sa tina cont la rectificarile bugetare sa suplimenteze sume pentru acest program (PNDL) pentru ca cei 3 miliarde vor fii absorbiti pana in August, Septembrie” Cristian Hostiuc:” Si n-a vrut” Liviu Dragnea “N-a vrut. Acuma, sigur banuiesc ca astazi, ca nu stiu ce au facut la sedinta de guvern, au alocat 1.2 miliarde acolo …”

a

Aceste declaratii sunt importante prin prisma a doua aspecte:

  • la rectificarea bugetara din noiembrie 2016 au primit cei mai multi bani exact ministerele mentionate explicit de domnul Liviu Dragnea, si mai ales sumele prezentate de acesta public – Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice 1.25 miliarde lei si Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale 1.1 miliarde lei. Sumele pentru PNDL si subventii in agricultura reprezinta aproxiamti 2.4 miliarde lei, adica 84% din totalul sumelor suplimentate la aceasta rectificare bugetara.
  • declaratiile au fost facute exact in timpul in care Guvernul Ciolos anunta rectificarea bugetara

Avand in vedere detaliile despre buget si finante din programul de guvernare al PSD prezentat public in toata campania electorala si prezenta in ministerul de finante a doi secretari de stat , unul la directia de buget, este imposibil de crezut ca atunci cand cerea imperativ aceasta rectificare domnul Liviu Dragnea nu stia situatia executiei bugetare la zi.

In sectiuna VI Propuneri din acest raport cer ca domnul Liviu Dragnea, avand in vedere cele prezentate aici in secitunea III din raport, sa fie audiat de comisiile reunite pentru buget si finante ale Camerei Deputatilor si Senat. 

  1. Implicatii generate de declaratiile politicienilor

Romania este a doua cea mai saraca tara din Europa. In acelasi timp Romania este tara cu cea mai mare crestere economica din UE in ultimii 2 ani. Aceasta evolutie a atras atentia, investitorilor, institutiilor internationale financiare asupra potentialului Romaniei. Pe langa acesta crestere economica acestea au fost atrase de promisiune mentinerii stabilitatii macroeconomice si a predictibilitatii codului fiscal .

In acest context in care totul pare perfect declaratii alarmante din partea unor politicieni cu functii de respundere sunt devastatoare si mai ales ne costa. Avem ecoul situatiei generate de ce s-a intamplat in Moldova unde au disparut 1 miliard de dolari. Diferenta este ca acolo au disparut bani privati iar la noi se fac acuzatii ca au disparut bani de la buget. Clarificarea cat mai rapida a situatiei poate reduce costurile de imagine pe care le platim in acest moment.

Sa nu uitam ca desi avem o crestere economica importanta la gestionarea fondurilor europene nu suntem chiar premianti. Fondurile europene raman in continuare o sursa importanta de venituri si in programul PSD. Este necesar sa clarificam rapid rectificarea bugetara din noiembrie si executia bugetara pentru 2016 deoarece atat timp cat exista suspiciuni asupra acestui sector CE s-ar putea sa reactioneze reducand alocatiile pe FE. Trebuie sa invatam din greselile trecute. 

Concluzii

Concluziile la care ajung dupa elaborarea acestui raport nu sunt de natura politica. Sunt concluziile mele inainte de a valorifica rezultatele propunerilor prezentate in Capitolul VI din raport.

In raport am urmarit prezentarea obiectiva a faptelor.

  • Sunt neprofesionaliste si lipsite de responsabilitate declaratiile unor oameni politici aflati in functii cheie care genereaza prejudiciu de imagine Romaniei. Expresii de genul “gaura la buget” nu sunt benefice nici macar din punct de vedere politic, ele generand foarte multa confuzie si mai ales neincredere tuturor partenerilor nostri. De aceea, sugerez ca declaratii legate de un domeniu atat de sensibil, bugetul si finantele publice, sa fie evitate.
  • Din punctul meu de vedere nu exista rea credinta sau transmiterea si elaborarea unor informatii publice in sensul legii raspunderii ministeriale. Cele doua rectificari facute in 2016 au fost aduse la cunstiinta tuturor factorilor implicati in procesul de elaborare si gestionare a bugetului consolidat. Inclusiv a celor politici. Mai mult decat atat, PSD, partidul care acuza, a avut secretari de stat la minsterul de finante si erau informati asupra executiei bugetare la zi.
  • Pe baza informatiilor de pana acum PSD nu a initiat o motiune simpla la adresa minstrului de finante pentru cea de-a doua rectificare. Din contra, Presedintele PSD Liviu Dragnea a cerut public aceasta rectificare si a indicat ce ministere sa primeasca mai multi bani.
  • Rectificari bugetare eronate, pozitive sau negative, exista in toata lumea. Asta pentru ca nimeni nu poate estima viitorul perfect. Mai ales in economie. Deciziile luate pe baza acestor estimari in vederea rectificarilor bugetare, pozitive sau negative, sunt luate de oameni de stat. De aceea consider ca premierul Dacian Ciolos trebuie sa explice decizia de oportunitate care a stat la baza rectificarii bugetare din 23.11. 2016. Dansul poate explica ce s-a intamplat la fondurile europene si de ce au fost crescute cheltuielile la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice cu 1.25 miliarde lei si la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu 1.1 miliarde lei
  • In opinia mea nu cred ca au fost falsificate datele care au stat la baza rectificarilor bugetare. Totusi, este important ca Ministerul Fondurilor Europene sa explice estimarea de crestere a veniturilor cu 1 miliard de lei in luna decembrie 2016.
  • Aceasta experienta din 2016 cu doua rectificari bugetare, mai ales ultima, arata ca este necesar ca fiecare rectificare bugetara sa fie tratata cu responsabiliate, transparenta si impartialitate. Ca sa nu mai genereze ce a generat rectificarea din noiembrie 2016 la cateva luni dupa.

