”Cartea Neagră a Guvernării PSD” – Învățământ, Cercetare, Tineret și Sport

• Implementarea unor programe care să asigure condiții de dezvoltare și formare a tuturor copiilor, de la naștere și până la majorat.

• Sprijin acordat părinților privind creșterea nou-născuților, prin asigurarea condițiilor de integrare a copiilor în creșe, respectiv pentru acces în învățământul preșcolar.

• Asigurarea unui învățământ de calitate, în școli echipate corespunzător, care să conducă la modelarea intelectuală și profesională a elevilor, în paralel cu asigurarea serviciilor de asistență medicală, dezvoltare fizică (în cluburi școlare sportive) și socioculturală. Investiții:

— Reabilitarea/modernizarea clădirilor școlare pentru ca toate unitățile de învățământ sa obțină autorizații de funcționare (sanitară și ISU).

— Mobilier școlar și dotări didactice (aparatură de laborator, biblioteci) moderne pentru unitățile de învățământ preuniversitar.

• Asigurarea accesului la angajare, precum și la programe de calificare a absolvenților care nu au promovat examenul de bacalaureat.

• Pachetul Social Garantat pentru Educație va fi particularizat în funcție de o serie de elemente, astfel încât să fie garantată egalitatea de șanse, indiferent de statutul social al familiilor din care provine copilul, sex, religie, etnie, capacități psihomotorii etc.

·        Lipsa  unor programe concrete si generalitatea masurii recomanda evaluarea ca promisiune nerealizata

·        Generalitatea masurii fara actiuni concrete de sprijin a familiilor privind educatia timpurie arata interesul PSD doar in campania electorala fata de educatie. Evaluare – promisiune nerealizata

·        Nu s-au alocat fonduri prin HG pentru modernizarea/reabilitarea acestora

·        Procedura de autorizare extrem de greoaie și complicată

·        Nu s-au alocat fonduri pentru achiziție de mobilier și materiale didactice

·        Lipsa unui program național de asigurare cu calculatoare a cabinetelor de informatică, deși începând cu anul școlar 2017-2018 Informatica este disciplina obligatorie în trunchiul comun; ultima alocare de fonduri în acest sens a fost în anul 2007

·        Lipsa laboratoarelor in majoritatea unitatilor de invatamant urban, aceestea transformandu-se in sali de clasa, va face ineficienta investitia in dotari.Evaluare –promisiune nerealizata

·        Masura electorala, in contextul in care conform legii angajatorii care incadreaza in munca, pe durata nedeterminata, absolventi ai unor institutii de invatamant, primesc lunar, pe o perioada de un an, 900 lei pentru fiecare absolvent angajat.Evaluare-Promisiune nerealizata

·        Doar o abordare integrată poate produce efecte pozitive, durabile, lipsa măsurile concrete din Pachet dovedesc faptul ca masura a avut doar un scop electoral. Evaluare- promisiune nerealizata

• Construcția a 2.500 de creșe, grădinițe și unități afterschool.

• Punerea accentului pe partea educativă a îngrijirii copiilor între 0 și 3 ani, prin dezvoltarea curriculumului, materialelor didactice și formarea profesorilor.

·        Parlamentul a respins propunerea legislativa inițiată de PSD prin care Guvernul ar fi trebuit să finanțeze în perioada 2017–2021 cu 175 de milioane de euro, din fonduri bugetare, construcția a 554 de creșe.În campania electorala, PSD a promis că, de la 1 august 2017, va demara licitațiile pentru construcția a 500 de creșe și grădinițe, însă parlamentarii PSD și ALDE au anulat propunerea

• Extinderea educației antreprenoriale de la școlile vocaționale și tehnologice la toate școlile din România.

• Organizarea de concursuri antreprenoriale la toate nivelurile preuniversitare

• Înființarea unui Registru Național al Mentorilor Antreprenori

• Înființarea de Societăți Antreprenoriale Studențești (SAS) în universități, concomitent cu stabilirea unui Fond Național de Investiții în Afaceri Pornite de Studenți

·        Guvernanță profesionistă și transparență, descentralizare, autonomie și responsabilitate

• Promovarea profesioniștilor în managementul educațional.

• Întărirea rolului managementului școlii, activitatea directorului trebuind să cuprindă toate aspectele vieții elevului, asigurându-se că toate demersurile personalului școlii sunt centrate pe elev și nevoile acestuia.

• Promovarea politicilor publice bazate pe realitățile sistemului, identificate în urma unor studii și analize.

• Întărirea capacității de monitorizare, evaluare a sistemului de educație (ex.: Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România, Registrul Matricol Unic, Cadrul Național al Calificărilor etc.) și de planificare strategică, pe baza datelor statistice naționale și internaționale etc.

• Respectarea principiului autonomiei și descentralizării în educație și a principiului responsabilității publice și întărirea mecanismelor legale de funcționare a acestor principii, astfel încât să fie posibilă o mai bună gestionare a resurselor la nivel local.

• Respectarhea principiului dialogului social și transparentizarea activității instituțiilor din sistemul de educație și cercetare.

• Întărirea autonomiei universitare, concomitent cu creșterea responsabilității publice.

·        Este cunoscut faptul ca exista un deficit de cadre didactice mai ales in zona IPT si in acest context masura ar trebui sa prevada sprijinirea dezvoltării competențelor antreprenoriale ale elevilor, prin formarea de cadre didactice în vederea implementării în procesul instructiv – educativ a unor metode de predare și de formare profesională care să le dezvolte elevilor competențele antreprenoriale (de exemplu, prin instruirea elevilor să înființeze firme de exercițiu) Rolul MEN este să stimuleze antreprenoriatul prin introducerea educației antreprenoriale în planurile cadru – trunchi comun, prin alocare de fonduri destinate realizării de către elevi a unor proiecte antreprenoriale și nu prin organizarea de concursuri

·        Competiții-Business plan exista  la nivel local, regional și național si presupun elaborarea de către elevii participanți a unor planuri de afaceri și prezentarea lor în fața unui juriu, format din reprezentanți ai sistemului de educație și ai mediului de afaceri, cu scopul de a forma, descoperi și valorifica idei de afaceri valoroase ale elevilor , extrapolarea lor la nivelul ciclurilor preuniversitare tine de inovarea in domeniul managementului scolar si de descentralizare care din pacate PSD+ul  nu o agreeza. Evaluare-promisiune nerealizata, plagiat

MASURA IREALIZABILA DE CATRE PSD

Lozinci electorale marca PSD, altfel  in contextul masurii ,directorii ar tebui selectați, numiți  si revocati de către comunitatea educationala, folosind criterii transparente si nu numirea catre de ISJ sau Minister si revocarea la cea mai mica reclamatie  a unui membru de partid. Nici Legea Educatiei nr 1 /2011 privind corpul expertilor in managemant nu se respecta .

Întărirea rolului managementului școlii se face prin descentralizare, delegare de autoritate si transferul de autoritate   Lipsa unei  culturi a negocieri si a deciziei  a fost inlocuita cu o cultura a comenzii, a controlului și a obedienței față de șefi in primul rand politici. Managerii scolari nu au mai fost cuprinsi in stagii de formare din anul 2002, atunci cand mii de directori au participat  la un program centralizat  la nivel national finantat de Banca Mondiala.

Trecerea salarizării laMEN/ ISJ înseamnă centralizare, și nu o mai bună gestionare a resurselor la nivel local și o posibilă pârghie de presiune și control politic. Legea manualului-manual unic-editura ministerului la care vor avea acces doar anumiți autori agreați politic încalcă principiul autonomiei.

• Consolidarea relațiilor de parteneriat între învățământul superior și cel preuniversitar, în formarea inițială și continuă pentru cariera didactică, prin care să se asigure adecvarea conținuturilor și metodelor la nevoile de formare ale cadrelor didactice, cu implicații în dezvoltarea personală și profesională a acestora și creșterea prestigiului profesional al dascălilor.

• Regândirea modalităților de avansare în carieră pentru cadrele didactice, astfel încât aceasta să se realizeze în baza unor criterii și procese relevante.

• Redefinirea statutului și rolului personalului didactic auxiliar din perspectiva creșterii competențelor profesionale și a contribuției acestora la asigurarea calității procesului educațional.

Nu doar că nu se stimulează consolidarea relației dintre preuniversitar și universitar, dar se și pun obstacole în calea acestei relații profesionale sănătoase care ar putea susține creșterea calității învățământului românesc. MEN propune proiecte de milioane de euro pentru formarea a numeroase cadre didactice (55 de mii) din preuniversitar (ex. CRED) și exclude colaborarea cu mediul universitar pentru elaborarea și implementarea acestor proiecte, ia parteneri doar sindicate și CCD-uri. Doar Universitatea din Craiova intră în unul din proiecte, fără competiție, ci numită ca partener.

• Realizarea de studii cu privire la nevoile agenților economici în ceea ce privește asigurarea cu personal calificat, precum și la inserția absolvenților pe piața muncii.

• Fundamentarea planurilor de școlarizare și a finanțării pe domenii de studiu, în funcție de nevoile pieței muncii.

• Revalorizarea învățământului profesional și tehnic prin flexibilizarea sistemului – mai multe opțiuni de formare profesională pentru elevi, diferite tipuri de certificări care să asigure acces pe piața muncii și să asigure continuarea studiilor la niveluri superioare de calificare.

• Includerea elementelor de dezvoltare a competențelor socio-emoționale pe toate palierele sistemului de educație.

• Dezvoltarea stagiilor de practică de specialitate/internship.

• Realizarea de activități de orientare și consiliere pentru elevi și studenți, cu accent pe conștientizarea cerințelor pieței muncii.

• Implementarea unui proiect-pilot privind învățământul digitalizat. Termen 1 ianuarie 2018.

• Crearea condițiilor necesare de confort, siguranță și securitate pentru toți copiii în școli, care să permită inclusiv obținerea autorizațiilor de funcționare (sanitară, ISU), în conformitate cu prevederile legale.

• Construcția sau reabilitarea unităților școlare pentru educația timpurie și învățământul primar.

• Conectarea tuturor școlilor la internet prin conexiuni de mare viteză.

• Realizarea de wireless campusuri, începând cu învățământul liceal.

• Asigurarea întregului necesar de microbuze pentru transportul școlar și a unor campusuri școlare în centrele de comună la standarde europene.

• Construirea Platformei de E-learning, depozitelor online (biblioteca virtuală) și a infrastructurii digitale de conținuturi.

• Implementarea catalogului electronic.

• Modernizarea procesului de predare-învățare cu ajutorul tehnologiilor informațiilor și comunicării, prin dotarea tuturor școlilor, cadrelor didactice și copiilor cu mijloace adecvate.

• Dotarea bibliotecilor școlare.

• Investiții în infrastructura educațională a școlilor din învățământul profesional și tehnic, prin dezvoltarea unor centre puternice de formare profesională, în acord cu dezvoltarea economică a zonei.

• Realizarea unor centre educaționale puternice, care să asigure copiilor/tinerilor servicii de educație până la nivel universitar, după caz, cămin, cantină, bază sportivă și pentru activități sociale, dar și locuințe pentru cadrele didactice, prin finanțare de la bugetul de stat sau/și din fonduri structurale.

• Crearea condițiilor optime de studiu pentru elevii cu cerințe speciale, prin adaptarea infrastructurii.

• Modernizarea taberelor pentru elevi și studenți concomitent cu creșterea capacității acestora.

• Dezvoltarea, mentenanța și înnoirea infrastructurilor de cercetare, în vederea susținerii unei producții științifice crescute și la nivel de excelență, atât în domeniul fundamental, cât și aplicativ.

• Program național de investiții în cluburile sportive școlare, universitare, palatele copiilor și casele de cultură studențești.

• Reducerea ratei de părăsire timpurie a sistemului educațional.

• Dezvoltarea sistemului de servicii de educație timpurie, pentru copiii între 0 și 6 ani, prin curriculum adecvat și cadre didactice bine pregătite, dar și prin implicarea părinților, cu dezvoltarea și furnizarea de cursuri parentale, sau dezvoltarea de măsuri de stimulare financiară.

• Realizarea reformei curriculare și înnoirea tuturor manualelor, cu asigurarea concomitent a formei printate și digitale, cu includerea elementelor de dezvoltare a competențelor antreprenoriale și a abilităților socioemoționale și reducerea încărcăturii de muncă pentru elev, mai ales în afara școlii, cel puțin la nivelul învățământului primar și gimnazial.

• Susținerea acelor politici educaționale extrașcolare și extracurriculare care, prin completarea programelor școlare aprobate, să asigure: educația pentru sănătate, educația civică, educația cultural artistică și științifică, educația ecologică, educația prin sport, educația rutieră, educația pentru dezvoltarea durabilă.

• Dezvoltarea unor programe de detecție timpurie și intervenție pentru copii în risc de abandon școlar.

• Dezvoltarea învățământului profesional și tehnic de nivel 5 terțiar non-universitar, prin susținerea acestuia de către stat, în domenii cu po„tențial de creștere, relevante pentru dezvoltarea economică a României.

• Creșterea calității actului educațional, inclusiv prin realizarea evaluării periodice a unităților de învățământ.

• Eliminarea birocrației, pentru a permite cadrului didactic să se concentreze pe activitățile pedagogice și cele desfășurate strict în interesul elevului.

• Generalizarea programului Școală după Școală, cu includerea unor mecanisme de asigurare a calității pentru activitățile pedagogice, spre exemplu cele remediale.

• Prevenirea și combaterea violenței în școli.

• Creșterea ratei de promovabilitate a examenului de bacalaureat și a celei de tranziție către învățământul terțiar.

• Creșterea gradului de calificare, în vederea scăderii șomajului în rândul tinerilor, prin Programul A Doua Șansă — învățământ primar și secundar inferior.

• Asigurarea învățământului pentru minoritățile naționale și pentru grupurile dezavantajate.

• Restructurarea curriculumului școlar din perspectivă multiculturală.

• Sprijinirea comunităților de români din străinătate, pentru o reintegrare facilă la întoarcerea în țară, prin creșterea cu 100% a numărului de elevi participanți la cursul de limbă, cultură și civilizație românească și introducerea acestui curs în unități școlare din cât mai multe state membre UE.

• Dezvoltarea și implementarea programelor de stimulare a performanței adresate elevilor cu potențial deosebit.

O societate nu poate avansa fără un sistem de educație și de sănătate finanțat și bine pus la punct. Legea salarizării cadrelor didactice și medicale a născut dezbateri aprinse în Parlament. PSD a promis în campania electorala ca, imediat după învestirea guvernului, Executivul susținut de social-democrați va crește media veniturilor salariale din învățământ și din sistemul medical cu 15%.

De fapt, noul Parlament nu a avut de făcut decât să aprobe Legea nr. 250/2016 ce a aprobat OUG nr. 20/2016, ambele acte normative fiind emise în timpul guvernării tehnocrate. Aprobarea prin lege este necesară pentru toate ordonanțele emise de Executiv, pentru ca acestea să poată să-și producă efectele în continuare. Astfel, parlamentarii au două variante: fie aprobă formal o ordonanță, fără să intervină asupra prevederilor ei, fie o aprobă cu modificări, adică exact ca în cazul de față. Noua lege a apărut recent în Monitorul Oficial și se aplică deja.

PSD nu şi-a onorat, însă, promisiunea de a mări salariile medicilor și profesorilor de la 1 iulie 2017, odată cu adoptarea Legii Salarizării Unitare. Practic, aceștia primesc majorările în etape. De la 1 ianuarie 2018 ar trebui să primească în plus cu 25%, iar de la 1 martie 2018 să fie acordata diferența. Atenție: aceste măriri trebuie să fie incluse și în legea noului buget pe anul viitor!

[1]Sub titlul „profesori motivați și bine pregătiți”, în programul de guvernare al Cabinetului Grindeanu scrie: „creșterea salariilor personalului didactic cu 20% de la 1 iulie 2017 și cu 30% de la 1 ianuarie 2018”.

Situația arată însă altfel, dacă ne uităm la proiectul legii salarizării unitare, pus în discuție în Parlament, sub atenta supraveghere a Liei Olguța Vasilescu: salariile personalului didactic se vor majora de la 1 ianuarie 2018.

Din acest motiv, sindicaliștii din învățământ amenință că se raliază angajaților din administrația publică locală la proteste și că este posibil ca anul viitor să înceapă tot cu mișcări de protest. „Guvernul ne-a explicat că nu se poate acoperi financiar aplicarea legii și pentru profesori de la 1 iulie. Domnul Dragnea a spus că cine nu aplică un punct de la guvernare pleacă. Așteptăm să vedem cine va pleca”, declara, pentru Jurnalul Național, liderul Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, Simion Hăncescu.

Termen inițial: „imediat după investirea guvernului”

Al doilea termen:

1 februarie 2017

Promisiune onorată de guvernul tehnocrat după ce noul parlament a aprobat legea 250/2016

Guvernul amână, din nou, până la finalul lui 2017, acordarea unor drepturile salariale și de altă natură de care ar trebui să beneficieze personalul din sectorul bugetar, precum premii, tichete cadou, tichete de masă sau vouchere de vacanţă, potrivit proiectului de buget pe anul acesta, publicat pe site-ul Ministerului de Finanțe.

„Se propune extinderea aplicării și pe perioada 1 martie – 31 decembrie 2017 a unora dintre măsurile aprobate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016”, se menționează în proiectul citat.

Printre măsurile cuprinse în Ordonanța 99 se numără suspendarea acordării mai multor drepturi angajaților statului, printre care premii, tichete cadou, tichete de masă, vouchere de vacanță sau ajutoare/indemnizații la ieșirea la pensie/trecerea în rezervă.

Prin Ordonanța 99, drepturile menționate au fost suspendate pentru perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2017.

Totodată, potrivit proiectului citat, „se propune ca începând cu 1 martie 2017 drepturile salariale ale personalului din sectorul bugetar să se mențină la nivelul în plată stabilit pentru luna februarie 2017”.

Promisiune neonorată

PSD a promis că, de la 1 aprilie 2017, tinerii vor merge gratuit cu trenul pe rutele interne. În realitate, studenții vor călători gratuit cu trenul, dar numai pe distanțele dintre localitatea de domiciliu și cea în care se află unitatea de învățământ frecventată, potrivit unui amendament avizat de Comisia de Buget cu privire la legea de aprobare a OUG care a introdus această facilitate.

În 14 februarie, Comisia pentru buget a Senatului a avizat favorabil, dar cu amendamente, proiectul de lege pentru aprobarea OUG 2/2017. Unul dintre amendamente se referă la restricționarea gratuității de transport CFR doar pe distanța dintre localitatea de domiciliu și localitatea în care se află unitatea de învățământ la care studentul frecventează cursurile.

La începutul lunii februarie, Guvernul aprobase o ordonanță de urgență care prevedea ca studenții înmatriculați la forma de învățământ cu frecvență, în instituțiile de învățământ superior acreditate, beneficiază de gratuitate la transport intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a.

Până la finele lui 2016, Hotărârea de Guvern nr. 309/1996 privind acordarea de reduceri cu 50% ale tarifelor pentru transportul local în comun, de suprafață și subteran, precum și pentru transportul intern auto, feroviar și naval de care beneficiază elevii și studenții din învățământul de stat și din învățământul particular acreditat, cu modificările și completările ulterioare, prevedea pentru elevii din învățământul primar și secundar, precum și pentru studenții din învățământul universitar de stat și particular acreditat, cursuri de zi, reducere de 50% din tariful trenurilor regio, clasa a 2-a, în tot timpul anului calendaristic.

Legitimațiile de călătorie cu 50% reducere la tren regio se eliberează la casele de bilete ale stațiilor și agențiilor de cale ferată pe baza carnetului de elev pentru elevi, respectiv a legitimației de student pentru reducere transport pentru studenți, vizate la zi pentru anul școlar/universitar în curs.

Promisiune onorata

PSD a promis, imediat după alegeri, că va adopta la 1 iulie Legea Salarizării Unitare, care cuprinde o creștere a anvelopei cu 56%.

Creșterile salariale nu se mai aplică, însă de la 1 iulie 2017, așa cum s-a angajat PSD în fata electoratului, în campanie. Toți bugetarii vor primi o creștere salarială de 25% din ianuarie 2018.

„De la 1 ianuarie 2018 toți bugetarii vor avea o creștere a salariului brut de 25%, iar de la 1 martie, vor fi încă 20% pentru profesori, care, adăugat la creșterea de 25%, înseamnă o creștere de 50%. Tot de la 1 martie medicii și asistentele vor avea o creștere 100%, ajungând la nivelul grilei din 2022. Este varianta cu care vom intra în Comisie. Au fost multe amendamente pe care noi le-am acceptat de la Senat și Camera Deputaților”, a declarat ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu.

Legea salarizării unitare a fost promulgată dar, de la 1 iulie, cresc doar salariile demnitarilor

Promisiunea privește inclusiv pensionarii proveniți din sistemul de învățământ preuniversitar.

PSD a promis că, de la 1 iulie 2017, va crește punctul de pensie la 1000 de lei, deși, în Senat, social-democrații au votat ca suma să fie de 1200 de lei.

După ce a fost majorat prima oară la 1 ianuarie 2017, punctul de pensie a crescut iar la data de 1 iulie 2017, astfel că pensionarii s-au bucurat de o nouă majorare a pensiilor. Pensiile au crescut la 1 ianuarie 2017 cu 5,25%, într-adevăr, ajungând la 917,5 lei, așa cum se arată în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016. Până la 31 decembrie 2016, valoarea punctului de pensie s-a situat la 871,7 lei.

Prevederea a fost inclusă într-un act normativ ce a intrat în vigoare în prima parte a anului. Ceea ce nu mai ține nimeni minte este că, pe 7 noiembrie 2016, senatorii PSD au adoptat tacit două proiecte legislative: unul care prevede majorarea până la 1.072 de lei a punctului de pensie începând cu 1 ianuarie 2017 și la peste 1.200 de lei de la 1 iulie 2017, iar celălalt proiect prevedea majorarea pensiilor celor care au lucrat în CAP-uri.

Imediat după ce au câștigat alegerile electorale, social-democrații, prin vocea lui Liviu Dragnea, au anunțat că punctul de pensie va crește doar la 1.000 de lei, dar nu de la 1 ianuarie 2017, ci de la 1 iulie 2017, lucru, ce-i drept, care s-a întâmplat.

 Promisiune onorata

Promisiune neonorată

Parlamentul a respins propunerea legislativa inițiată de PSD prin care Guvernul ar fi trebuit să finanțeze în perioada 2017–2021 cu 175 de milioane de euro, din fonduri bugetare, construcția a 554 de creșe.

În campania electorala, PSD a promis că, de la 1 august 2017, va demara licitațiile pentru construcția a 500 de creșe și grădinițe, însă parlamentarii PSD și ALDE au anulat propunerea făcută în acest sens chiar de pesediști.

Deputații PSD Simona Oprescu și Nicolae Bacalbașa au explicat ca guvernul nu va renunța la construirea creșelor, dar pentru a pune în practică un astfel de proiect va încerca să atragă fonduri europene.

Promisiune anulată de parlamentarii PSD și ALDE

Problema vizează inclusiv câteva categorii de personal din învățământul preuniversitar (inspectorii școlari, directorii, profesorii metodiști din casele corpului didactic, angajații din Ministerul Educației, pe care Legea nr. 1 a educației naționale îi statuează drept cadre didactice.

Noua formă a acestuia ar trebui, potrivit programului de guvernare PSD-ALDE, să fie adoptată până la 1 iulie 2017, astfel încât „fiecare funcționar public va cunoaște (…) care sunt posibilitățile lui reale de creștere în carieră, dar și ce posibilități de perfecționare are”.

Proiectul de modificare a Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici a fost pus în dezbatere publică de Ministerul Dezvoltării Regionale pe 1 martie, fiind alocate zece zile pentru formularea de observații și propuneri. De atunci, nu s-a mai întâmplat nimic. Proiectul nu a fost aprobat de Guvern și nici nu a fost însușit de aleșii PSD pentru a intra în dezbaterea Parlamentului, deși Liviu Dragnea spunea, pe la mijlocul lunii martie, că „orizontul este strâns” în ceea ce privește această inițiativă.[2]

S-a pus problema și pentru agresarea fizică sau verbală a cadrelor didactice…

Ministerul Finanțelor făcea public documentul de lucru privind introducerea impozitului pe venitul global în data de 19 aprilie. Acest nou tip de impozitare urma să fie o parte din viitorul Cod Fiscal. Ministerul Finanțelor anunța că lucrează la noul tip de impozit împreună cu reprezentanți ai Uniunii Notarilor, Camerei Consultanților Fiscali, Corpului Experților Contabili și ai Coaliției pentru Dezvoltarea României. Aceste cheltuieli educaționale urmau să fie deduse dacă ar fi fost aplicat impozitul pe venitul global

·Asigurarea unui învățământ de calitate, în școli echipate corespunzător, care să conducă la modelarea intelectuală şi profesională a elevilor, în paralel cu asigurarea serviciilor de asistență medicală, dezvoltare fizică (în cluburi școlare sportive) și socioculturală.

Investiții:

– Reabilitarea / modernizarea clădirilor școlare pentru ca toate unitățile de învățământ sa obțină autorizații de funcționare (sanitară și ISU)

– Mobilier școlar și dotări didactice (aparatură de laborator, biblioteci) moderne pentru unitățile de învățământ preuniversitar

·Nu s-au alocat fonduri prin HG pentru modernizarea/reabilitarea acestora

·Procedura de autorizare extrem de greoaie și complicată

·Nu s-au alocat fonduri pentru achiziție de mobilier și materiale didactice

·Lipsa unui program național de asigurare cu calculatoare a cabinetelor de informatică, deși începând cu anul școlar 2017-2018 Informatica este disciplina obligatorie în trunchiul comun; ultima alocare de fonduri în acest sens a fost în anul 2007

Construcția a 2.500 de creșe, grădinițe și unități after-school.

Extinderea educației antreprenoriale de la școlile vocaționale și tehnologice la toate școlile din România.

Obiective: Insuflarea ideii că un absolvent de școală vocațională trebuie să deschidă o afacere etc.

Este un obiect nerealist și nerealizabil.

Promovarea profesioniștilor în managementul educațional.

Centralism excesiv

Agendă foarte încărcată la nivel de management din cauza unor solicitări, adrese, note ale inspectoratelor școlare accentuându-se controlul și diminuându-se autonomia directorilor

Trecerea salarizării la ISJ înseamnă centralizare, și nu o mai bună gestionare a resurselor la nivel local și o posibilă pârghie de presiune și control politic

Legea manualului-manual unic-editura ministerului la care vor avea acces doar anumiți autori agreați politic încalcă principiul autonomiei

Asigurarea unui sistem de salarizare și motivare financiară corespunzător rolului pe care cadrul didactic îl îndeplinește în societate, ca principal motor al creșterii calității actului educațional: creșterea salariilor personalului didactic cu 20% de la 1 iulie 2017 și cu 30% de la 1 ianuarie 2018

Nu există motivare financiară, ci dimpotrivă: profesorii cu peste 25 de ani vechime și gradul I, care doresc ore suplimentare, sunt obligați să prea două ore neplătite, iar pentru cei care beneficiază de gradație de merit orele suplimentare sunt calculate fără sporul aferent

>

–          Înființarea de Societăți Antreprenoriale Studențești (SAS) în universități, concomitent cu stabilirea unui Fond Național de Investiții în Afaceri Pornite de Studenți

A fost emis Ordinul Ministrului Educației Naționale nr. 3262 din 16 februarie 2017 privind organizarea și funcționarea de societăți antreprenoriale studențești în sistemul de învățământ superior din România, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 138 din 23 februarie 2017, prin care fiecare universitate e obligată ca în termen de 6 luni de la intrarea sa în vigoare să își înființeze propriul SAS.

Apoi, prin Ordinul Ministrului Educației Naționale nr. 3629 din 12 aprilie 2017 pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului educației naționale și cercetării științifice nr. 3.632 din 12 aprilie 2016 privind aprobarea Metodologiei de alocare și utilizare a fondului pentru dezvoltarea instituțională a instituțiilor de învățământ superior de stat, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 278 din 20 aprilie 2017, a fost introdus un nou domeniu de finanțare în cadrul competiției FDI: înființarea și susținerea activităților societăților antreprenoriale studențești (SAS) din subordinea universităților. Astfel, în urma competiției FDI au aplicat pe acest domeniu 36 de universități și au fost finanțate 15 proiecte, cu sume între 45 000 și 105 000 lei, ce trebuiau implementate de universități în perioada 15 iunie – 15 decembrie 2017.

Nu a fost creat Fondul Național de Investiții în Afaceri Pornite de Studenți, nu s-a creat un „fond pentru finanțări nerambursabile acordate celor mai bune lucrări de licență însoțite și de un plan de afaceri”. Plus că dacă doar 15 universități din 48 (sau din 55, cu tot cu cele militare) au primit finanțare pe acest domeniu, e de așteptat faptul celelalte universitățile nu au desfășurat niciun fel de activități în cadrul SAS anul ăsta, neavând fonduri alocate special pentru asta.

Plus că, din punctul de vedere al Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), exprimat în luna februarie 2017, când metodologia de organizare și funcționare a SAS era în dezbatere publică, era mult mai eficient ca aceste SAS-uri să fie create în cadrul Centrelor de Consiliere și Orientare în Carieră, pentru că activitatea celor 2 structuri se suprapune, nu să fie creată o nouă structură paralelă ce să necesite resurse. Astfel, puteau fi dezvoltate mai mult și CCOC-urile.

–          Proiecte studențești de grup contractate

Nu există niciun demers în acest sens.

–          Întărirea capacității de monitorizare, evaluare a sistemului de educație (ex.: Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România, Registrul Matricol Unic, Cadrul Național al Calificărilor etc.) și de planificare strategică, pe baza datelor statistice naționale și internaționale etc.

Registrul Matricol Unic nu este nici în acest moment pe deplin funcțional, neputând fi utilizat pentru achiziționarea de bilete online de călătorie cu trenul sau pentru acordarea calității de asigurat în sănătate.

–          Întărirea autonomiei universitare, concomitent cu creșterea responsabilității publice

Mai mult, dincolo de faptul că nicio măsură luată de actualul guvern nu a dus la îndeplinirea acestei promisiuni, autonomia universităților este puternic amenințată amintind aici decizia guvernului de a nu respecta legea (Legea 85 ce prevede achitarea unor drepturi salariale) și de a transmite responsabilitatea plăților aferente din veniturile proprii sau din soldurile acumulate cu greu. Nemaiamintind aici principiul echității, în condițiile în care se naște întrebarea firească, ce se întâmplă în universitățile care nu au nici venituri proprii și nici sume acumulate în sold? Cadrele didactice din acele universități nu au aceleași drepturi date prin lege?

–          Consolidarea relațiilor de parteneriat între învățământul superior și cel preuniversitar, în formarea inițială și continuă pentru cariera didactică, prin care să se asigure adecvarea conținuturilor și metodelor la nevoile de formare ale cadrelor didactice, cu implicații în dezvoltarea personală și profesională a acestora și creșterea prestigiului profesional al dascălilor.

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

–          Regândirea modalităților de avansare în carieră pentru cadrele didactice, astfel încât aceasta să se realizeze în baza unor criterii și procese relevante.

Pentru cadrele didactice universitare noțiunea de avansare / promovare nu există, un caz atipic probabil în tot peisajul ocupațional din România.

Este foarte posibil ca actuala guvernare să-și aloce timp, foarte mult timp, pentru tot ce înseamnă aprecierea cadrelor didactice universitare și parcursul de careră a acestora din moment ce s-a aprobat OUG 90 care împiedică:

–          Orice intrare în sistemul de învățământ universitar, afectând astfel atât autonomia universitară cât și strategia de dezvoltare a universităților, care este una multianuală;

–          Orice dezvoltare personală a cadrelor didactice (în lipsa oricărui concurs nimeni nu poate să “avanseze / promoveze” pe o poziție superioară.

–          Redefinirea statutului și rolului personalului didactic auxiliar din perspectiva creșterii competențelor profesionale și a contribuției acestora la asigurarea calității procesului educațional.

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

–          Valorificarea adecvată a experienței personalităților academice de marcă, concomitent cu introducerea unor măsuri de stabilizare și motivare a cadrelor didactice tinere.

Nu avem măsuri concrete în această direcție.  Pentru formarea profesională a cadrelor didactice și cercetătorilor nu s-au alocat fonduri. Dacă pentru formarea pe cercetare ar putea fi considerate proiectele pentru Resurse Umane finanțate de MCI prin UEFISCDI, pentru formarea cadrelor didactice universitare ca profesori nu există nimic.

–          Realizarea de studii cu privire la nevoile agenților economici în ceea ce privește asigurarea cu personal calificat, precum și la inserția absolvenților pe piața muncii.

