Bravo, Klaus!

Azi președintele Klaus Iohannis a descălecat la Guvern și, prin simpla sa prezență în cadrul ședinței de Guvern (pe care a și prezidat-o), a făcut ca celebra Ordonanță de Urgență privitoare amnistiere și grațiere să nu mai fie discutată.

Nu mă interesează, sincer vorbind, dacă a anunțat sau în ce moment l-a anunțat KWI pe Sorin Grindeanu că va face respectiva vizită. Ceea ce știu este faptul că, conform Constituției, președintele statului are dreptul să participe (și în consecință să și conducă) ședințele de Guvern care au pe ordinea de zi probleme privitoare la ordinea publică. Ori, aș fi curios să aflu, de la contestatarii lui KWI, dacă o OUG care pune în libertate mii de condamnați penal are sau nu impact asupra ordinii publice.

Până una alta să observăm că Liviu Dragnea a fost condamnat conform art. 13 din legea 78/2000, adică:

Fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.

Nu mă voi sfii să declar că încadrarea faptelor lui Dragnea este de o stupizenie strigătoare la cer, mai ales când, în minuta care justifică condamnarea, judecătorii observă că:

inculpatul Liviu Dragnea, în calitatea sa de coordonator al campaniei electorale, a fost cel care a dispus trimiterea mesajelor către coordonatorii judeţeni, acestea reprezentând solicitări de acţiuni efective de natură a îmbunătăţi procentul de prezenţă la vot.

Domnii judecători, dacă în România ar fi existat practica judiciară a precedentului judecat, ar fi instituit un precedent extrem de grav. Conform gândirii domnilor judecători, toți oamenii poltitici care îndeamnă electoratul să vina la vot ar putea fi condamnați, deoarece cu toții, în urma maximizării prezenței la vot a simpatizanților și membrilor de partid, urmăresc ”foloase” pentru ”alții” (pentru partid) sau chiar pentru sine, dacă sunt în postura de candidați, pe care unii judecători ar putea să le considere ca fiind ”necuvenite”.

Consider, prin urmare, că prin sentință și prin felul în care au motivat sentința, judecătorii (din inabilitate; sau din dorința de a fi culanți cu cei judecați, pentru că acolo în proces erau zeci-sute de învinuiți) l-au transformat pe Liviu Dragnea, dintr-un infractor comun, într-un erou persecutat politic. Propaganda PSD a jucat bine cărțile și, în campania electorală pentru alegerile generale din decembrie 2016, a subliniat faptul că Dragnea a fost condamnat pentru că a chemat lumea la vot, la Referendumul anti-Băsescu. Asta, în loc ca Dragnea și eventualii complici să fie condamnat pentru ceea ce a făcut, adică pentru falsificarea procesului de vot, falsificare ce a fost bine documentată de către procurori. Pentru fapte precum celea surprinse de procurori ar fi trebuit condamnat Dragnea, nu pentru aiureala surprinsă de judecători:

(sistem național creat de Dragnea, n.n.) pentru a determina autoritatile publice centrale, judetene si locale aflate sub controlul politic al PSD sa se implice in exercitarea de presiuni asupra presedintilor birourilor electorale ale sectiilor de votare si asupra membrilor acestora pentru a falsifica semnaturile alegatorilor pe listele de vot si a introduce in urne un numar suplimentar de buletine decat cele votate de alegatori, in folosirea unei urne mobile in conditii contrare legii, in obtinerea pe cai ilicite de informatii, in fiecare ora, despre numarul de persoane care au votat si despre modul in care s-a votat in unele sectii de votare, in practicarea votului multiplu. Alte modalitati de modificare a rezultatului referendemului ar fi fost denaturarea pe listele suplimentare a ultimei cifre a CNP-ului unor persoane a caror semnatura a fost falsificata pe lista, pentru a nu permite programelor de calculator specializate sa identifice votul multiplu, falsificarea de semnaturi in numele unor persoane decedate, ce au ramas inscrise pe listele electorale, falsificarea de semnaturi ale multor alegatori plecati din tara in momentul referendumului, votul exercitat de minori si de persoane carora le-a fost interzis dreptul la vot printr-o hotarare judecatoreasca penala, neaplicarea autocolantelor cu mentiunea „VOTAT” pe cartile / buletinele de identitate ale votantilor.

Dincolo de considerațiile de mai sus, să remarcăm că, întâmplător (?!) fapta pentru care a fost condamnat Dragnea este una dintre cele care vor fi amnistiate/grațiate. Am dreptul ca, în urma unei îndoieli sănătoase, să obiectez la inițiativa guvernamentală și să afirm, cu răspunderea cuvântului scris, că această OUG este dedicată președintelui PSD? Urgența este mare, căci Dragnea mai are un proces pe rol, proces în care are mari șanse să piardă – ceea ce ar duce, dacă prima condamnare nu va fi amnistiată, la transformarea sentinței din închisoare cu suspendare în închisoare cu executare. Deci miza este mare, și merită ca PSD să înfrunte oprobriul public și strigătele celor care, chiar din această seară, au ieșit în stradă la București și Cluj.

Mult a fost până departe. Azi, președintele a pus pieptul, ca să zic așa, și a stăvilit elanul recuperator al PSD. Tinerii (din nou, mai ales tinerii!) au ieșit în stradă pentru a protesta. Mâine ar trebui să fie rândul politicienilor din opoziție. Nu doar să dea varii declarații de presă, dar să se și alăture (cu riscul de a fi înjurați de unii, dintre cei mai înfierbântați) celor care redescoperă faptul că unei puteri arogante, corupte și corptibile trebuie să i se spună NU cu toată forța, asumând toate riscurile.

PS Au votat românii în 11 Decembrie un partid condus de un infractor condamnat penal? DA Au votat ei în 14 Decembrie ca infractorii condamnați penal să fie amnistiați/grațiați? NU Concluzie: unii dintre cei care au votat PSD acum o lună, se vor trezi; și vor crede că trăiesc un coșmar. Din nou, Goya a avut dreptate: somnul rațiunii naște monștrii…

ANEXĂ

ORDONAŢĂ DE URGENŢĂ pentru graţierea unor pedepse

În temeiul art. 115 alin. (4)și alin. (6) din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă:

Art. 1 (1) Se graţiază în întregime pedepsele cu închisoare de până la 5 ani inclusiv precum și pedepsele cu amendă aplicate de instanţa de judecată.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică indiferent de modalitatea de executare a pedepsei închisorii dispusă de instanţă.

Art. 2 Se graţiază în parte :

a) cu 1/2 pedepsele cu închisoare aplicate persoanelor care au împlinit vârsta de 60 ani, femeilor însărcinate (gravide) sau persoanelor care au întreţinere minori cu vârsta de până la 5 ani;
b) cu 1/2 sau, după caz, cu restul de pedeapsă neexecutat din pedepsele cu închisoare aplicate persoanelor care, conform expertizei medico-legale emisă de instituţiile abilitate sunt diagnosticate cu boli incurabile în faze terminale;

Art. 3(1) Prevederile art. 1–2 nu se aplică celor condamnaţi pentru infracţiuni săvârşite în stare de recidivă şi celor care sunt recidivişti prin condamnări anterioare;
(2) Grațierea este condiționată de achitarea despăgubirilor la care persoana condamnată a fost obligată prin hotărâre judecătorească definitivă, în termen de 1 an de la punerea în libertate.
(3) Pevederile alin. (2) nu se aplică condamnaților pentru care se grațiază potrivit art. 2 lit. a) și b);
(4) Nu beneficiază de prevederile art.1 cei care au săvârşit următoarele infracţiuni:

A. Infracţiuni reglementate de Codul Penal:
1) infracţiunile contra siguranței statului prevăzute în art. 155-173 Cod penal anterior și în art. 394-412 Cod penal în vigoare;
2) infracţiunile de omor prevăzute în art. 174-177 Cod penal anterior și în art. 188-191 Cod penal în vigoare;
3) vătămare corporală gravă prevăzută de art. 182 Cod penal anterior și în art. 194 Cod penal în vigoare;
4) lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte prevăzute de art. 183 Cod penal anterior și în art. 195 cod penal în vigoare;
5) lipsirea de libertate în mod ilegal prevăzute de art. 189 Cod penal anterior și în art. 205 cod penal în vigoare;
6) violarea de domiciliu prevăzută în art. 192, alin 2 Cod penal anterior și în art. 224 alin.2 cod penal în vigoare
7) șantajul prevăzut în art. 194 Cod penal anterior și în art. 207 cod penal în vigoare
8) violul prevăzut de art. 197 Cod penal anterior și în art. 2018 cod penal în vigoare ;
9) actul sexual cu un minor prevăzut de art. 198 Cod penal anterior alin 2-4 și în art. 220 alin 2-4 cod penal în vigoare ;
10) agresiunea sexuală prevăzută în art. 219 Cod penal în vigoare
11) corupţia sexuală prevăzută de art. 202 Cod penal anterior și în art. 221 cod penal în vigoare ;
12) incestul prevăzut de art. 203 Cod penal anterior și în art. 377 cod penal în vigoare;
13) furtul prevăzut de art. 209 Cod penal anterior și în art. 229 cod penal în vigoare;
14) tâlhăria prevăzută de art. 211 Cod penal anterior și în art. 233 – 234 cod penal în vigoare;
15) pirateria prevăzută de art.212 Cod penal anterior și în art. 235 cod penal în vigoare, precum și tâlhăria sau pirateria urmată de moartea victimei prevăzută de art. 236 cod penal în vigoare;
16) înşelăciunea prevăzută de art 215 alin 2-5 Cod penal anterior și în art 244-245 cod penal în vigoare;
17) ultrajul prevăzut de art. 239 Cod penal anterior și în art. 257 cod penal în vigoare;
18) tortura prevăzută de art. 267 1 Cod penal anterior și în art. 282 cod penal în vigoare;
19) represiunea nedreaptă prevăzută de art. 268 Cod penal anterior și în art. 283 cod penal în vigoare;
20) evadarea prevăzută de art. 269 Cod penal anterior și în art. 285 cod penal în vigoare;
21) înlesnirea evadării prevăzută de art. 270 Cod penal anterior și în art. 286 cod penal în vigoare;
22) părăsirea postului şi prezenţa la serviciu în stare de ebrietate prevăzută de art. 275 alin. 3 Cod penal anterior și în art. 331 alin. 3 cod penal în vigoare;
23) neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau îndeplinirea lor defectuoasă prevăzută în art. 329 alin. 2 cod penal în vigoare
24) nerespectarea regimului materialelor nucleare sau al altor materii radioactive prevăzută de art. 279 1 Cod penal anterior și în art. 345 alin 2-4 cod penal în vigoare;
25) falsificarea de monede sau de alte valori prevăzută de art. 282 Cod penal anterior și în art 310-312 cod penal în vigoare;
26) falsificarea de valori străine prevăzută de art. 284 Cod penal anterior;
27) deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori prevăzută de art. 285 Cod penal anterior și în art. 314 cod penal în vigoare;
28) luarea de mită prevăzută de art. 254 Cod penal anterior și cod penal în vigoare;
29) darea de mită prevăzută de art. 255 Cod penal anterior și art. 290 cod penal în vigoare;
30) traficul de influenţă prevăzut de art. 257 Cod penal anterior și art. 291 cod penal în vigoare;
31) cumpărarea de influență prevăzut de art. 292 cod penal în vigoare ;
32) nerespectarea dispoziţiilor privind importul de deşeuri şi reziduuri prevăzute de art 302 2 alin. 2 Cod penal anterior;
33) relele tratamente aplicate minorului prevăzute de art. 306 Cod penal anterior;
34) traficul de stupefiante prevăzute de art. 312 Cod penal anterior;
35) falsificarea de alimente sau alte produse prevăzute de art. 313 Cod penal anterior și în art. 357 cod penal în vigoare;
36) proxenetismul prevăzut de art. 329 Cod penal anterior și în art. 213 cod penal în vigoare;
37) constituirea unui grup infracțional organizat prevăzut de art. 367 cod penal în vigoare;
38) racolarea minorilor în scopuri sexuale prevăzută de art 222 cod penal;
39) sclavia prevăzută de art. 209 cod penal;
40) traficul de persoane prevăzută de art. 210 cod penal;
41) traficul de minori prevăzută de art. 211 cod penal;
42) folosirea serviciilor unei persoane exploatate prevăzută de art. 216 cod penal ;
43) folosirea prostituției infantile prevăzută de art. 216 alin 1 cod penal;
44) pornografia infantilă prevăzută de art. 374 cod penal;
45) fraudele comise prin sistemul informatic și de plată electronice prevăzute de art. 249 – 251 cod penal;
46) traficul de migranți prevăzută de art. 263 cod penal;
47) facilitarea șederii ilegale în România prevăzută de art. 264 cod penal
48) divulgarea informațiilor secreta de stat prevăzută de art. 303 cod penal;
49) ultrajul judiciar prevăzut de ar. 279 cod penal;
50) cercetarea abuzivă prevăzută de art. 280cod penal.

B. Infracţiuni reglementate de legi speciale:
1. infracțiunile prevăzute în art. 276 din Legea 31/1990 privind societățile comerciale, cu modificările și completările ulterioare
2. infracţiunile prevăzute de art. 19-21 din Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României;
3. infracţiunile prevăzute la art. 5 alin 1 şi alin 3 din Legea nr. 78 /2000;
4. infracţiunile prevăzute de art 2-8 si art 10-14 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri cu modificările şi completările ulterioare;
5. infracţiunile prevăzute de OUG nr. 105/ 2001 privind frontiera de stat a României cu modificările şi completările ulterioare;
6. infracţiunile prevăzute în Legea nr. 668/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane cu modificările şi completările ulterioare;
7. infracțiunile prevăzute de Legea 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului;
8. infracțiunile prevăzute în art. 29 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului – Republicată
9. infracţiunile prevăzute de art 43, 44 alin 1, 46 şi 48 din Legea nr. 161/ 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi mediului de afaceri, prevenirea şi sancţionare corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare;
10. infracțiunile prevăzute de Legea nr. 191 din 13 mai 2003 privind infracţiunile la regimul transportului naval, cu modificările și completările ulterioare
11. infracţiunile prevăzute de art 3-5 şi art. 7 alin 1 din Legea nr. 241/ 2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare;
12. infracţiunile prevăzute de art. 143 alin 2 din Legea nr. 85 /2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare;
13. infractiunile prevăzute de art. 270 şi 272 din Legea nr. 86/ 2006 privind codul vamal al României, cu modificările ulterioare;
14. infracțiunile prevăzute de Legea nr 39/2003 privind prevenirea criminalității organizate;
15. infracțiunile prevăzutede Legea nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive;

Art. 4 – Amenzile şi celelalte sancţiuni cu caracter administrativ aplicate nu se mai execută în măsura în care nu au fost executate.

Art. 5 (1) În cazul unei eventuale aplicării în mod succesiv a unor dispoziţii de graţiere cu privire la aceeaşi pedeapsă se va lua în considerare numai dispoziţia de grațiere mai favorabilă condamnatului.
(2) Graţierea are efecte şi asupra pedepselor a căror executare este suspendată condiţionat, în acest caz partea din termenul de încercare care reprezintă durata pedepsei pronunţate de instanţă se reduce în mod corespunzător. Dacă suspendarea condiţionată este revocată sau anulată se execută numai partea de pedeapsă rămasă negraţiată.
(3) Graţierea nu are efecte asupra măsurilor de siguranţă şi măsurilor educative.
(4) Graţierea nu se aplică celor care nu au început executarea pedepsei închisorii deoarece s-au sustras de la executarea acesteia precum şi celor care au început executarea dar ulterior s-au sustras.
(5) Persoanele graţiate care în decurs de trei ani săvârșesc cu intenţie o infracţiune, vor executa, pe lângă pedeapsa stabilită pentru acea infracţiune şi pedeapsa sau restul de pedeapsă rămas neexecutat ca urmare a aplicării prezentei legi.
(6) Nerespectarea condiției prevăzute de art 3, alin 2 atrage revocarea grațierii.

Art. 6 Dispoziţiile prezentei ordonaţe de urgenţă se aplică numai faptelor comise până la data de 18.01.2017.
Art.7 Prezenta ordonanța intra in vigoare la data de 18.02.2017.