Concluziile prezentate reprezinta opinia mea in urma documentelor studiate de mine si analiza declaratiilor publice ale protagonistilor. 

Propuneri

Avand in vedere ca PSD ne-a prezentat deja intrebarile pe care le va pune in comisiile reunite de buget si finante si luand in considereare cele prezentate de mine in raportul meu voi inainta comisiilor reunite urmatoarele propuneri:

  • Prezentarea in comisii a procesului verbal de predare-primire de la Ministerul Finantelor semnat de fostul ministru si actualul minstru. Va fi edificator pentru toata lumea daca acest document a continut si problema care a generat aceasta dezbatere. Daca da, atunci Ministrul Finantelor trebuie sa explice de ce l-a semnat si de ce si-a asumat situatia de fapt.
  • Stenogramele colegiului de conducere a ministerului de finante in care au fost prezentate materialele pe baza carorara s-a facut rectificarea bugetara din 23.11.2016. Trebuie sa vedem daca a fost cineva impotriva si daca cineva a avut obiectii.
  • Audierea celor doi secretari de stat membrii PSD, Daniela Pescaru -Ministerul Finanţelor Publice-Direcția generală de programare bugetară si Enache Jiru. Este esentiala audierea celor doi pentru ca ei au participat si la elaborarea programului PSD de guvernare si asta inseamana ca dl Liviu Dragnea avea toate informatiile despre rectificarile bugetare.
  • Audierea domnului Viorel Stefan, actualul ministru de finante si presedintele comisiei de buget finante la camera deputatilor la data rectificarii bugetare. Este necesara marturia dumnealui din cel putin doua puncte de vedere: daca stia in noiembrie 2016 de rectificare de ce nu a sesizat atunci problema ridicata acum si dorim o lamurire despre procesul de predare primire semnat de domnia sa.
  • Audierea domnului Vasile Dancu, Ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice . Domnia sa trebuie sa prezinte nota de fundamentare care a stat la baza solicitarii rectificarii bugetare pentru ministerul pe care il conducea in noiembrie 2016. In acelasi timp este important sa fie prezentata comisiei lista cu proiectele si primariile care au primit fonduri in decembrie 2016 din aceasta rectificare.
  • Audierea domnului Dumitru Daniel Botănoiu, secretar de stat in Ministerul Agriculturii si membru PSD, pentru a prezenta comisiilor reunite nota de fundamentare care a stat la baza rectificarii bugetare din noiembrie 2016 si prin care s-au platit in avans subventiile pentru fermieri. In acelasi timp domnul Dumitru Daniel Botănoiu trebuie sa spuna comisiei daca l-a informat pe domnul Liviu Dragnea de situatia subventiilor pentru fermieri.
  • Audierea la comisiile reunite pentru buget si finante ale camerei deputatilor si a senatului a presedintelui PSD, Liviu Dragnea. Din pozitiile publice, pe care le-am prezentat in materialul meu, declaratiile dansului au fost indubitabile. Liviu Dragnea a cerut guvernului si premierului Dacian Ciolos in mod imperativ rectificare bugetara pentru cele doua ministere, cel al Dezvoltarii si cel al Agriculturii. Este necesara o clarificare din partea dansului pentru cel putin 3 aspecte
  1. a) A exercitat presiuni auspra premierului Ciolos pentru a se face aceste rectificari in plina campanie electorala si cu o luna inainte de finalizarea exercitiului bugetar?
  2. b) Era in noiembrie 2016 informat, cand elabora programul PSD de guvernare, in legatura cu executia bugetara? In fond avea avea 2 secretari de stat in guvern la Ministerul de Finante.
  3. c) Este constient domnul presedinte al PSD Liviu Dragnea de implicatiile declaratiilor domniei sale despre o presupusa gaura de 14 miliarde lei din bugetul tarii pentru Romania pe pietele internationale? Cine suporta costuri mai mari de finantare pe pietele internationale in urma acestor declaratii si cum considera dansul ca putem repara acest prejudiciu de imagine?
Anunțuri

Etichete:, , , ,

2 comentarii pe “Florin Cîțu despre ”Gaura” lui Dragnea””

  1. Malița 16 Ianuarie 2017 la 8:41 PM #

    Foarte bun raportul domnului Citu!
    Din pacate, votantii PSD traiesc in bula lor si nu vor afla despre ce s-a scris aici.

    Apreciază

    • Radu Zlati 16 Ianuarie 2017 la 8:50 PM #

      eh… facem și noi ce putem. Se pare că, poate din cauza raportului, Florin este blocat în ultimele zile pe media națională.

      Apreciază

%d blogeri au apreciat asta: