Moțiunea Cristian Bușoi: ”PNL – partidul viitorului. Pentru o Românie dreaptă, echilibrată și puternică!”

PNL – PARTIDUL VIITORULUI. PENTRU O ROMÂNIE DREAPTĂ, ECHILIBRATĂ ȘI PUTERNICĂ!

Cuvânt înainte

PNL se află în fața primului Congres de alegeri după fuziunea PNL cu PDL, cel mai important proiect de unificare a dreptei de după Revoluție, și trebuie să facă o alegere esențială pentru viitorul său.

Am 39 de ani şi nu am văzut încă un spital public nou construit în România, după 27 de ani de la Revoluţie. Sunt parte a unei generaţii care „le-a văzut pe toate”, de la comunism, la tranziţia la economia de piaţă, integrarea în UE, globalizarea și criza economică, până la etapa aşezării instituţionale, pe care o traversăm acum. Am văzut toată tulburarea socială şi tot efortul pentru transformarea unei societăţi abrutizate de comunism, într-o societate civilizată, europeană. Cred că primul test al generației mele politice este să dovedim realism, să arătăm că suntem în stare să înțelegem în ce moment politic ne aflăm și cine suntem.

Unificarea PNL cu PDL a venit ca o confirmare a unei încheieri de etapă în politica românească şi un pas spre normalitate şi dispariţia unei false diviziuni, generată şi de o politică personalizată.

Fac parte dintr-o generație tânără care a făcut pasul în prima linie a politicii, pe fundalul distrugerii încrederii în vechea clasă politică, în urma acțiunilor Justiției. Am fost toți trași în această vâltoare, care a însemnat pierderea încrederii în politicieni, mai ales în raport cu electoratul de dreapta, pentru că electoratul de stânga are priorități economice.  Nu pretind că sunt un salvator, o vedetă politică. În politică, nu caut nici valuri de emoții, nici cutremur de aplauze. Sunt opusul liderului providențial care supralicitează emoții, dar a oferit manipulări și amăgiri, până nu a mai rămas nimic din încrederea oamenilor în politicieni. Sunt o anti-vedetă, un anti-populist.

Sunt liberal de 21 ani şi cred că PNL trebuie să fie forţa care să se opună  populismului PSD şi care poate ţine România pe drumul european! Am început în 1996, la vârsta de 18 ani, în lupta CDR anti PSD, am fost președintele Organizației de Tineret Timișoara, președintele Studenților Liberali, la nivel național. Am devenit deputat de Timiș, secretar executiv al PNL responsabil cu relațiile internaționale, membru în Parlamentul European, am avut un mandat de președinte la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, am fost ales prim-vicepreședinte al PNL și secretar general interimar. Cunosc bine partidul! Am dovedit întotdeauna seriozitate în sarcinile pe care mi le-am asumat şi cuvânt faţă de colegi, am crescut treptat în partid şi cred că disciplina de partid şi respectul faţă de colegi sunt esenţiale pentru oricine îşi doreşte să devină un lider al Partidului Național Liberal.

PNL trebuie să înţeleagă un lucru important strategic: dacă PNL va rămâne cantonat doar în atacul la PSD pe tema Justiţiei, aşa cum s-a întâmplat până acum, PNL nu va recupera diferenţa majoră care îl desparte de PSD. Cu toate schimbările pe care le-a făcut în alegerile locale şi parlamentare din 2016, renunţând la oamenii acuzaţi în Justiţie şi aducând oameni noi pe liste, PNL nu a reuşit totuşi să se conecteze cu electoratul pe care l-a pierdut începând cu anul 2015. Fără un mesaj economic curajos şi individualizant şi fără o acţiune fermă pentru buna funcţionare a administraţiei, mesajul despre schimbare politică,  asumat de PNL în 2016, nu are suficientă forţă de convingere.

PNL trebuie să ajungă la tinerii protestatari care au mobilizat centrele urbane: în  2014 – împotriva aroganţei politicienilor şi pentru Klaus Iohannis, în 2015 – împotriva establishment-ului politic, a nepăsării și incompetentei din administrație, în 2017 – împotriva abuzului PSD împotriva Justiţiei şi statului de drept.

Fără să-şi refacă identitatea liberală şi discursul economic, PNL nu va reuşi să mobilizeze tot electoratul anti-PSD, un electorat pragmatic şi activ socio-economic, cu o agendă de preocupări foarte clară vizând funcţionarea statului şi costul administrativ pe care statul li-l pune pe umeri în fiecare zi.

Oamenii de afaceri, angajaţii corporaţiilor şi firmelor private, middle şi top managementul din marile companii şi IMM-uri, managerii de proiect şi angajații organizațiilor non-guvernamentale, „oamenii timpului nostru”, tinerii generaţiei mele conectaţi la reţelele sociale – care domina social şi economic viaţa centrelor urbane – ei sunt forţa principală care pune România în mişcare spre UE, cei care au oprit Roşia Montană în 2013, pe Victor Ponta în 2014 şi care i-au oprit pe Liviu Dragnea şi PSD în 2017.

Aceşti oameni aşteaptă deopotrivă o clasă politică ce să servească obiectivele publice, nu interesele personale şi un stat care să funcţioneze transparent şi eficient. Ei sunt publicul pe care PNL trebuie să-l recâştige cu o viziune economică actuală şi nepopulistă, cu măsuri pentru funcţionalitatea administraţiei şi cu un mesaj de moralitate vizând clasa politică.

PNL trebuie să le ofere două garanţii: că societatea românească poate deveni una europeană şi că România poate fi o ţară prosperă. Acest electorat este partenerul PNL împotriva PSD şi în apărarea Justiţiei şi pentru apărarea cotei unice și împotriva populismelor PSD.

Partidul Național Liberal trebuie să dea un mesaj foarte puternic de susţinerea a mediului de afaceri şi a clasei de mijloc – riscând chiar să supere electoratul PSD. Dacă PNL nu-şi asumă un discurs curajos, cu riscul de a supăra partea de Românie care așteaptă de la stat și de la PSD, PNL nu va bate niciodată PSD. Pentru mare parte dintre pensionari şi bugetari, PSD va rămâne mereu prima opțiune; dar PNL trebuie să dea un semnal clar că susţine trecerea serviciilor publice pe online, reducerea costului birocratic cu care statul încarcă cetăţeanul şi atragerea angajaţilor din administraţia publică spre mediul privat. În ceea ce priveşte partea de servicii publice, trebuie să punem în aplicare un plan de refacere a încrederii românilor în sistemul de Sănătate prin construirea de spitale publice şi prin acţiuni care să îi țină pe medici în țară. Aceasta este prioritatea zero în plan de acţiune politică.

PNL este la finalul unui proces dificil de unificare internă, având un obiectiv care nu suferă amânare, legat de recuperarea unui segment important de electorat pierdut şi într-un moment de reaşezare a societăţii româneşti. La 10 ani de la integrarea în Uniunea Europeană, societatea românească este în etapa transformării într-o societate europeană, civilizată, matură civic, aşezată, chiar dacă străbătută încă de tensiuni şi diferenţe mari.

PNL trebuie să se pronunţe în legătură cu doua aspecte fundamentale: Care este noul proiect de ţară şi care este rolul statului în economie şi în societate?

Iar la aceste două întrebări, PNL are două răspunsuri clare:

În primul rând, un nou proiect de ţară înseamnă că România trebuie să fie cel mai pro-european stat la graniţa răsăriteană a UE, iar asta se traduce politic prin: aderarea la moneda Euro, intrarea în spaţiul Schengen şi finalizarea MCV. Aceste trei obiective consfiinţesc statutul de membru cu drepturi depline al UE şi al zonei Euro. În planul politicii naţionale, ideea de cel mai pro-european, pro-UE stat la graniţa răsăriteană înseamnă promovarea societăţii liberale, adică a acelor valori care păstrează România o societate deschisă și o apără de pericolul radicalismelor politice care afectează Europa: naţionalismul, populismul, propagarea urii faţă de străini, faţă de minorităţi.

În al doilea rând, legat de rolul statului în economie şi în societate, direcţia pe care trebuie să meargă PNL este de susţinere a cât mai puţin stat în economie. Suntem într-un moment de oportunitate economică care trebuie fructificat prin focalizarea pe investiţii şi pe dezvoltare. Trebuie păstrată cota unică pentru că a funcţionat în practica economică a ultimilor 12 ani şi trebuie redusă cota unică pentru a încuraja investiţiile. Trebuie taxe zero pentru înfiinţarea de firme şi contribuţii sociale zero pentru locurile de muncă nou create.

Ca om politic și ca partid este greu să te opui creșterilor de venituri, însă PNL trebuie să-şi asume o opinie clară. Creşterile de salarii şi pensii, pe care le promovează acum PSD, sunt, de fapt, creşteri de venituri pe datorie, ce vor fi plătite de două ori. Pe de-o parte, pentru că absorb banii de dezvoltare şi investiţii şi omoară, astfel, posibilitatea de creştere dată de intervalul de stabilitate economică; pe de altă parte, pentru că antrenează împrumuturi mari şi dobânzi pe măsură, ceea ce va face ca românii să plătească, cu dobândă, creşterile de venituri de acum. Varianta PNL la populismul PSD trebuie să fie accelerarea investiţiilor şi crearea de dezvoltare, reducerea împrumuturilor şi reducerea poverii pe care statul o pune pe umerii mediului privat, inclusiv prin atragerea lucrătorilor din sectorul public spre privat.

În ceea ce priveşte rolul statului în societate, trebuie înţeles şi acceptat că limitarea prezenţei statului în viaţa personală este necesară şi este un factor de funcţionare firească a societăţii. Pericolul extremismului şi atentatelor teroriste înseamnă automat a da mai mult loc statului pentru a controla viaţa socială, iar o soluţie poate fi o colaborare instituţională în UE între autorităţile responsabile. Chiar şi în condiţii normale, nu în circumstanţe speciale legate de combaterea extremismului, acţiunea statului asupra indivizilor trebuie cenzurată, pentru că autoritatea statului are tendinţa de a câştiga spaţiu de acţiune în raport cu individul.

În funcţie de răspunsul PNL la aceste două întrebări fundamentale legate de un nou proiect de ţară şi de rolul statului, PNL poate strânge din nou în jurul său tot electoratul de dreapta şi poate deveni o forţă politică care să câştige alegerile prezidenţiale din 2019.

MOȚIUNEA

PNL – Partidul viitorului. Pentru o Românie dreaptă, echilibrată și puternică!

1. Unde este România?

Din punct de vedere social, România a traversat, în ultimii zece de ani, un proces de schimbare accelerat, determinat de migraţia în UE, de atenuarea decalajului rural-urban şi de apariţia unei clase de fermieri în mediul rural şi consolidarea clasei mijlocii în mediul urban, dar şi de impactul globalizării şi a noilor medii de comunicare asupra temelor de preocupare publică şi asupra accesului la informaţie.

Procesul migraţiei este cea mai tăcută şi dureroasă pierdere prin care trece România. Este, pe o parte, o pierdere generată de opţiuni mai bune de viaţă şi libertate de mişcare, dar şi o pierdere generată de limitările pe care o societate rămasă în urmă le pune cetăţenilor săi şi de diferenţa, încă prea mare, de nivel de trai.

Problema majoră este nu doar că fluxul migrator nu s-a diminuat, dar asistăm la o upgradare din punct de vedere al pregătiri profesionale a celor care aleg să părăsească ţara. Dacă în anii 2000 aceștia erau mai degrabă români cu studii medii, acum sunt mai ales români cu studii superioare, ceea  ce face ca preţul plătit de stat să fie mai mare.

În al doilea rând, mediul rural nu mai este un mediu dominat de PSD, iar mediul urban nu mai este un mediu dominat de partidele de dreapta. Decalajul urban-rural s-a redus considerabil. Distanţa rural-urban încă se păstrează în România, dar asistăm la o modificare sesizabilă de agendă publică în mediul rural, la  o evoluţie a mentalităţilor şi a raportării la stat, cu impact major asupra clivajului tradiţional dreapta-stânga.

În al treilea rând, s-a consolidat clasa de mijloc, care domină mediul urban, şi care este principala forţă de consum şi de activism civic. Acesta este, însă, într-un moment de dezangajare politică. Structurarea unei noi agende de priorităţi şi de aşteptări, mai ales în ceea ce priveşte clasa de mijloc, ca urmare a impactului proceselor de globalizare determinate de circulaţia informaţiei şi noile medii de comunicare socială: poziţia faţă de stat şi faţă de modelul tradiţional de organizare democratică, poziţia faţă de marile capitaluri şi ameninţările globale (extremismul, terorismul), poziţia faţă de rolul României în UE şi în raport cu tema imigranţilor cu care s-a confruntat UE.

Partidul Național Liberal s-a așezat, de-a lungul tranziției, în avangarda luptei pentru instituirea democrației și a economiei de piață. Totuși, grăbiți să se apropie de capitalism, reprezentanții liberalismului au cauționat, nu de puține ori, politici subterane ale stângii post-comuniste, iar față de partea activă a societății nu au făcut destul și, de multe ori, nici la timp. Lecțiile tranziției nu trebuie uitate. Singura constantă a transformărilor din România a fost orientarea euro-atlantică susținută mai întâi din nevoia de securitate și, abia apoi, pentru imperativul modernizării.

Din punct de vedere instituţional, România este într-o etapă de aşezare, marcată de trei tendinţe determinante: un impuls pentru reforma statului din partea partenerilor noștri strategici: Uniunea Europenă şi SUA, un curent civic ce solicită funcţionalitate instituţională şi egalitatea cetăţenilor în faţa legii, indiferent de statutul social, şi un moment de maturizare instituţională la finalului unui deceniu de asimilare a regulilor şi valorilor UE.

Este administraţia românească funcţională şi în deplină capacitate de a servi cetăţeanul? Răspunsul este că administraţia noastră este încă departe de ceea ce ne dorim ca cetăţeni. O birocraţia încă prea greoaie, servicii publice precare, o elită administrativă care încă nu şi-a însuşit codul de funcţionare al unui stat european. România este încă o ţară a contrastelor care nu spun decât că avem capacitate, dar că ne este lene să ne atingem potenţialul: avem internet de mare viteză în majoritatea localităţilor din ţară, dar, în acelaşi timp, informatizarea serviciilor publice este doar un vis, la ghişeul de la administraţie oamenii sunt sufocaţi încă cu solicitări de copii xerox.

Ca oportunitate, România este într-unul din cele mai bune momente de după criza economică de acum nouă ani. Din păcate, țara este guvernată de o forţă politică populistă care, pentru realizarea unor obiective de supravieţuirea politică pe care le au unii lideri compromişi, pune în pericol oportunităţile economice şi pune presiune pe statul de drept. Este real riscul instabilităţii economice, chiar în condiţiile în care, economic, România este pe creştere. De ce? Atât din cauza derapajelor economice grave ale guvernului PSD, pe fondul unei administraţii greoaie, care nu susţine dezvoltarea, cât și din cauza instabilităţii politice la nivel european şi la nivel global.

Creşterile de cheltuieli publice, urmare a creşterii de venituri – fără justificare economică, scăderea veniturilor ca urmare a scăderii colectării şi încasărilor bugetare, împrumuturile masive pentru acoperirea creşterilor de salarii şi pensii, reducerea investiţiilor şi alocarea discreţionară, pe criterii politice și fără nicio responsabilitate, a bugetelor pentru dezvoltarea locală, toate acestea fac rău României; afectează echilibrul macroeconomic şi îi pun pe români în situaţia de a plăti împrumuturi pentru consum, nu pentru dezvoltare.

Care este bilanţul guvernării PSD pe primul trimestru al anului 2017? Împrumuturi de 5,6 miliarde de euro – adică aproape jumătate din împrumutul din plină criză economică din 2013 şi investiţii de 0,2% din PIB, minimul intervalului 2011-2017. În acest timp, PSD asaltează instituţiile statului, încercând modificări legislative care subminează statul de drept şi funcţionarea Justiţiei şi distrug încrederea în clasa politică.

1. Unde este PNL?

Până la unificarea dreptei din 2014 şi câştigarea alegerilor prezidenţiale de către Klaus Iohannis, PNL a fost mereu a treia opţiune: partidul istoric, tradiţional de centru-dreapta, opţiunea centrelor urbane şi a unei elitei socio-culturale. După unificare şi după câştigarea alegerilor prezidenţiale, PNL a devenit depozitarul unui bazin de peste 42-45% din opţiunile electorale. Este adevărat că acest bazin era urmarea creşterii de după victoria politică din prezidenţiale, dar acesta este potenţialul PNL. Acesta  este bazinul la care PNL are acces şi aceasta poate fi ţinta revenirii electorale a Noului Partid Liberal.

Este acesta un obiectiv realist, în condiţiile rezultatelor descrescătoare de la alegerile locale şi parlamentare? Consider că DA. Este nu doar un obiectiv realist, ci este singurul obiectiv care trebuie fixat strategic pentru a putea şti clar ce distanţă avem de recuperat faţă de scorul de acum, dimensiunea eforturilor politice pe care trebuie să le facem şi pentru a şti clar unde vrem să ajungem şi ce înseamnă succes politic.

Nu vreau să judec recuperarea bazinului de după 2014 şi întregirea electoratului pe care PNL l-a pierdut ca pe o idee personală.  Trebuie să fie, cred, un obiectiv asumat de orice lider PNL şi trebuie să fie baza dezbaterii interne pe care o purtăm până la Congresul din 17 iunie. Viziunile de urmat şi modalităţile de atingere ale acestui obiectiv sunt diferite de la lider la lider, dar ţinta strategică trebuie să fie recuperarea acestui bazin, în lipsa căruia nu putem spera la o victorie împotriva PSD la prezidenţialele din 2019. Fără o confirmare la alegerile prezidenţiale din 2019, forţa şi reprezentativitatea PNL vor scădea, PNL riscând să ajungă să fie concurat puternic de forţe anti-sistem sau facţiuni radicale și riscându-şi chiar existenţa.

Unde este PNL acum? Suntem la finalul unui proces de unificare care a produs multe tensiuni şi care a consumat multă energie internă. Suntem într-un moment de dezmeticire după pierderea unei părţi din electorat şi a alegerilor parlamentare, a încrederii publice, a unei întregi generaţii de lideri, retraşi sau dezertaţi. Pe de o parte, PNL se confruntă cu un electorat de centru-dreapta, anti-PSD, divizat de dezamăgirea faţă de clasa politică în urma campaniei anti-corupţie şi de forţe anti-sistem. Pe de altă parte, PNL are în faţă un adversar politic solid – PSD, care nu doar stăpâneşte guvernarea şi are pârghiile puterii, dar care are monopol pe un bazin electoral important, neafectat de tema principală care mișcă societatea românească în ultimii ani: corupţia clasei politice.

În lupta cu PSD, PNL porneşte din start cu un dezavantaj strategic: aproape indiferent de greşelile morale ale PSD, electoratul PSD va vota PSD, în timp ce orice eroare morală a PNL, produce dezamăgire şi dezangajare electorală.

O parte semnificativă a bazinului de pânâ în 45%, care trebuie recuperat, înseamnă un segment dinamic social, activ economic şi total independent de stat, rezident în centrele urbane, conectat la surse de informare alternative media tradiţionale şi care propaga valori ce provoacă nu doar clasa politică, ci provoacă direct chiar forma clasică de organizare politică democratică tradiţională.

PNL este în derivă pentru că PNL a pierdut avantajul poziţionării pe teme economice prin reducerea fiscalităţi  – acest avantaj a fost chiar preluat de PSD – şi PNL s-a concentrat pe Justiţie, în condiţiile în care scorul PSD nu poate fi scăzut pe teme de Justiţie, pentru că electoratul PSD este indiferent la această temă, iar PNL nici nu creşte în bazinul său pentru că nu mai oferă nici mesaje economice oamenilor deschişi spre PNL.

Justiţie rămâne o temă importantă de luptă cu PSD, dar tema prioritară a PNL devine economia şi fiscalitatea!

Dezamăgirea faţă de clasa politică şi tendinţele anti-sistem sunt clare şi duc la neparticipare la vot şi la fragmentarea bazinului de dreapta. Adunarea acestui bazin şi ordonarea acestui electorat într-o formulă de angajare politică în sprijinul PNL este o sarcină foarte grea pe care trebuie să o asume liderii PNL. Iar aici răspunsul vine doar prin înţelegerea momentului istoric şi politic în care  se află România pentru a putea oferi mai exact răspunsuri la solicitările acestui bazin electoral deschis spre PNL şi din înţelegerea faptului că aceşti oameni sunt forţa socială esenţială a modernizării noastre ca  societate şi ca stat.

1. Valorile noastre

Partidul Național Liberal reprezintă, astăzi, o sinteză doctrinară a dreptei între liberalism, conservatorism și creștin democrație. Clarificarea doctrinară a Partidul Național Liberal trebuie să lase deschise opțiunile de dreapta adresându-se mai întâi nevoii de progres a societății românești. Niciuna dintre doctrinele reprezentate în Partidul Național Liberal nu acoperă, în sine, cerințele încheierii tranziției de la comunism la capitalism. De aceea, clarificarea doctrinară reprezintă de fapt asumarea publică netă a valorilor dreptei, iar evoluția ideologică semnifică inițierea unei noi etape a dialogului dintre politică și societate, deschis tuturor cetățenilor și segmentelor active din societate interesate de a participa nemijlocit la decizia publică.

Partidul Național Liberal își asumă ca obiective strategice clarificarea doctrinară și evoluția ideologică spre un Liberalism Civic,  în concordanță cu solicitările actuale ale societății românești.

Partidul Național Liberal propune o viziune economică bazată pe principiile capitalismului antreprenorial în cadrul căreia sunt valorizate proprietatea și economia de piață, alături de rolul statului ca garant al respectării legii și interesului național.

Partidul Național Liberal – pentru un Liberalism civic românesc  

Evoluțiile geopolitice, modificările ce vor avea loc în structura Uniunii Europene, precum și schimbările politice interne au adus pe agenda publică teme noi pentru care societatea românească cere poziționări publice din partea celor responsabili. În plus, o serie de probleme nerezolvate se adaugă acestor teme generând un orizont de așteptare din partea cetățenilor. Conducătorii societății nu reacționează încă pe măsura cererii publice.

Contractul politic dintre partide și societate, în forma lui convențională de până acum, și-a atins limitele. Inexistența mecanismelor de autolimitare a puterii politice, întârzierea modernizării instituționale a partidelor, slaba reprezentativitate publică, corupția politică, și nu numai, au descurajat cetățenii și au dus la scăderea drastică a  încrederii în clasa politică. Contractul social între stat și cetățean pare suspendat. Întârzierea cu care statul rezolvă problemele apărute în accesarea bunurilor publice, accentuarea dezechilibrului în ceea ce privește repartiția venitului național net între capital și forța de muncă, adâncirea faliei dintre cetățeni și instituții, manifestarea unei stări de hazard moral în proiectarea politicilor publice și nu numai, au dus la înlocuirea proiectelor comune cu cele individuale.

Partidul Național Liberal consideră că este nevoie de un nou tip de parteneriat cu societatea, care să modifice contractul politic și să reînnoiască contractul social.

În România se manifestă, de scurt timp, un liberalism social capturat de către stânga post-comunistă în scopul propriei legitimări. Plasat la limita din stânga a doctrinelor de dreapta, liberalismul social nu are decât șansa unui comportament politic ambivalent, obligat să contrabalanseze eventualele excese ale politicilor de stânga. Plasat sub dictatura unor idei pervertite din ideologia ”celei de-a treia căi”, liberalismul social românesc este și complice și contestatar, prin urmare, prea puțin consecvent cu principiile liberale. Comportamentul stângii de a semnaliza la stânga și a vira constant la dreapta în ceea ce privește formularea politicilor publice va fi decontat de liberalismul social, ceea ce va reduce, în timp, și mai mult bazinul electoral liberal. Dimpotrivă, liberalismul civic, nu reprezintă o anexă a doctrinei de stânga, deoarece nu se depărtează de valorile libertăților individuale restrânse forțat prin intervenția statului în numele binelui public. Liberalismul civic este un răspuns la provocarea modernității ținând seama de dinamica internă a societății și se adresează părții active din comunitate, cea care dorește să participle la decizia publică.

Fără a pune între paranteze rolul libertăţii economice şi al influenţei pieţelor în decizia publică, Partidul Național Liberal poate contribui la progresul social asumându-și faptul că evoluția democratică a României trebuie privită nu doar prin prisma evoluției individuale, ci și prin cea a civismului. Modificarea contractului politic semnifică, în viziunea Partidului Național Liberal, deschiderea către o nouă politică a responsabilității civice și comunitarismului de dreapta.

În plan politic, Partidul Național Liberal este dator să asigure și apere drepturile fundamentale ale individului. Ca răspuns la schimbările sociale, liberalismul civic apără drepturile individuale, dar și pe acelea care garantează accesul la bunurile publice sau la un mediu curat. Responsabilitatea civică și comunitarismul sunt valoroase ca mijloace pentru asigurarea libertății individuale.

Responsabilitatea civică reprezintă o valoare liberală deoarece se referă la țesutul moral al societății cu efect asupra funcționării instituțiilor. În lipsa asumării unor trăsături morale: respect pentru drepturile celorlalți, toleranță, independență, susținerea drepturilor celorlalți și a dezvoltării personale pentru creșterea autonomiei în decizia individuală, organizarea statului nu poate evolua.

Comunitarismul de dreapta reprezintă o manifestare liberală pentru colectivitate datorită semnificației morale, deoarece încurajează indivizii să vegheze asupra drepturilor concetățenilor și astfel să crească siguranța garantării propriilor drepturi.

Noul contract politic pe care Partidul Național Liberal îl propune conține asumarea a trei principii:

Principiul autolimitării puterii politice

Aplicarea întărită a principiului autolimitării puterii politice înseamnă consolidarea instituțiilor statului simultan cu întărirea controlului civic asupra deciziei administrative. Puterea politică trebuie să garanteze că limitele deciziei sale nu le atinge pe cele ale democrației. Astfel, evoluția societății se bazează pe o democrație în care capacitatea celor guvernați de a schimba guvernanții este permanent garantată. Asumarea de către partide a principiului autolimitării puterii politice reprezintă o soluție la proliferarea iliberalismului.Pe de altă parte, calitatea reprezentanţilor societăţii în structurile de monitorizare ale instituţiilor statului reprezintă o responsabilitate civică nu una politică. Iată de ce societatea civilă trebuie susținută și întărită pentru a promova, în spațiul public, intelectualitatea critică și în niciun caz compromisă, prin implicarea ocazională a liderilor ei în actul de guvernare;

Principiul extins al justificării publice 

Creşterea încrederii în decizia publică este condiţionată de consensul politic și de relația partidelor cu societatea. O decizie publică trebuie justificată mai ales dacă nu este unanim acceptată. Deciziile publice trebuie să fie formulate astfel încât cetățenii, și nu doar opoziția politică, să le perceapă ca fiind inteligibile, accesibile și acceptabile. Aplicarea principiului justificării publice contribuie la stabilitatea social, deoarece, prin negociere, se exclude riscul depășirii gradului de toleranță politică și de suportabilitate civică al cetățenilor. Consensul rezonabil obținut prin justificare publică nu caută să înfrângă valorile opoziției, ceea ce în România se traduce prin reflexul de a nega rezultatele obținute de adversarii politici și de a irosi resurse pentru a relua pe noi baze aceleași politici publice.

Principiul depolitizării instituțiilor publice

Stabilitatea instituțiilor și performanța administrativă sunt condiționate de profesionalizarea resursei umane implicate în exercitarea puterii publice. Asumarea depolitizării instituțiilor publice permite îmbunătățirea capacității administrative, prin creșterea independenței decizionale. Pe de altă parte, autonomizarea administrației publice consumatoare de resurse trebuie contrabalansată de calitatea conducerii politice care să transforme birocrația necesară într-o birocrație eficientă.

Reînnoirea contractului social propus de Partidul Național Liberal propune întărirea relației dintre stat și cetățean:

Creșterea accesului la bunurile publice 

Bunurile publice furnizate de către stat trebuie să fie concurențiale, în măsura în care economia de piață nu transformă societatea într-o societate de piață generalizând criteriul profitului. În Educație și Sănătate, în special, trebuie păstrată încă preponderența ofertei publice neconcurențiale, dar stabilit și respectat, în același timp, spațiul de mișcare al furnizorilor privați pentru aceste bunuri. Astăzi, în România Educația și Sănătatea înregistrează factori de risc înalt, nu doar la nivel public, ci și la nivel individual. Ca urmare, pentru aceste domenii critice se impune modificarea paradigmei de elaborare a politicilor publice, de veme ce societatea cere explicit măsuri speciale de redresare. Lipsa soluțiilor macroeconomice în sensul alocărilor bugetare trebuie compensată cu soluții microeconomice. Astfel de răspunsuri sunt disponibile dacă se acceptă faptul că Educaţia şi Sănătatea reprezintă mai mult decât politici publice, devenind priorităţi civice. Prioritatea politicilor cu justificare civică asupra celor clasice permite creșterea accesului cetățenilor la bunurile publice. Principiul priorității civice în elaborarea politicilor publice va putea acționa asupra Codului Fiscal în care Educația ar putea avea un capitol special, ca și Sănătatea. Aceasta, însă, cere un nou consens civic și politic, deci un nou contract politic ca urmare a regenerării contractului social.

Stabilirea obiectivelor  unui contract social reînnoit, în contextul globalizării

Dezvoltarea durabilă a societății este dependentă de conținutul contractului social în baza căruia cetățenii își asumă limitarea unor drepturi, în scopul binelui comun. Noua realitate globală a progresului tehnologic și a libertății economice, acordată de state lumii, în scopul dezvoltării, crește profitul companiilor multinaționale și nu numai. În acest context, un stat liberal pentru care reducerea taxării și a cheltuielor publice reprezintă piloni economici, trebuie să găsească pârghii pentru echilibrarea raportului de remunerare a capitalului, respectiv a muncii din venitul național net. Pentru aceasta este necesară intrarea marilor companii în algoritmul negocierii alături de sindicate și în prezența statului. Componente ale contractului social, ca cele privind familia sau tinerii, cele legate de externalitățile negative către mediu induse de companii și consumatori, referitoare la efectele noilor tehnologii, sau la sursele regenerabile de energie, ori privind noile relații dintre pacienți și medici, profesori și studenți și nu numai trebuie contopite într-un contract social reînnoit.

În viziunea Partidului Național Liberal, asumarea Liberalismului Civic printr-o nouă valorizare a responsabilității civice și prin promovarea comunitarismului de dreapta va accelera procesul de modernizare a societății. Creșterea încrederii în decizia publică și, prin aceasta, a siguranței individuale, va permite o îmbunătățire a calității vieții și apropierea românilor de profilul cetățeanului occidental, fără a neglija particularitățile și moștenirea culturală autohtonă.

1. Obiectivele Partidului Național Liberal

Obiectivul strategic al PNL este câştigarea alegerilor prezidenţiale din 2019. Pentru asta, PNL are nevoie să redevină o forţă politică egală cu PSD, pe partea dreapta a spectrului politic.

Pentru câştigarea alegerilor prezidenţiale peste doi ani, PNL trebuie să devină o forţă capabilă să gestioneze, din punct de vedere politic, alegerile şi, din punct de vedere al potenţialului electoral, să fie capabilă să ofere un suport electoral pentru victorie președintelui Klaus Iohannis.

În acest moment, între PNL și președintele Iohannis este un parteneriat dezechilibrat. Președintele Iohannis este liderul cu cea mai mare susținere pe dreapta, în jur de 40% încredere, în timp ce PNL este la jumătate, în jur de 20%. Asta în timp ce PSD, chiar în condiţiile protestelor de la începutul acestui an, reuşeşte să mobilizeze un bazin de suporteri de până la 40%. Trebuie înţeles şi acceptat un element strategic: în competiţia cu PNL pentru 2019, PSD pleacă cu avantajul unui bazin electoral mult mai omogen şi care are teme de preocupare major diferite faţă de electoratul PNL.

În al doilea rând, PNL are o problemă legată de reprezentativitatea actualei generaţii de lideri ai PNL, iar aici PNL trebuie să crească o linie de lideri în următorii doi ani. Ideea că liderii partidului sunt la procente de încredere de până la 20%, deci sub partid, este un element care blochează creşterea. Este nevoie de o comunicare mai clară şi de aşezarea într-un plan mai clar al raportării la PSD.

În al treilea rând, PNL trebuie să coboare mai mult şi mai des în stradă, să fie în mijlocul electoratului care s-a desprins de PNL şi care acum este dezamăgit de politică. Sunt două căi pentru ca PNL să se reconecteze cu acest electorat: să vină cu o ofertă economică mai clară şi să dovedească acestor oameni că PNL îi poate reprezenta, că PNL nu este parte a clasei politice care i-a  dezamăgit, că PNL poate da o soluţie pentru schimbarea clasei politice. Fără acest electorat nu câştigăm alegerile prezidenţiale din 2019 şi acest electorat este acum dezamăgit de clasa politică, inclusiv de PNL.

PNL trebuie să rămână consecvent cu efortul de schimbare internă, cu deschiderea faţă de societate. PNL trebuie să rămână consevent valorilor din proiectul prezidențial din 2014:  continuarea parcursului european şi euroatlantic al României, stabilitate şi prosperitate economică şi modernizare instituţională. Romania trebuie sa devina un actor mai active si mai implicat in mecanismul de decizie in interiroul Uniunii Europene. Parteneriatul strategic cu SUA trebuie sa ramana o prioritate a Romaniei si a PNL.

Din punct de vedere al organizării politice interne sunt câteva jaloane: 2017 şi 2018 sunt anii consolidării interne şi a revitalizării Opoziţiei faţă de PSD, iar 2019 este anul testului politic prin două rânduri de alegeri: europarlamentare şi prezidenţiale, fiind necesară apoi o nouă analiză internă, printr-un Congres.

Dacă 2017 a fost un an al clarificării interne este imperativ, ca după momentului votului de la Congres, pentru a doua jumătate a anului, PNL să revină într-un  mod al acţiunii totale de Opoziție, faţă de PSD. Opoziţia faţă de PSD trebuie să se manifeste pe două paliere: atât în Parlament, cât şi prin presiunea pe care PNL va reuşi să o creeze prin dialogul cu societatea.

Lupta parlamentară este esenţială, dar este imperativ necesar ca PNL să caute să dubleze presiunea politică, cu stimularea unei dezbateri publice pe temele pe care le susţinem. În al doilea rând, trebuie modificat discursul politic care exprimă opoziţia la PSD, trebuie înţeles un element cheie al credibilității publice a demersului de critică a PSD: „Fapte, nu vorbe!”. Degeaba atacăm cu vorbe tari PSD, dacă nu reuşim să ne opunem real la momentul unor acţiuni parlamentare. La fel trebuie înţeles un element de onestitate: partidele au momente în care trebuie să colaboreze politic, nu sunt duşmani, ci adversari politici, cu acţiuni diferite. Dacă nu se va restabili acest echilibru şi nu se va ieşi din demogogia exprimărilor tari, dar fără substanţă, nu vom recupera credibilitatea discursului de Opoziţie.

2018 – anul refirmării identităţii PNL ca forţă modernizatoare a societăţii româneşti. Proiectul PNL: susţinerea refacerii încrederii în clasa politică şi stimularea participării civice la modernizarea statului

În ceea ce priveşte promovarea proiectului propriu al PNL, 2018 trebuie să fie anul revenirii electorale a partidului, pentru că sărbătorirea Centenarului Unirii este cel mai legitim moment pentru promovarea PNL ca partid care a făurit România modernă. Sunt politici liberale ce pot fi păstrate, chiar dacă a trecut un secol, sunt politici ce trebuie să dea o direcţie pentru evoluţia pe termen lung, însă este nevoie ca acest moment să fie folosit pentru a revitaliza indentitatea PNL. 2018 trebuie să fie „anul PNL”, anul în care PNL, ca partid istoric, care cu lucrurile bune și greşelile pe care le-a făcut, cu liderii săi criticabili sau lăudabili, trebuie să se reconecteze cu românii şi să-i convingă pe români să-şi asume o identitate politică liberală prin adeziunea la PNL.

S-au spus multe lucruri critice despre clasa politică şi despre politica românească şi aceste lucruri sunt adevărate şi grave pentru că golesc de credibilitate clasa politică, dar 2018 trebuie să fie anul recâştigării încrederii în politică.

PNL a ajutat cu numeroase idei modernizarea societăţii româneşti, însă recâştigarea încrederii în politica liberală şi refacerea încrederii oamenilor în clasa politică este acţiunea cea mai substanţială ce poate grăbi transformarea noastră într-o societate modernă, europeană. De ce este atât de importantă refacerea încrederii în politică? Pentru că este o direcţie esenţială a participării civice în procesul de modernizare a statului, este un element important pentru soluţionarea paşnică a tensiunilor şi nemulţumirilor inerente din societate.

PNL, partenerul capitalului românesc, susţinerea domeniilor de activitate care pot oferi României avantaje competitive în UE

În al doilea rând, 2018 este anul consolidării doctrinei liberale ca doctrină de centru dreapta cu politici bine definite, care să arate că PNL este partenerul mediului de afaceri, PNL este partenerul românilor dinamici, PNL este susținătorul capitalului românesc.

PNL trebuie să identifice acele direcţii importante din economie unde România excelează şi să-i susţină pe antreprenorii din aceste domenii, pentru ca ţara noastră să capete avantaj strategic: două astfel de domenii, chiar dacă considerate la antipozi, pot fi  IT-ul şi Agricultura. România trebuie să-şi consolideze avantajele competitive în afara forţei de muncă calificate bazate pe absolvenţi din IT şi nivelului redus de salarizare: cea mai atractivă fiscalitate din regiune şi un mediu de afaceri predictibil şi sectoare economice cu valoare adăugată mare.

Exemple concrete de politici publice, care să încurajeze activităţile cu valoare strategică pentru România sunt: dezvoltarea prezenţei firmelor şi specialiştilor IT în industria auto şi susţinerea exporturilor de produse alimentare. Produsele care merg la export sunt cei mai buni ambasadori ai României în UE, iar investiţia în direcţiile de competitivitate a economiei este o cale practică de poziţionare naţională în Uniunea Europeană.

Poate fi România un pol energetic regional? Resursele energetice naționale pot fi un motor de creștere economică şi pot oferi economiei un avantaj competitiv la nivel european. România are un avantaj energetic, asigurându-şi 80% din consumul intern din producție proprie. Sectorul energetic are, însă, nevoie majoră de investiții şi ideal ar fi ca aceste investiţii să fie făcute, pe cât posibil, prin aportul de capital naţional. Statul trebuie să fie un investitor în domeniul energetic. Companiile de stat au un potențial major, iar aici este esenţială guvernanţa corporatistă care să asigure eficienţa şi profitabilitatea companiilor.

Elaborarea unei politici în domeniul energetic pornind de la o discuţie cu mediul de afaceri şi chiar de la un cadru consultativ Putere-Opoziţie care să asigure continuitatea strategică în planul guvernării. Într-un context politic complicat la nivel european şi global, definirea strategiei energetice naționale este foarte importantă: fie că este vorba despre recalcularea redevențelor la petrol și gaze naturale, fie că este vorba despre fiscalitate, aceste elemente sunt subsumate nevoii de a defini o strategie energetică națională cu o proiecţie clară, multianuală.

2019, alegerile europarlamentare – un răspuns la Europa cu două viteze: eliminarea MCV şi integrarea în spaţiul Schengen

PNL trebuie să stimuleze o dezbaterea clară cu ocazia alegerilor europarlamentare în ceea ce priveşte poziţionarea României în UE. Ultimii ani au fost elcovenţi pentru punerea la încercare a încrederii românilor în UE. Pe de o parte, dintr-o comunicare greşită din exterior, de la nivelul liderilor politici ai UE care au impus statelor decizii ce nu au fost nici dezbătute, nici bine primite de cetăţenii europeni, cum a fost alocarea cotelor de imigranţi. Pe de altă parte, prin derapaje populiste şi naţionaliste ale politicienilor români care au atacat UE pentru a capitaliza temerile publicului faţă de subiecte complicate, ca extremismul şi atentatele radicalilor islamişti în UE. Peste toate acestea, Brexitul şi discuţia amplificată de politicienii extremişti din Europa au atacat chiar baza proiectului european producând o dezbatere complicată la nivelul Uniunii legată de acceptarea, de facto, a unor diferenţe între statele membre: „Europa cu două viteze”. Este imperativă diplomaţia şi premisa unei recunoaşteri oneste a locului fiecărui stat în Uniune. Numai pe o astfel de bază se poate purta o discuţie onestă, care să pună în balanţă costurile şi beneficiile pentru România ale adoptării unei poziţionări optime în această dezbatere politică tensionată din UE.

Poziţionarea PNL trebuie să fie una pro-europeană, îmbinând diplomaţia, cu poziţionări politice clare în UE, care să susţină accelerarea procesului de integrare. Accelerarea procesului de integrare înseamnă accelerarea modernizării instituţionale şi dobândirea statutului de membru cu drepturi depline prin eliminarea MCV şi prin integrarea în spaţiul Schengen.

Lucrurile pot fi spuse cu onestitate românilor: ideea unei Europe cu două viteze induce o diferenţiere politică, ce nu trebuie acceptată, dar, în acelaşi timp, trebuie înţeles că România a avut de profitat de pe urma prezenţei în UE. Problema este dacă pe fondul tendinţelor eurosceptice din regiune, România se poate poziţiona ca un actor care să capitalizeze beneficii economice directe legate de atragerea de investiţii străine? PNL crede că răspunsul la discuţia despre Europa cu două viteze este accelerarea integrării şi creşterea vitezei de modernizare instituţională.

2020 – câștigarea majoritatii municipiilor reședință de județ, conectarea cu electoratul urban, refacerea clivajului politic dreapta vs stânga și câștigarea alegerilor parlamentare

Alegerile locale sunt primul test politic pentru o strategie de coagulare a întregului electorat de dreapta în jurul PNL. Alegerile locale sunt cel mai adesea un test de politică locală şi de susţinere pentru personalităţi locale. PNL trebuie să dea o dimensiune politică susţinută localelor, pentru a prefigura votul politic de la parlamentare. Această dimensiune politică începe cu o politică pragmatică de alianţe la nivelul consiliilor judeţene, care să coaguleze şi să structureze forţele anti PSD.

Trebuie făcută o separare politică dreapta vs. stânga, pentru că este singura cale de a omogeniza electoratul de dreapta. PNL are nevoie strategic să-şi adune electoratul, nu doar pentru a soluţiona problema fragmentării, ci mai ales pentru a da o cauză comună şi a implica un electorat care este acum dezangajat.

S-a discutat chiar de la campania pentru parlamentare de un model liberal administrativ, care a dovedit că oraşele conduse de primarii PNL sunt mai bine administrate. Nu am reuşit să impunem această idee, dar nu trebuie să renunţăm la ea. Trebuie arătate diferenţele dintre comunităţile locale guvernate de PNL şi cele guvernate de PSD, pentru a amplifica în toată ţara modelul administrativ de succes.

PNL trebuie să recâştige oraşele mari, municipiile reşedinţă de judeţ şi să impună un model liberal de administrare, care oferă comunităţii servicii de administraţie de calitate europeană.

1. PNL – o nouă politică liberală. Împotriva populismului, împotriva PSD 

Întreaga Europă este martora unei puternice derive populiste, pe fundalul crizelor profunde, care au stârnit îngrijorarea și nemulțumirea cetățenilor. Nu doar impactul profund al crizelor, indiferent că vorbim de cea financiară sau criza migranților, și al terorismului ridică mari probleme esfodajului politic european, ci și nefericita succesiune în timp. Valul de crize a lovit succesiv, fără a lăsa societății răgazul necesar să accepte, să înțeleagă și să caute soluții la noile probleme.

Europa își trăieste, în aceste vremuri, cea mai vulnerabilă perioadă de la înființarea Uniunii Europene, iar cel mai mare adversar este chiar cel din interior și ia forma forțelor politice naționaliste și extremiste, adică, într-un singur cuvânt: populiste. Mult mai rău decât să te confrunți cu efectele crizei financiare, cu amenințarea terorismului sau cu gestionarea unui val masiv de migranți este să combați exploatarea cinică a fricilor și nemulțumirilor firești ale cetățenilor, de către proprii politicieni.

Valul exploatării fricilor, nemulțumilor și speranțelor cetățenilor de către partide politice populiste, naționaliste și extremiste mătura Europa de la un capăt la altul, din Bulgaria și Polonia, până în Italia, Spania și Franța.

Dacă în vechile democrații consolidate, societatea a demonstrat, prin vot, că a dezvoltat  anticorpii care o salvează acum de populism, situația României este cu atât mai dificilă cu cât democrația noastră este încă tânară, neconsolidată, iar societatea abia acum învață să lupte cu populismul, naționalismul, extremismul.

În România este cu atât mai grav, cu cât, printr-o perfidă politică de repoziționare, PSD a monopolizat toate formele de manifestare politica „anti – sistem”, experimentate în Europa: naționalismul, extremismul și a sufocat orice alte răbufniri politice, transformându-se astfel în campionul electoral al populismului. În plus, PSD a copiat, la virgulă,  unul dintre cele mai îngrijoratoare fenomene politice din Europa, manifestat prin inversarea polurilor ideologice, de către o stânga politică, ce a confiscat agenda economică neoliberală a dreptei, cu scopul de a distrage atenția de la problemele pe care le are în Justiţie.

În acest nou context european și în fața acestor noi amenințări la adresa democrației neconsolidate din România, Partidul Național Liberal se declară adversarul populismului care atacă baza proiectului european și adversarul Partidului Social Democrat, care pune în pericol stabilitatea economică şi atacă fundamentele statului de drept.

Parteneriatul cu Președintele Klaus Iohannis 

În România, regimul politic consfintit prin Constituție, îi oferă Președintelui puține prerogative executive dar, în același timp, ii confera instrumentele prin care să se manifeste politic ca o contrapondere a Guvernului. Respectând acest mecanism instituțional conceput în regimurile democratice, întocmai pentru a contrabalansa derivele de orice natură ale Guvernelor, Președintele Klaus Iohannis a demonstrat că are voința politică de a sancționa și corecta deriva populista a Guvernului.

În baza acestei dispuneri a forțelor politice, atât din punct de vedere instituțional, cât și ca opțiuni politice demonstrate deja, Partidul Național Liberal își dorește un parteneriat transparent și definit de regulile constituționale, prin care să poată acționa coerent și eficient împotriva populismului iresponsabil al PSD.

Parteneriatul cu președintele Klaus Ioahnnis înseamnă, în esență, că Partidul Național Liberal se va adresa acelui electorat care a demonstrat că deține cei mai buni „senzori” ai derapajelor antidemocatrice ale PSD, precum și cei mai buni anticorpi împotriva populismului PSD.

Partidul Național Liberal se poate opune populismului PSD doar în măsura în care reușește să atragă atenția și să răspundă intereselor acelor cetățeni care, în 2014, au sprijinit, în egală măsură, respectarea dreptului la vot, precum și alegerea președintelui Klaus Iohannis. Acelor cetățeni care în 2017 au fost singurii care au putut bloca atacul la adresa statului de drept şi deriva anti-Justiție a PSD. Este electoratul care deși nu se mai simte reprezentat de Partidul Național Liberal, în cele mai dificile momente pentru evoluția politică a României s-a mobilizat și a reprezentat adevărata opoziție la populism.

Din cauza incapacității PNL de a avea o opoziție eficientă față de PSD, acest raport de forțe a fost, în momentele cruciale, surmontat de societatea civilă care a luat locul opoziției politice. Politica nu înseamna, însă, doar momente excepționale, ci și perioade de acalmie socială, perioade în care opoziția trebuie să muncească constant, la firul ierbii, fără a reduce presiunea niciun moment.

Pentru a vorbi din nou aceeași limba cu acest electorat, pe care îl consider anticorpii democratici ai României, Partidul Național Liberal trebuie să se redefinească clar drept adversarul populismului și al PSD și să demonstreze, prin acțiune politică, că și-a atins acest obiectiv. Iar atingerea acestui obiectiv înseamnă reechilibrarea raportului de forțe dintre Putere și Opoziție, raport profund dezechilibrat prin faptul că, în ultimii doi ani, președintele a fost singura forță politică de opoziție la PSD.

Partidul Național Liberal nu va mai fi niciodată partenerul PSD

Istoria comună a celor două partide care au fuzionat în Partidul Național Liberal, legată de guvernarea cu PSD ne-a învățat ce înseamnă să faci compromisuri politice care însă să nu te compromită.

Colaborarea guvernamentală cu PSD a însemnat, pentru ambii partenerii din această nouă forță politică, pierderea propriei identități politice din perspectiva a două axe majore de acțiune politică: viziunea de centru-dreapta asupra economiei și atitudinea pro-europeană de respectare a statului de drept. Concluzia la care am ajuns, separat și împreună, atât fostul PNL, cât și fostul PDL, este că în aceste două direcții majore de acțiune, orice compromis politic cu PSD aduce o sancționare clară din partea electoratului, dar și distorsiuni în funcționarea democrației românești, care, cu greu, mai pot fi remontate.

PSD este un partid care, prin lipsa de voință politică și capacitate de a se schimba, de a se moderniza și de a respecta cerințele integrității politice, nu reușeste să reprezinte stânga modernă din România și, în acest fel, va afecta, pe viitor, cea mai importanta funcție a  sistemului democratic, și anume aceea de reprezentativitate pentru un număr cât mai mare de cetățeni.

Maturitatea politică la care azi a ajuns PNL ne face să afirmăm, fără urmă de îndoială, că respingem orice viitoare asociere în alianțe politice, electorale sau alianțe de guvernare cu PSD.

Fiind însă un partid politic democratic, care înțelege că actul politic este circumscris imperativelor de dezvoltare a societății, la nivel parlamentar sau cel al consiliilor locale, singura situație în care aleșii Partidului Național Liberal vor colabora alături de cei ai PSD este cea referitoare la proiecte de dezvoltare, bazate pe investiții publice sau fonduri europene, însă doar în urma unor transparente consultări ale opiniei publice și a ajungerii la un consens amplu.

Crearea unei majorități contra populismului și dărâmarea Guvernului este o prioritate strategică

Partidul Național Liberal este focalizat pe schimbarea Guvernului înainte de alegeri şi pe recuperarea imaginii de forţă politică egală, dar opusă PSD.

Pierderea credibilității PNL ca forță de opoziție este cel mai mare cost pe care partidul îl plăteşte în faţa electoratului. În decurs de doi ani şi jumătate, PNL a demonetizat instrumentul moțiunii de cenzură și a contraperformat în comisiile de specialitate parlamentare. Consecintele au existat și pentru PNL, dar și pentru întreaga scenă politică, afectată de lipsa unei alternative politice atât de necesară în orice democrație, ajungând astfel la falimentul politicii, atât în termeni de guvernare – prin instalarea unui guvern tehnocat, cât și în termeni de opoziție, prin faptul că protestele civice au luat locul opoziției parlamentare.

Cele două moțiuni de cenzură eșuate, din 2015, au contribuit la consolidarea percepției lipsei de alternativă politică la PSD. Drept consecință, anul 2016 a adus falimentul politicii, atât în termeni de guvernare, cât și de opoziție, declarat prin susținerea de către întreaga clasă politică a unui guvern apolitic.

Situația fără ieșire, în care PNL a fost blocat de datoria de a respecta consensul politic privitor la susținerea guvernului technocrat și, pe de altă parte, de jocul duplicitar al PSD, devenit rapid cel mai mare adversar al guvernului pe care l-a susținut în Parlament, a dus PNL în imposibilitatea definirii unui proiect clar și a unui mesaj public reprezentativ pentru electorat.

Și, ca o consecință a lipsei de forță a PNL, în 2017, protestele civice au înlocuit opoziția parlamentară, o nouă moțiune de cenzură a PNL eșuând fără a putea corecta acțiunea guvernamentală, fără precedent, împotriva Justiției.

Acestea sunt deopotrivă realități și responsabilități politice, cărora noul PNL le va răspunde cu soluții pragmatice:

Crearea unei majorități parlamentare împotriva populismului PSD 

Principalul obiectiv al acțiunii politice a PNL este crearea în jurul său a unei majorități parlamentare contra populismului PSD, prin atragerea tuturor parlamentarilor care înteleg riscurile uriașe ale continuării guvernării PSD.

PNL are nevoie să își asume un obiectiv clar privind stoparea guvernării populiste a PSD și să foloseasca toate instrumentele democratice pentru atingerea acestui obiectiv.

În fata consecințelor economice și sociale produse de guvernare populistă a PSD, PNL are obligația politică să adune în jurul său fiecare parlamentar care se opune guvernării populiste a PSD și să schimbe, în Parlament, Guvernul României.

În baza acestei politici fără echivoc, PNL nu va mai depune moțiuni de cenzură fără șanse și va folosi acest instrument democratic doar atunci când va avea forța parlamentară să îl susțină.

Guvernul alternativă susţinut din Parlament este principalul instrument de raportare la Guvern.

„Guvernul alternativă”, deși golit de conținut în anii anteriori, din cauza unor abordări lipste de consistență, rămâne totuși principalul instrument de organizare a activității politice a PNL, ca partid de opoziţie.

Partidul Național Liberal  are nevoie să își amintească, că, în orice democrație autentică, opoziția este o instituție în sine, care aduce datorii și responsabilități și că, la rândul lor, partidele de opoziție sunt monitorizate și apreciate de opinia publică în funcție de activitatea lor din opozitie, întocmai cum Guvernul este monitorizat și apreciat, în funcție de activitatea guvernamentală.

Prin urmare, „Guvernul alternativă” al Partidului Național Liberal va redeveni principalul instrument de acțiune al partidului, atât la nivel parlamentar, cât și la nivelul aleșilor locali ai partidului. În mod greșit, până acum, din activitatea „Guvernului alternativă” a lipsit componenta politicii locale, componenta pe care o considerăm cel puțin la fel de important ca și pe cea parlamentară.

Pentru a reda greutatea cuvenită activității de opoziție din plan local, în noua structură de opoziție, președintele Ligii aleșilor locali va fi persoana responsabilă de coordonarea activității de opoziție în plan local și va fi propunerea de Ministru al administrației publice și dezvoltării din Guvernul PNL. În plus, membrii „Guvernului alternativă” vor avea în partid același statut ca și coordonatorii regionali ai partidului și vor reprezenta primul eșalon al leadership-ului PNL.

„Guvernul alternativă” va fi responsabil de coordonarea și impulsionarea activității parlamentarilor PNL în comisiile de specialitate, de urmărirea performanțelor parlamentarilor și promovarea specialiștilor pe fiecare domeniu de activitate și de pregătirea moțiunilor simple.

„Guvernul alternativă” va fi responsabil de coordonarea și impulsionarea activității aleșilor locali ai PNL în consiliile județene și locale, va gestiona aplicarea politicii PNL privind votarea bugetelor locale și va propune conducerii locale a partidului politica de alianțe locale, care să poata controla și corecta guvernarea locala a PSD.

„Guvernul alternativă” va fi responsabil de identificarea, promovarea și propunerea către conducerea locală a noilor lideri ai PNL, selectați în urma performanței în munca de opoziție, atât din Parlament cât și din administrația locală, pentru a face parte din viitoarea echipa guvernamentală.

Cum se raportează Partidul Național Liberal la celelalte forțe de dreapta  

Fragmentarea votului anti-PSD a adus la guvernare unul din cele mai păgubitoare guverne din istoria postdecembristă, cu derapaje majore în Economie și în respectarea statului de drept.

Cu toate acestea, Partidul Național Liberal rămâne totuși singura forță parlamentară de centru-dreapta care poate concentra o acțiune coerentă a tuturor formațiunilor parlamentare în opoziție cu PSD.

S-a dovedit că partidele politice noi nu au forța și expertiza necesare pentru a face față presiunii pe care o generează PSD, iar timpul necesar pentru a căpăta această experiență lucrează în favoarea PSD și în defavoarea României.

În acțiunile de opoziție fată de PSD, Partidul Național Liberal  va colabora și va construi alianțe cu celalte forțe de centru dreapta, întrucât avem responsabilitatea, ca principală forță de opoziție, să unim în jurul nostru toate forțele politice care se opun actualului Guvern și politicii populiste aduse la rang de strategie de țară.

Imperative  de clarificare doctrinară a Partidului Național Liberal 

Recentele teme de dezbatere ale societății românești, dar, în egală măsură, și ale cetățenilor din spațiul european reflectă  atitudinea partidelor față de schimbările societății contemporane. Conceptul vehiculat de intelectualitatea occidentală care definește atitudinea partidelor față de aceste teme, vorbește despre  două abordări, diametral opuse. Prima este abordarea de tip “pod închis”, perfect ilustrată de atitudinea PSD de respingere a  „străinilor”, a capitalului și companiilor internaționale, a deciziilor Uniunii Europene, a diversității și toleranței. Conceptul aduce, însă, în discuție și abordarea de tip „pod deschis”, de receptivitate și adaptare la fenomenele curente ce nu pot fi negate sau stopate, iar aceasta este atitudinea de răspuns a Partidului Național Liberal. Partidul Național Liberal este, din acest punct de vedere, „podul deschis” către înțelegerea, acceptarea și căutarea celui mai bun răspuns la schimbările aduse în societatea noastră de fenomenul globalizării.

Referitor la reconfigurarea Uniunii Europene, Partidul Național Liberal abordează diferitele proiecte de reformare a comunității europene, pornind de la o declarată susținere a construcției europene, așa cum a fost ea gândită de părinții fondatori, o Europă a energiilor comune și a urmăririi dezinteresate a dezideratelor de pace, stabilitate și dezvoltare pentru toți membrii săi.

Referitor la criza refugiaților, Partidul Național Liberal susține  dreptul statelor de a decide propria politică pe tema imigranților, fără a respinge nevoia de colaborare și consultare în deciziile privind găsirea unei soluții pe termen lung a acestei probleme.

Referitor la dilema occidentală: securitate vs libertate, generată de intensificarea atacurilor teroriste, Partidul Național Liberal are convingerea că amenințării teroriste trebuie să-i fie opusă mai multă cooperare între statele Uniunii Europene, nu mai puțină libertate pentru cetățeni. Orice politică de creștere a gradului de securitate a cetățenilor trebuie să pornească de la obiectivul de prezervare a drepturilor și libertăților cetățenești, drepturi și libertăti care reprezintă cea mai importantă realizare a lumii occidentale și principala sa definiție în raport cu alte culturi.

Referitor la familia tradițională,  PNL continuă să aibă o abordare conservatoare asupra familiei. Opțiunea noastră este clară, însă nu vom nega niciodată nevoia de dezbatere, de înțelegere și de a găsi formule de rezolvare pentru interesele și nevoile oricăror altor grupuri sociale și minorități, în baza principiilor noastre de acceptare a diversității și de toleranță.

1. O nouă politică liberală – PNL recuperează discursul economic

Mantra PNL:

• reducerea cotei unice
• creșterea investițiilor
• reducerea aparatului bugetar cu migrarea către mediul privat

Recâștigarea avantajului de diferențiere în Economie față de PSD prin cota unică redusă și contribuții zero pe locurile noi de muncă în primii doi ani de la înființare, stimularea deplasării angajaților din sectorul de stat în privat, inclusiv prin contribuții mai reduse pentru cei care trec în privat, si eliminarea contribuțiilor pentru al doilea salariu, susținerea parteneriatelor public-private și politica protecționistă: firmele românești au întâietate în faţa companiilor străine în cazul unor contracte cu autorităţile publice, ca o formă de minim protecţionism local.

Trebuie înţelese şi acceptate două realităţi. Prima: tranziţia la economia de piaţă a produs multă inechitate şi a creat o cultură socială a succesului în afaceri prin încălcarea regulilor. A doua: campania anticorupţie a restabilit cultura socială a respectării regulilor, dar, în acelaşi timp, a dus la pierderea unei părţi semnificative din capitalul românesc. Etapa tranziției dinspre economia centralizată spre economia de piaţă s-a încheiat și campania anticorupție desfășurată până acum a fost o clarificare necesară: politicienii trebuie să plătească, mediul de afaceri autohton trebuie protejat – chiar în condițiile în care oamenii de afaceri români au greșit – altfel, locul lor va fi luat de străini. Trebuie gândită o politică de sancțiune adecvată acestui imperativ de sancţionare a încălcării legii, dar de protejare a capitalului autohton.

PNL trebuie să-şi asume un mesaj lipsit de echivoc: oamenii de afaceri dacă greşesc sau corup să plătească din buzunar,  dar distrugerea unei afaceri şi pierderea locurilor de muncă nu este strategia corectă de răspuns la greşelile afaceriştilor. Consolidarea mecanismelor de recuperare a prejudiciilor și sancțiunea administrativă, conversia pedepsei cu “închisoarea în bani” – sancţiunea se poate face ca o dublare a impozitului sau ca un procent din cifra de afaceri (plătesc amenda pentru evaziune sau pentru corupție); obiectivul este de a drena spre bugetul statului capitalul dintr-o afacere incorectă, în felul acesta se constrânge eliminarea unei practici ilegale.

Capitalul străin deşi susţine major economia românească, nu trebuie avantajat prin distrugerea afaceriştilor români. Echilibrul trebuie apărat, jucătorii străini din economie trebuie să ştie deopotrivă că România este un mediu propice investiţiilor datorită cu taxelor mici, însă, ei trebuie să nu evite să-şi plătească corect taxele şi impozitele, „the fair share”.

PNL trebuie să ofere contrabalans la populismul PSD un climat de investiţii bazat pe fiscalitate redusă şi pe predictibilitate şi PNL trebuie să redevină un partener al mediului de afaceri naţional, prin susţinerea parteneriatelor public-private şi o politică protecţionistă faţă de capitalul naţional. Doar aşa PNL îşi poate recupera şi reconsolida identitatea economică, ca partid de dreapta.

PSD a preluat principalul atribut de diferentiere față de PNL: ideea PSD de ajutor pentru clasa de mijloc este falsă, pentru că, prin creșterile salariale, prin împrumuturi și prin renunțarea la cota unică, PSD ia cu două mâini ce dă cu o mâna prin reducerea unor impozite.

Trebuie înţeles un lucru pragmatic: aşa zisa atitudine de deschidere a PSD faţă de reducerea unor impozite este incorectă, atât din punct de vedere economic, cât şi din punct de vedere al spiritului unei dezbateri oneste, ce ar trebui să domine discuţia politică. Incorectă din punct de vedere economic, pentru că nu face decât să ambraburească sistemul de taxare, care avea o ordine şi o gândire unitară prin cota unică. Şi incorectă din punct de vedere al dezbaterii publice, din cauză că produce o diversiune prin amestecarea intenţionat eronată a unor elemente de fiscalitate de dreapta, într-o acţiune politică a PSD care urmăreşte, pe fond, doar distragerea atenţiei de la acţiunea PSD împotriva Justiţiei. Ce propune PNL este un capitalism antreprenorial. Concret, susţinerea unui mediu investiţional care să încurajeze crearea de afaceri şi locuri de muncă şi susţinerea oamenilor de afaceri români.

Care sunt direcţiile politice de acţiune ale capitalismului antreprenorial?

Capitalismul antreprenorial propus de Partidul Național Liberal se susține pe proprietatea privată și economia de piață. În acest sens, Partidul Național Liberal susține realizarea sistemului integrat de cadastru și de carte funciară, fără de care nu există siguranța proprietații și a investițiilor.

Capitalismul românesc propus de Partidului Național Liberal promovează libertatea economică și un stat întărit în rolulul său de reglementare a domeniilor strategice alături de cel de gestionare a resurselor publice.

Capitalismul românesc propus de Partidului Național Liberal promovează principiul șanselor egale pentru capitalul din România, sprijină opțiunea către economisire și de investire a contribuabililor în scopul creșterii bogăției națiunii.

Capitalismul românesc propus de Partidul Național Liberal promovează latura productivă a economiei prin revalorizarea bazei industriale în context european, o piață a muncii flexibilă, dar stabil reglementată, și un comportament activ în ceea ce privește inovarea.

Capitalismul românesc propus de Partidul Național Liberal garantează egalitatea în accesarea bunurilor publice pentru toți cetățenii și consacrarea primatului public precum și a unui cadru de acțiune privat în furnizarea acestor bunuri.

Capitalismul antreprenorial românesc propus de Partidul Național Liberal se opune capitalismului bugetar, promovat de stânga populistă, care a creat o economie construită preponderent în jurul resurselor publice.

Capitalismul românesc propus de Partidul Național Liberal susține dezvoltarea infrastructurii și construirea de autostrăzi care sa dezvolte Romania. Dincolo de proiectele deja agreate cu UE si finantate din fondurile europene, o prioritate trebuie sa fie autostrazile care să lege Muntenia și Moldova de Transilvania.

România este într-o etapă de creştere economică pe un fundal de instabilitate politică europeană şi de mari tensiuni globale. România trebuie să investească în dezvoltare, nu să cheltuiască pe consum. Stimularea consumului în perioada de creştere economică, aşa cum face Guvernul PSD, este o eroare şi risipă. Guvernul PSD aplică o politică a dezechilibrelor: impozitul global, împrumuturile şi stimularea consumului prin creşterea salariilor sunt elemente ale unei politici pro-ciclice, care încurajează cheltuiala pentru consum, nu pentru investiţii în perioada de creştere economică.

PNL propune o nouă abordare a politicii fiscale şi a politicii bugetare.

O nouă abordare a politicii fiscale trebuie să plece de la necesitatea scoaterii acesteia de sub influența politicului. Introducerea de reguli de concepere și conducere a politicii fiscale va reduce riscul comportamentelor prociclice. Stabilitatea, dar și flexibilitatea politicii fiscale vor asigura un sistem de impozitare clar și predictibilitatea mediului de afaceri. Administrarea politicii fiscale trebuie realizată cu instrumentele economiei digitale, iar în afara prerogativului exclusiv, cel de a stabili sarcina fiscală, serviciile conexe vor putea fi privatizate în scopul scăderii costurilor.

O nouă abordare a politicii bugetare trebuie să considere prioritară eficiența politicii fiscale și nu cerințele puterii politice. Privatizarea în domenii de interes bugetar devine o prioritate în contextul stabilirii unor ținte în ceea ce privește competitivitatea cheltuirii fondurilor publice. Abordarea multianuală, acceptarea de manageri privați pentru proiecte bugetare, alături de reducerea cheltuielilor publice și transparența execuției bugetare sunt priorități pentru consolidarea și evoluția politicii bugetare. Scopul final al politicii bugetare este reducerea decalajului investițional și creșterea PIB-ului potențial.

Prosperitatea cetățenilor români este condiționată de o creștere economică sustenabilă, care să producă dezvoltare. Această cale a reformelor cere competitivitate fiscală, favorizarea acumulării de capital, prudență în politica salarială, eficiență administrativă.

Stabilitatea macroeconomică va garanta cadrul pentru un ritm susținut al investițiilor. România are nevoie de o creștere economică mai mare cu cel puțin 2-2,5% peste media statelor din Uniunea Europeană, pentru ca într-un interval de 5-7 ani să atingă 70% din media europeană la indicatorul PIB/locuitor, ajustat la puterea de cumpărare. Depășirea acestui prag califică România drept un candidat serios pentru trecerea la moneda unică.

Pentru România se deschide o oportunitate. Contextul european definit printre altele de Brexit, de tensiunile politice din Ungaria, de deriva Poloniei oferă șansa  României de a atrage investiții și relocări atât ale companiilor din aceste state, cât și a unor instituții europene, cum este Agenția Europeană a Medicamentului. România poate profita de aceste oportunități dacă devine un mediu investițional atractiv și predictibil, cu o administraţie funcțională şi o filozofie a statului de a produce bani şi de a-i încuraja pe oamenii de afaceri să producă bani.

Sănătate, Educație, Demografie

În Educație și Sănătate, în special, trebuie păstrată încă preponderența ofertei publice neconcurențiale, dar stabilit și respectat, în același timp, spațiul de mișcare al furnizorilor privați pentru aceste bunuri. Astăzi, în România, Educația și Sănătatea înregistrează factori de risc înalt, nu doar la nivel public, ci și la nivel individual. Ca urmare, pentru aceste domenii critice se impune modificarea paradigmei de elaborare a politicilor publice, de vreme ce societatea cere explicit măsuri speciale de redresare. Lipsa soluțiilor macroeconomice în sensul alocărilor bugetare trebuie compensată cu soluții micro. Astfel de răspunsuri sunt disponibile dacă se acceptă faptul că Educaţia şi Sănătatea reprezintă mai mult decât politici publice, devenind priorităţi civice. Prioritatea politicilor cu justificare civică asupra celor clasice permite creșterea accesului cetățenilor la bunurile publice. Principiul priorității civice în elaborarea politicilor publice va putea acționa asupra Codului Fiscal în care Educația ar putea avea un capitol special, ca și Sănătatea. Aceasta, însă, cere un nou consens civic și politic deci un nou contract politic ca urmare a regenerării contractului social.

În domeniul Educaţiei, PNL susţine 10 direcţii prioritare de acţiune, cu menţiunea că acestea pot fi realizate dacă învățământul devine cu adevărat prioritate națională, adică: se alocă mai multe fonduri pentru Educație și se instituie un management performant în teritoriu, în special prin inspectori și directori de școală:

• Școala care nu pedepsește. Prea adesea sistemul nostru educațional se concentrează doar pe el însuși. Un elev care nu parcurge toate treptele părăsește școala fără o calificare reală, utilă pe piața muncii, experiența lui educațională devine un eșec. Școala trebuie să fie mult mai mult decât un sistem de selecție, un sistem care oferă alternative de carieră pentru toată lumea.
• Transparență în învățământul superior printr-o atentă ierarhizare. Deoarece de 5 ani nu a mai avut loc o evaluare a universităților și programelor de studii, sistemul nostru universitar a ajuns să recadă într-o periculoasă ficțiune a uniformității calitative. Este nevoie de o ierarhizare nouă făcută transparent cu scopul de a-i informa nu numai pe potențialii studenți și pe părinții lor, dar și pe angajatori și pe ceilalți stake-holderi ai sistemului academic.
• Finanțare în funcție de calitate. Evaluare menționată anterior nu trebuie să aibă doar un rol informativ, ea trebuie să se traducă și prin măsuri de politică educațională, favorizând financiar ofertele de calitate și penalizând pe cele sub standard.
• Concentrarea resurselor prin eliminarea ofertelor educaționale lipsite de utilitate. Ani întregi, fonduri guvernamentale alocate, adesea, netransparent au ținut în viață universități care nu aduc un folos nici pentru știință, nici pentru societate. Există universități care nu sunt suficient de atractive, de folositoare încât să înroleze un număr minimal de studenți pentru a supraviețui financiar. Banii învestiți în aceste universități sunt pur și simplu o risipă.
• Toleranță zero la abaterile de la etica academică. Din păcate, prea adesea, corupția, plagiatul, hărțuirea sexuală și discriminarea își găsesc loc în școlile și universitățile noastre. Așa ceva nu trebuie tolerat sub nicio formă. Trebuie să dăm un semnal cât se poate de clar. De aici încolo, nu mai există înțelegere pentru abaterile de la etică.
• Recredibilizarea școlilor doctorale. A pornit de ceva vreme o foarte salutară campanie de eliminare a fraudei din domeniul doctoratelor. Din păcate, după câteva succese inițiale, vedem deja tentative ale PSD de îngrădire, chiar eliminare a organismelor de control al calității academice. Pentru a recredibiliza școlile doctorale, CNADTCU trebuie lăsat să își facă treaba și, mai mult decât atât, școlile doctorale trebuie reevaluate, iar conducătorii de doctorat care au girat plagiate penalizați.
• Respect pentru cadrele didactice. Reașezarea deja începută a salarizării, un accent corect pus pe etică, recredibilizarea doctoratelor, vor contribui la creșterea respectului pentru cadrele didactice.
• Masteratul să capete sens în societate. Piața muncii, societatea în ansamblu nu a dezvoltat încă o funcție clară, o utilitate evidentă pentru studiile masterale. Aceasta face ca ele să fie mai puțin atractive, limitând educația superioară pentru mulți la numai trei ani, o perioadă insuficientă pentru o maturizare profesională adecvată. Trebuie creat un cadru pentru ca educația masterală să accorde accesul la poziții profesionale de status înalt, inaccesibile doar cu studii de licență. Accentul trebuie pus pe masteratele profesionale și poate mai puțin pe masteratele științifice, care sunt, în primul rând, un pas către doctorat.
• Remigrarea virtuală a diasporei științifice. Diaspora românească conține specialiști de mare calitate, cu experiențe profesionale și științifice importante pentru România. Dacă remigrarea lor fizică este adesea imposibilă, o remigrare virtuală prin participarea la proiecte de cercetare și chiar la stagii de predare și cercetare în Romania este fezabilă și trebuie sprijinită explicit.
• Cercetare – dezvoltare – inovare pentru o dezvoltare durabilă și sustenabilă a societății românești. România este pe ultimul loc în Europa în această privință și nu este deloc bine plasată nici la nivel mondial. Strategia națională de cercetare – dezvoltare – inovare propune o serie de măsuri și își asumă o serie de ținte și obiective, dar experiența ne arată că, în ultimii 25 de ani, aceasta a rămas doar la nivel declarativ. Este necesar ca toate tipurile de cercetare să fie încurajate, de exemplu prin deducerea de taxe, nu doar cercetarea de tip aplicativ şi este necesară stimularea sectoarelor economice intensive în cunoaștere, pentru ca studenții care sunt performanți să fie motivați să își continue studiile.

Măsuri privind corelarea pieţei muncii cu oferta de Educaţie şi măsuri destinate şomerilor tineri şi în vârstă  –  parteneriat între mediul academic şi angajatori

PNL trebuie să susţină un pachet de măsuri care să adreseze, în special, problemele din piaţa muncii, situaţiile de necorelare între sistemul de educaţie şi piaţa muncii şi să fie adresate mai ales categoriile vulnerabile: şomerii tineri şi persoanele în vârstă de peste 50 ani. Trebuie sprijinită şi încurajată atât învăţarea continuă, cât şi iniţiativele private privind formarea profesională.

PSD a ştiut printr-o comunicare abilă să se asocieze cu ideea susţinerii învăţâmântului profesional, când, de fapt, minstrul Ecaterina Andronescu este cea care a desfiinţat şcolile de meserii. Percepția că susţinerea învâţământului profesional este o măsură de stânga este greşită. PNL trebuie să-şi asume susţinerea educaţiei profesionale ca pe soluţie de dreapta, de iniţiativă individuală pentru creşterea independenţei de stat a unor persoane care având doar o pregătire tehnică sunt în situaţia în care să ajungă dependente de angajatori publici în general, mari companii publice sau se află într-un segment de lucrători „gulere albastre”, cu un grad de mobilitate redus şi un grad ridicat de dependenţă de angajator.

În al doilea rând, PNL trebuie să încurajeze angajatorii să creeze centre de pregătire profesională şi de ucenicie, inclusiv prin parteneriate cu centrele universitare. Acesta este cel mai bun model de colaborare între sistemul de educaţie şi piaţa muncii. Aici trebuie acordate stimulente de la buget şi înlesniri fiscale consistente pentru că aceste iniţiative sunt cele mai importante pentru pregătirea forţei de muncă şi reprezintă soluţia practică de răspuns la problema şomajului, care afectează atât tinerii, cât şi persoanele trecute de 50 de ani.

Sănătate – un domeniu apolitic cu o direcţie strategică asumată de toate partidele pentru investiţia în infrastructură

Este un principiul strategic al PNL încurajarea diferenţei faţă de politicile de stânga şi faţă de acţiunea politică a PSD, însă în domeniul Sănătăţii trebuie spus că prioritatea strategică este definirea unei direcţii care să fie urmată pe mai multe cicluri de guvernare, indiferent de culoarea politică a Guvernului. Ideea unui pact pe Sănătate s-a dovedit greu de urmat de către partide, ţinând cont de practica raportării politice conflictuale şi de interesele diferite, însă PNL trebuie să susţină ca toate partidele să asume ideea că investiţia în infrastructura spitalicească şi stoparea plecării medicilor trebuie să fie acţiune apolitică. Sănătatea românilor nu se negociază. PNL trebuie să propună un cadru de investiţii pentru construirea a opt spitale regionale și 900 de Case ale Medicului în mediul rural și în orașele mici, pentru ca toți românii să aibă parte de asistență medicală de calitate aproape de casă. Este perfect posibil şi trebuie ca infrastructura spitalicească a României să fie înnoită esenţial în următorii 8 ani – două cicluri politice successive, care, dacă păstrează o linie de investiţii, pot schimba radical faţa sistemului de sănătate şi a spitalelor din România. Totodată PNL trebuie să susțină, în continuare, dublarea salariilor medicilor și a personalului medical, măsură realizabilă prin finanțarea corectă a sistemului de sănătate, controlul și efiecintizarea cheltuielilor. PNL trebuie să susțină, de asemenea, actualizarea bianuală a listei medicamentelor, accesul pacienţilor la tratamente inovatoare, în condiţii de transparenţă si eficienţă, dar și repornirea la capacitate maximă şi dezvoltarea activităţii Institutului Cantacuzino, care poate oferi României independență în domeniul vaccinurilor. Nu în ultimul rând, strategia PNL în domeniul Sănătății permite asigurarea de medicamente gratuite pentru copii, elevi, studenţi, gravide şi lăuze. În același timp însă, Partidul Național Liberal are obligația să garanteze la rândul său continuarea politicilor de investiţii începute de alte partide.

Demografia – o România puternică este doar o România în care se nasc copii!  Acţiunea statului trebuie să fie în sensul schimbării mentalităţii tinerilor care percep un nou născut ca pe o povară

Problema demografică este atât urmarea veniturilor reduse a tinerilor şi a dificultăţilor financiare în ceea ce priveşte întemeierea unei familii: dificultatea achiziţionării unei locuinţe, imposibilitatea de a avea câştiguri predictibile pentru o perioada lungă şi nesiguranţa locului de muncă, dar şi urmarea schimbării modelului social tradiţional în ceea ce privește  familia şi relaţiile de cuplu.

Faptul că în România natalitatea este în scădere, în condiţiile în care tot mai mulţi tineri cu studii superioare se îndreaptă către statele din vestul Europei, indică diferenţa majoră dintre felul în care tânăra generaţie percepe condiţiile din ţara, faţă de condiţiile din ţările de adopţie, majoritatea state din UE, mai avansate economic. Statul român trebuie să înţeleagă că este serios concurat chiar în interiorul UE de state mai dezvoltate, atât în privinţa politicilor privind natalitatea, cât şi a condiţiilor de întemeiere a unei familii. Dreptul la mobilitate, dreptul de a studia în afara granițelor, de a lucra în țări ale UE devin provocări majore pentru statul român de a-şi păstra cetăţenii tineri în interiorul graniţelor naţionale, în condiţiile în care nu oferă nici condiţii similare cu statele din Vestul Europei şi nici o perspectivă pe măsura aşteptării tinerilor.

Statul trebuie să pună umărul la schimbarea  percepţiei de frică şi de angajament costistior care implică naşterea unui copil. Românii trebuie încurajaţi să facă copii! Trebuie un efort al statului pentru a schimba mentalitatea legată de faptul că naşterea unui copil este o povară. Această mentalitate fixată în percepţia tinerilor, urmare a unor realităţi legate de costul general al vieţii şi de costul întreţinerii unui copil trebuie contrabalansată prin dezvoltarea unei infrastructuri publice de îngrijire a copiilor, pentru ca părinţii să-şi poate permite să-şi urmeze cariera, fără să-şi întrerupă viaţa profesională.

Ajutorul financiar pentru familiile tinere trebuie să se materializeze printr-un sistem de alocaţii crescute pentru al doilea şi al treila copil şi un program de construire de creşe, care să ofere un suport clar al statului pentru o politică de stimulare a natalităţii.

Naşterea copiilor este prima formă de regenerare naţională şi un indicator al forţei economice. Modelul social de familie trebuie promovat, chiar dacă acesta se schimbă pe fundalul unor realităţi sociale noi. Este nevoie de promovarea ideii că „spiritul lucrurilor, este mai important decât spiritul timpului”: familia şi naşterea unui copil trebuie promovate ca valori esenţiale, indiferent de generaţie, nu ca elemente ale unei mentalităţi conservatoare, „nemoderne”.

În acelaşi timp, naşterea şi creşterea unui copil nu mai trebuie privită ca apanajul exclusiv al familiei tradiţionale, în care mama şi tata convieţuiesc sub acelaşi acoperiş. Statul trebuie să înţeleagă că politica de stimulare a natalităţii trebuie adaptată realităţii sociale în schimbare: familia monoparentală nu este o formulă care să înlocuiască optim existenţa familiei cu mama şi tatăl copilului, dar existenţa relaţiilor pasagere şi a familiilor monoparentale este o realitate socială ce nu poate fi neglijată. Esenţial este ca toate tipurile de situaţii sociale să primească încurajarea şi sprijinulul politicii publice în cazul noilor născuţi.

Politici sociale 

Migrația  – o problemă economică și socială – aducerea acasă a tinerilor şi a profesioniștilor români care au lucrat în UE nu poate avea loc în lipsa unei schimbări sociale şi politice.

Deși mai puțin vizibil decât în anii trecuti, România se confruntă cu un nou val de migrație a tinerilor în țări precum Marea Britanie, Irlanda sau țările nordice. Migrația forței celui mai activ și întreprinzator segment din forța de muncă a României s-a cronicizat, valurile de migrație nu se opresc, ci mai degrabă se încetățenesc drept o opțiune viabilă. Deja piața forței de muncă începe să intre în criză, dacă ne raportăm la numărul de salariati și gradul de profesionalizare.

Nicio politică de stimulare a reîntoarcerii diasporei nu va avea succes fără o bună funcționare a instituțiilor statului, fără o atitudine „prietenoasă” față de cetățean, fără o normalizare a raporturilor dintre stat și cetățean, modificări sociale şi politice profunde.

Trebuie înţeles că un răspuns concret, adecvat la problema migraţiei, ţine de o schimbare socială profundă care să înceapă nu neapărat cu creşteri de venituri, ci, mai degrabă, cu creşterea asumării de responsabilitate din partea elitei politice şi administrative şi cu recunoaşterea, nu atât materială, cât socială a valorii profesionale a indivizilor, a celor care au certificări universitare şi care ştiu să-şi îndeplinească profesia şi restabilirea locului lor în elita societăţii.

Trebuie acceptat un fapt: societatea românască este o societate străbătută de diviziuni profunde între generaţii (o generaţia de adulţi în vârstă, cu o percepţie despre stat şi autoritate specifică anilor ‘90 şi o generaţia tânără, care provoacă statul şi chiar modelul actual de organizare democratică), între categorii sociale (un segment mediu, „middle-class-ul” autohton, care contestă moralitatea şi funcţionalitatea sistemului de conducere şi elita administrativă şi politică care-şi apară statuquo-ul).

Mişcările de protest din ultimii ani au dat semnalul acestor clivaje şi au subminat serios credibilitatea clasei politice şi a liderilor societăţii, aproape indiferent de domeniul în care aceştia activează. Generaţia tânără contestă nu doar establishment-ul, ci un model social şi valorile care au definit succesul în ultimele două decenii şi jumătate. Valorile pe care le promovează acest segment de middle-class sunt valorile societăţile vestice, de unde şi dorinţa de a pleca din ţară.

Aşteptarea segmentului de 20 – 40 de ani, din mediul urban mare, cu studii superioare, este pentru o societate în care regulile sunt respectate de fiecare cetăţean, indiferent de statutul social. O societate  în care este atenuat sentimentul de polarizare şi este normalizată relaţia dintre cei bogaţi şi restul societăţii. O societate în care elita conducătoare răspunde direct în faţa celor care au ales-o şi există recunoaşterea socială şi recompensarea realizărilor profesionale. Este ceea ce tinerii exprimă atunci când vorbesc despre societatea occidentală: „civilizată şi normală”, ce  oferă oportunităţi de afirmare şi recompensează adecvat succesul profesional.

România se află în primele 5 state ale UE care vor cunoaște cel mai rapid ritm de îmbătrânire în următoarele decenii, iar sistemul public de pensii își arată limitele. Dacă în anul 1990 erau 3,58 milioane de pensionari și 7,9 milioane de  salariați, astăzi sunt 5,2 milioane de pensionari și 4,4 milioane de salariați. Pentru a echilibra structural sistemul de pensii este imperios necesară creșterea numărului de salariați, dar și îmbunătățirea raportului de dependență. Reducerea numărului pensiilor anticipate, susținerea antreprenoriatului pentru persoanele de peste 50 de ani, subvenționarea locurilor de muncă pentru pensionari, subvenționarea formării profesionale sau recalificării pentru pensionari, toate acestea pot duce la scăderea presiunii pe sistemul public de pensii. Însă, pe fondul reducerii demografice, generațiile viitoare trebuie să poată opta pentru o nouă abordare care, în afara variantei pensiilor de stat să le garanteze siguranța veniturilor. Partidul Național Liberal va lansa în dezbatere publică schimbarea principiilor care guvernează sistemul public de pensii, la un sistem de conturi individuale de economisire prin investiţii prudenţiale, centrat pe principiul contributivității, al responsabilității individuale şi al definirii şi garantării beneficiilor. PNL susţine, de asemenea,  inițierea unei dezbateri privind sistemului facultativ de pensii ocupaţionale, bazat pe contribuția asiguratului și a angajatorului, cu componentă de asigurare de viaţă, pornind de la specificul unor profesii sau al unui domeniu de activitate. Desigur că aceste măsuri implică o largă dezbatere și o decizie politică de mare anvergură, pe de o parte și responsabilizare individuală, pe de altă parte. O astfel de transformare structurală are un orizont de aplicare de circa douăzeci de ani, ceea ce la scara demografică este încă viabil pentru evitarea riscurilor de plată.

Modernizarea instituţională : statul de drept, administrația publică şi fondurile europene

Trebuie înţeles şi acceptat că pentru buna funcţionare a unei societăţi democratice, credibilitatea Justiţiei este la fel de importantă cu funcţionarea Justiţiei însăşi. Cetăţenii, indiferent de statutul social, trebuie să aibă încredere în Justiţie, iar ideea de campanie de „tăiere de capete” dusă împotriva unor indivizi sau a unor categorii sociale, trebuie oprită de la bun început.

Încrederea în Justiţie este dată de funcţionarea şi reputaţia elementelor componente ale sistemului judiciar. Lipsa de încredere din Justiţie în societatea românească, la acest moment, are două cauze: Justiția, prin organismele de conducere, CSM şi Inspecția Judiciară, nu sancționează erorile magistraților şi există o dezbatere mediatică ce pune la îndoiala actul de Justiţie.

Clasa politică are datoria să asigure o dezbatere echilibrată pe toate temele legate de funcţionarea  Justiţiei: transpunerea deciziilor CCR în Codul Penal şi de Procedură Penală, răspunderea magistraților,  reglementarea optimă şi clară a conflictului de interese și a problemei incompatibilităţilor.

PNL susţine o Lege a răspunderii magistraţilor, procurorilor şi judecătorilor. Printr-o astfel de lege se pot preîntampina erorile din actul de Justiţie. Şi, de asemenea, trebuie susţinută consolidarea şi eficienţa Inspecţiei Judiciare. Nu în ultimul rând, pentru consolidarea credibilității Justiției este necesară o dezbatere în Parlament şi în societatea civilă, nu acţiuni guvernamentale pe ascuns, prin Ordonanțe de Urgență care să reglementeze partea de Justiție, aşa cum a făcut Guvernul PSD, la începutul acestui an.

Interdependenţa dintre administraţia publică şi factorul politic este o realitate şi, până la un punct, este un element corect şi necesar, care ajută la responsabilizarea partidelor şi la optimizarea politicilor publice, însă funcţionarii publici trebuie să fie independenţi de factorul politic.

Cel mai important lucru care trebuie stopat este politizarea Educaţiei. Este nevoie de reglementare clară, asumată de toate partidele în ceea ce priveşte apartenenţa politica a directorilor de şcoli şi o metodologie de examinare care să facă promovarea doar pe criterii de profesionalism. Pentru PNL, depolitizarea învăţâmântului şi asumarea publică a unei conduite tranparente şi clare este o direcţie strategică politică, menită a reface comunicarea cu societatea civilă. Cetăţenii sunt sătui de intruziunea politicului în domenii în care partidele nu ar avea ce să caute şi, în acelaşi timp, de lipsa de responsabilitate a partidelor când vine vorba de asumarea unor politici importante. Ambele sunt factori de erodare a încrederii în clasa politică, iar maniera în care PSD înţelege să acţioneze în Parlament, prin tactici politice şi de gherilă, pentru a bloca procesul depolitizării Educaţiei este un lucru care trebuie expus public de către PNL, cu toată forţa.

Stabilitatea instituțiilor și performanța administrativă sunt condiționate de profesionalizarea resursei umane implicate în exercitarea puterii publice. Asumarea depolitizării instituțiilor publice permite îmbunătățirea capacității administrative prin creșterea independenței decizionale. Pe de altă parte, autonomizarea administrației publice consumatoare de resurse trebuie contrabalansată de calitatea conducerii politice, care să transforme birocrația necesară într-o birocrație eficientă.

VII. O nouă politică liberal – promovarea resursei umane la baza partidului

Politica de resurse umane

Oamenii Partidului Național Liberal sunt cea mai importantă resursă pe care partidul se poate baza în fiecare demers pe care îl întreprinde pentru atingerea obiectivelor politice, de reprezentare a segmentului electoral de dreapta și de monitorizare și sancționare a populismului şi iresponsabilităţii PSD.

Cea mai nedreaptă acuzație la adresa Partidului Național Liberal, și intens vehiculată în spatiul public, este aceea că Partidului Național Liberal îi lipsesc oamenii, oamenii buni profesioniști și oamenii integri. Paradoxul este că Partidul Național Liberal are o rezervă impresionantă de oameni politici de bună factură, oameni cu expertiză profesională recunoscută, cu valori morale sănătoase și care au intrat în politică pentru a influența în bine comunitățile în care trăiesc.

Partidului Național Liberal i-a lipsit însă o politică coerentă de formare și promovare a resursei umane. Strategia privind resursa umană este fundamentală pentru orice organizație politică, iar modul în care reușim să atragem și să promovăm oamenii din partid este cel mai bun indicator care arată dacă partidul a fost condus în mod eficient și dacă misiunea, valorile și obiectivele noastre au fost îndeplinite.

Partidul Național Liberal are nevoie de o politică de resurse umane concentrată atât asupra activităților, cât și asupra dezvoltării oamenilor din partid şi evoluţiei carierei membrilor săi. Nimeni nu alocă timp şi energie unei activităţi non-profit, dacă nu simte că poate avea un parcurs politic, că se poate dezvolta şi este susţinut să se dezvolte pe măsura capacităţilor sale şi a efortului depus.

Relația între activitățile specifice unei organizații politice și nivelul de dezvoltare a resursei umane este una direct proporțională și, în același timp, singura cale eficientă de impunere a Partidului Național Liberal drept cel mai puternic partid de centru dreapta.

Membrii PNL trebuie să simtă că pot avea o carieră politică şi că pot accede în funcţii politice şi în poziţii de responsabilitate, dacă se implică în viaţa de partid şi dacă promovează valorile şi obiectivele PNL în societate. Asta înseamnă să faci politică şi asta dă măsura unei vieţi de partid dinamice şi centrate pe creşterea membrilor PNL.

Angajarea politică a membrilor de partid şi atragerea unor noi membri, ca şi evoluţia carierei politice a membrilor de partid şi susţinerea lor pentru funcţii de conducere şi funcţii de reponsabilitate publică, ajută direct la un contact real şi bun al PNL cu societatea.

Trebuie regândită structura de institute și fundații ale PNL, prin unificarea într-o singură organizație. Este necesar un think tank orientat spre cercetare, realizarea de politici publice liberale, comunicarea cu societatea civilă și spre propunerea de teme de dezbatere cu specific de dreapta, mai ales în ceea ce privește economia și fiscalitatea, care vor deveni baza acţiunii politice a PNL şi baza acţiunii de reclădire a dialogului cu electoratul de dreapta.

Partidul Național Liberal nu poate ține pasul cu mersul înainte al lumii occidentale fără a se baza pe sprijinul unui tkink-tank, care să fie conectat la cele mai noi evoluții în fiecare domeniu de activitate și care să propună soluții adecvate pentru societatea noastră. În plus, acestui institut îi revine sarcina de a organzia activitatea de profesionalizare a resursei umane a partidului, prin sesiuni de training-uri pe teme doctrinare, de administrație publică, de comunicare și prin organizarea de schimburi de experiență cu partidele politice din familia Partidului Popular European, prin proiecte proprii sau îparteneriat cu fundații similare ale PPE sau ale principalelor partide de centru-dreapta din țările UE și SUA.

Recuperarea experienței politice și a expertizei profesionale a foștilor președinți de partid și a foștilor miniștri ai Partidului Național Liberal este o acțiune politică necesară atât pentru păstrarea identității politice, cât și pentru a imprima un plus de coerență și continuitate acțiunii politice a partidului. Aceștia vor fi consultați de conducerea aleasă a Partidului Național în toate momentele importante ale activității partidului: realizarea programului de guvernare, analiza oportunității folosirii instrumentului democratic al moțiunii de cenzură, strategiile electorale la nivel național, dar și pentru organizarea de cursuri de profesionalizare pentru tinerii membri ai PNL, astfel încât experiența foștilor președinți și miniștri ai partidului să fie direct împărtășită celor mai noi și tineri liberali.

Primarii Partidului Național Liberal / aleșii locali ai PNL

Aleșii locali ai Partidului Național și, în special, primarii, sunt cea mai importantă și directă punte de legătură cu electoratul de dreapta și, prin urmare, activitatea acestora își pune direct amprenta asupra performanței partidului ca întreg. Pe de altă parte, prin intermediul aleșilor locali, Partidul Național Liberal beneficiază de cea mai eficientă pârghie de îmbunătățirii a vieții oamenilor din comunitățile locale.

Partidul Național Liberal are nevoie de o direcție clară de acțiune pentru  sprijinirea aleșilor locali, care să abordeze, în mod unitar, toate aspectele care pot contribui la îmbunătățirea acțiunii politice a partidului în plan local. 

Sprijin pentru proiecte cu fonduri europene 

Pentru sprijinirea primarilor în depunerea și derularea  proiectelor cu finanțare europeană, Partidul Național Liberal va înființa un departament de consultanță pentru proiecte europene, ai cărui specialiști, angajați ai partidului, vor avea ca sarcină exclusivă sprijinirea primarilor și colaborarea permanentă cu aceștia.

Salarizare și pensii 

Salarizarea și pensiile aleșilor locali sunt un aspect care nu trebuie ocolit și care trebuie pe deplin explicat, pentru a înlătura înțelegerea greșită de către opinia publică a unor lucruri firești din activitatea aleșilor locali. Ținute sub tăcere, acestea au dat naștere la interpretări greșite. În niciun caz nu pretinde cineva privilegii, tratament special sau pensii exagerate. Propunem însă o abordare normală, care să coreleze remunerația în funcție de responsabilitate. Trebuie, însă, la fel de clar să știm și de unde pornim atunci când vorbim de pensiile primarilor din România și să înțelegem că, pentru un primar cu patru mandate în administrarea unei comunității, o pensie de 1.100 lei, mult mai mică decât a altor angajați bugetari cu responsabilități incomparabil mai mici, este mai degrabă o sancțiune și nu o răsplată de drept cuvenită.

Prevenția în Justiție

Prevenția în Justiție este linia principală de acțiune prin care ne sprijim aleșii locali în exercitarea atribuțiilor ce le revin. Această politică are la baza „prevenția prin cunoaștere” și se referă la informarea și consilierea tuturor aleșilor locali în cunoașterea legislației în domeniul conflictelor de interese și incompatibilităților.

Responsabilitatea în administrația publică locală

Partidul Național Liberal își menține convingerea că o bună funcționare a administrației publice locale depinde, în mod esențial, de o justă aplicare a principiului responsabilității legale între toți funcționarii publici dintr-o unitate teritorial administrativă. Distribuirea echitabilă, conformă cu sarcinile și responsabilitățile între primari sau președinții de Consilii Județene și ceilalați functionari publici din aparatul administrativ este un principiu pe care partidul nostru îl susține în continuare. Considerăm că primarii și președinții de Consilii Județene, în calitate de manageri ai instituţiilor pe care le conduc, au responsabilitatea de a stabili oportunitatea unor investiţii sau a planurilor de dezvoltare a comunității, însă nu ei sunt cei care pot stabili legalitatea actelor pe care instituţia din subordine le emite.

Tineretul Național Liberal

Provocările pe care Partidul Național Liberal trebuie să le înfrunte în perioada următoare au nevoie de o echipă de oameni dispuși să își sacrifice mult timp și energie, iar Tineretul Național Liberal este locul cel mai potrivit pentru a găsi astfel de oameni.

În TNL sunt tineri care au ales să se implice în politică în locul dezangajării şi non-votului., care au ales să stea uniți pentru valorile în care cred. ÎMPREUNĂ CU TNL trebuie să arătăm societății că, în ciuda  prăpastiei dintre politic și cetățean, TNL și PNL pot să conducă spre o Românie diferită.

Tinerii sunt o resursă vitală a partidului care trebuie valorificată mai mult. Obiectivul este să avem un plan de carieră clar, transparent, care să ofere tuturor tinerilor șansa de afirmare, atât în interiorul, cât și în exteriorul partidului. Resursa umană este cel mai important activ al unei organizații politice. TNL a demonstrat că are o echipă bine pregatită, capabilă să ofere soluții și oameni care să performeze în funcții de înalta decizie. Un partid puternic, este o organizație deschisă, care se bazează pe reguli și care promovează valoarea.

Tineretul Național Liberal are capacitatea să impună un standard înalt în ceea ce privește modalitatea de a face politică. De exemplu, la nivel internațional, TNL este un partener serios, respectat și cu viziune, având un cuvânt greu de spus în luarea deciziilor politice în Uniunea Europeană. TNL a demonstrat de-a lungul timpului că este o organizație puternică, capabilă să ajute partidul în toate bătăliile politice. Trebuie să recunoaștem că PNL nu este suficient de atractiv cum ar trebui pentru generația tânără. De aceea, este atât de mare nevoie de TNL și este vital ca acesta să aibă cu adevărat loc la masa deciziilor.

Munca colegilor de la TNL trebuie promovată și susținută cât mai mult de toate structurile partidului. Multe din ideile și proiectele politicilor de tineret care provin de la TNL trebuie promovate în Parlamentul Național, dar și în Parlamentul European. PNL devine mai puternic atunci când politicile sale publice ajung în afara partidului și nu rămân simple documente interne.

Organizația femeilor liberale

Organizația femeilor liberale are nevoie de o revigoare și redimensionare a activității sale pentru a sprijini Partidul Național Liberal în promovarea proiectelor de politici sociale din domenii precum Sănătatea și Educația.

Organizația femeilor liberale va colabora cu conducerea și organizațiile partidului pentru a stabili și promova obiectivele politice și politicile publice ale Partidului Național Liberal în următoarele domenii strategice:

• politici demografice pronataliste,
• creșterea nivelului de educație a populației,
• reducerea abandonului școlar,
• promovarea antreprenoriatului feminin,
• prevenția în politicile publice privind sănătatea femeii.

Seniorii Partidului Național Liberal 

Partidul Național Liberal se află într-un moment în care are nevoie, mai mult ca oricând, să se poată baza pe dedicarea, implicarea și experiența echipei de Seniori liberali, la nivel național. Din experiența multelor bătălii electorale pe care le-am dus împreună și în care ne-au confirmat că avem în Seniorii noștri foarte buni activiști în munca pe teren și buni comunicatori în campaniile door to door și în campaniile de strângeri de semnături din stradă, am convingerea că aportul Seniorilor liberali la revigorarea partidului trebuie prețuit.

Un partid politic nu trăiește, însă, doar în perioadele electorale, iar în munca de zi cu zi dintre ciclurile electorale, întreaga structură de organizare a partidului se sprijină pe seniorii organizațiilor OPV, cele care asigură organizarea pe cartiere și care depind, în mare măsură, de dedicarea, disponibilitatea și implicarea membrilor pensionari ai Partidului Național Liberal.

Partidul Național Liberal are și responsabilitatea de a arăta apreciere pentru munca seniorilor săi, prin demararea unor proiecte care să vină în întâmpinarea nevoilor lor și care să îi sprijine, în mod concret. Cele două direcții principale de acțiune a acestor proiecte vizează serviciile de Sănătate, domeniu în care putem să sprijinim prin informare, consiliere și consultații gratuite oferite de colegii medici, precum și programele de socializare destinate persoanelor vârstnice.

Fuidizarea relației teritoriu-centru

Activitatea Partidului Național Liberal  nu se poate desfășura în mod eficient fără stabilirea unei legături flexibile, rapide și eficiente între  nivelurile ierarhice și între organizațiile teritoriale.

Este o legătură organică într-o organizație precum partidul nostru,  care se dorește stabil și își propune să se reafirme drept principalul partid de dreapta din România. Una dintre cauzele situației în care se află acum Partidul Național Liberal este și ruperea acestei legături funcționale între centru si teritoriu. Ruperea bazei partidului de deciziile politice luate la centru, într-un cadru restrâns de consultare a fost una dintre marile greșeli ale partidului, în trecut.

În acest sens, propunem:

Întoarcerea deciziei în plan local

Înțelegând corectitudinea principiului descentralizării deciziei care privește direct organizațiile locale, listele de candidați la alegerile parlamentare din 2020 se vor alcăltui pe baza opțiunilor filialei. Asta înseamnă alegerea directă în cadrul unui Comitet de coordonare extraordinar al filialei, în care, prin similitudine cu alegerile interne pentru președinte și BPJ, să se facă alegeri şi pentru listele de Parlament. Este, în același timp, un vot de încredere și o  asumare a responsabilității pentru rezultate. De asemenea, se va introduce principiul votului de încredere în organizațiile teritoriale, iar președintii de filiale nu vor mai putea fi schimbați de la centru, ci numai în urma pierderii încrederii la nivel județean și local.

Platforma online de consultarea a partidului

Va fi construită o platformă online, la care vor avea acces toți membrii PNL și care va reprezenta baza deciziei conducerii naționale în orice moment de acțiune majoră: depunerea de moțiuni de cenzura, votul la proiecte importante, inițiativele majore ale partidului, politica de alianțe.

Ședințele PBN să se țină o dată pe lună în altă filială decât la București

Este o soluție optimă, atât pentru implicarea membrilor organizațiilor locale în ședințele de conducere ale partidului, cât și pentru menținerea unei legături directe și constante cu activitatea din filialele partidului, cu proiectele, problemele, solicitările și propunerile pe care le au.

Refacerea bazei de date

Costurile neactualizării bazelor de date s-au văzut la ultimele competiții electorale la care Partidul Național Liberal a participat, suferind de o slabă organizare a resurselor partidului. Avem obligația să știm exact câți membri activi are partidul, cum putem comunica cu ei și cum pot ei comunica cu conducerea partidului. Baza de date a Partidului Național Liberal trebuie   actualizată,  astfel încât, să ofere suportul tehnic pentru o comunicare rapidă. În același timp, această bază de date actualizată este cel mai bun indicator al viabilității partidului, care ne arată, în timp real, dacă pleacă sau se înscriu noi membri. În urma consultării săptămânale a bazei de date, fiecare președinte de filială va fi responsabil să îi contacteze pe cei care aleg să plece din partid, pentru a afla motivele acestei decizii și pentru a-i convinge să rămână alături de Partidul Național Liberal.

Campanii de recrutare a voluntarilor și a noilor membri 

Partidul Național Liberal are nevoie de forțe proaspete pentru a finaliza cu bine dificilul proces al reafirmării și reconsolidării. Avem nevoie să funcționam ca un organism viu, bine conectat la societatea în care trăim și deschis permanent către comunitate. Partidul Național Liberal va desfășura, în fiecare an, o amplă campanie de recrutare a voluntarilor și membrilor noi, care se va desfășura pe parcursul a 30 de zile și care va implica acțiuni în stradă și campanii pe rețelele de socializare, cu participarea obligatorie a conducerii partidului și a conducerii filialelor.

Intensificarea activității politice a PNL

Partidul National Liberal a funcționat, în trecut, cu motoarele turate la minim, ceea ce a făcut ca experiența politică și expertiza profesională a membrilor partidului să fie irosite, iar costul electoral să fie plătit de întreaga organizație.

Activitatea politică a Partidului Național Liberal va fi intensificată pe urmaăoarele paliere:

Comisiile de specialitate

Comisiile de specialitate ale partidului reprezintă principalul instrument de elaborare a politicilor publice care redau viziunea Partidului Național Liberal pentru dezvoltare României.

Comisiile de specialitate ale partidului trebuie redinamizate astfel încât toate inițiativele legislative ale parlamentarilor Partidului Național Liberal  să aibă, în mod obligatoriu, avizul comisiilor de specialitate, înainte de a fi depuse în forul legislativ.

În plus, în viitoarea guvernare a Partidului Național Liberal nu vor fi promovați oameni care nu au lucrat în comisiile de specialitate ale partidului.

Lunar, comisiile de specialitate vor prezenta conducerii partidului un rapor de activitate care să nu conțină doar acțiunile în sine, ci și modul în care au contribuit acestea la îmbunătățirea activității partidului.

Organizarea de campanii şi  dezbateri publice

Activitatea Partidului National Liberal de conectare cu temele si interesele opiniei publice va fi intensificată prin:

• Organizarea de campanii publice pe teme de politici publice;
• Organizarea periodică de campanii de strângere de semnături pe teme de mare impact, în principal în mediul online, precum și strângere de semnături în stradă
• Organizarea de întâlniri și consultări periodice și instituționalizate c mediul de afaceri, societatea civilă, organizații profesionale, sindicate.

Planificare strategică

Coordonarea într-o manieră strategică a partidului presupune, în egală măsură, planificarea activității politice și gestionarea aspectelor care țin de organizarea și funcționarea partidului.

Lipsa unei orientări strategice atțt în  interiorul partidului, cât și în activitatea politică a afectat considerabil performanța partidului în ultimii ani.

Obiectivul de redresare a partidului face ca planificarea strategică să fie un imperativ al conducerii viitoare și este gândită pe următoarele coordonate:

Organizarea internă:

• Introducerea unui sistem de monitorizare a îndeplinirii obiectivelor strategice;
• Respectarea cu strictete a prevederilor statutare cu privire la organizarea partidului;
• Încurajarea diversității de opinie în interiorul PNL prin dezbaterea temelor propuse spre decizie;
• Respectarea deciziilor luate în urma dezbaterii de către toți membrii. Nu se vor admite pozitii publice împotriva unor hotărâri ale partidului;
• Organizarea partidului în rețele și organizatii pe secții de votare;
• Încurajarea schimbului de experiență, prin care organizațiile care au performat în alegeri să promoveze cele mai bune practici.

Dezvoltarea activității internaționale a PNL

Participarea liderilor și reprezentanților PNL la toate evenimentele PPE și la evenimentele majore ale partidelor partenere. Asigurarea reprezentării PNL în forurile de conducere ale PPE și ale grupului politic PPE din Parlamentul European. Întărirea relațiilor bilaterale cu partidele mari și influente din PPE. Susținerea partidelor proeuropene, membre PPE din Republica Moldova.

Comunicarea

Activitatea unui partid politic implică o foarte bună organizare care să permită comunicarea rapidă și eficientă  în exteriorul partidului, către anumite grupuri țintă: electorat, mass media, alte formatiuni politice, institutii europene.

Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, propunem:

• Parteneriat transparent cu presa, în condițiile în care PNL are o problemă reală de comunicare în spaţiul public a ideilor de dreapta şi a politicilor liberale;
• Toți liderii PNL trebuie să iasă să lupte în arena publică, să comunice. Trebuie pus punct situației de acum când unii se erodează în dezbateri, iar alți lideri evită aparițiile publice în afara campaniei;
• Comunicarea în mediul online. Deși PNL se adresează unui electorat activ, informat şi foarte contectat la dezbaterea online, PNL a pierdut avantajul comunicării. Din acest motiv, comunicarea online este un obiectiv prioritar;
• Promovarea în prim planul comunicării publice a oamenilor de la baza partidului, figuri autentice de aleși liberali, care, în felul acesta, pot da un semnal clar de implicare către societatea civilă;
• Comunicarea internă, săptămânală, prin e-mail, realizată de către președintele partidului și adresată tuturor membrilor PNL, sub forma unui newsletter care permite și trimiterea feedback –ului.