–          Fundamentarea planurilor de școlarizare și a finanțării pe domenii de studiu, în funcție de nevoile pieței muncii.

–          Operaționalizarea centrelor de consiliere și orientare în carieră în toate universitățile din România.

Guvernele României și toate instituțiile de decizie au asumat că învățământul universitar românesc urmează procesul Bologna, licența asigurând pregătirea de bază iar studiile de master specializarea și implicit legătura cu piața muncii. Departe de acest deziderat în acest moment corelația politicilor și a deciziilor cu piața muncii, și cu nevoile societății în ansamblu (a se vedea bătaia de joc la adresa meseriei de cadru didactic), este nerelevantă. Studiile legate de nevoile angajatorilor, dacă există, nu sunt transpuse în politici și în decizii sau în finanțarea pe domenii de studii (de exemplu repartiția locurilor bugetate se face la nivelul universităților). Consiliul Național de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior (CNSPIS) a propus abia în 22 decembrie 2017 în dezbatere publică o propunere de metodologia de alocare a cifrei de școlarizare pe domenii universitare pentru studii universitare de licență, master și doctorat în anul 2018/2019.

Centrele de Consiliere și Orientare în Carieră din universități nu dispun de fonduri alocate specific pentru desfășurarea de activități sau pentru angajarea de personal specializat, neexistând un program național în acest sens. Cea mai mare parte a CCOC-urilor din universitățile din România nu respectă prevederile articolul 5, alineatul (2) din Metodologia – cadru privind organizarea și funcționarea Centrelor de Consiliere și Orientare în Carieră în sistemul de învățământ superior din România, aprobată prin OMEN nr. 650 din 19 noiembrie 2014, ce prevede angajarea a cel puțin 1 consilier de carieră/psiholog/2000 de studenți înmatriculați (conform datelor colectate de ANOSR raportul actual fiind de 1 astfel de angajat la 3448,88 de studenți).

–          Dezvoltarea stagiilor de practică de specialitate/internship.

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

Deși Guvernul tehnocrat a finalizat dezbaterea publică cu privire la legea internshipului încă din luna decembrie 2016, proiectul acestei legi a fost adoptat de Guvernul României abia în luna septembrie 2017, toate procedurile fiind reluate, și trimis către Parlamentul României pentru a fi dezbătut în procedură de urgență, fiind una dintre prioritățile Programului de Guvernare 2017-2020, dar ajungând, 3 luni mai târziu, să fie adoptat tacit de către Senatul României, în calitate de primă cameră sesizată, după ce a fost dezbătut timp de 5 săptămâni în Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și timp de 3 săptămâni în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, raportul comun al celor 2 comisii cu privire la acest proiect de lege fiind redactat cu foarte mare întârziere și depus la Biroul Permanent al Senatului României abia în ziua împlinirii termenului de adoptare tacită, nemaiapucând să fie înscris pe ordinea de zi a ședinței de plen a Senatului României, în perioada respectivă acest for fiind mult mai preocupat de votarea legilor justiției decât de adoptarea unei legi cu interes direct pentru tinerii României.

–          Dezvoltarea, mentenanța și înnoirea infrastructurilor de cercetare, în vederea susținerii unei producții științifice crescute și la nivel de excelență, atât în domeniul fundamental, cât și aplicativ.

Laboratoarele didactice din universități nu au beneficiat de investiții pentru aparatură de specialitate de mai bine de 10 ani. Domenii importante pentru dezvoltarea societății – ingineria, sănătatea, informatica, fizica, chimia devin astfel neatractive pentru tineri cu impact evident în evoluția țării.

Universitățile dețin o infrastructură de cercetare importantă dar ele nu beneficiază de nici un sprijin financiar nici pentru întreținerea infrastructurii și nici pentru finanțarea, necompetitivă, a unor proiecte de cercetare.

–          Finanțarea multianuală corespunzătoare și previzibilă pentru instituțiile de învățământ superior din România, cu accent asupra domeniilor cu potențial de creștere, pe baza criteriilor de excelență, corelate cu misiunea universității, în vederea creșterii calității actului educațional.

–          Creșterea autonomiei universitare, concomitent cu întărirea responsabilității și transparenței în instituțiile de învățământ superior.

Finanțarea multianuală, pe cicluri de studii, atât pentru ciclul de licență, cât și pentru cel de master, este o necesitate pe care universitățile o solicită de ani de zile. Această intenție a constituit un vehicul politic, de propagandă, dar până în acest moment nu s-a întreprins nimic în acest sens. O astfel de măsură ar putea avea ca prim rezultat creșterea calității actului educațional și, mai ales, a calității absolvenților. În plus, universitățile și-ar consolida autonomia putând avea predictibilitate și coerență din perspectiva finanțării.

–          Stabilirea de măsuri pentru studenții proveniți din grupuri dezavantajate, în vederea creșterii participării în învățământul terțiar.

Una din tarele sistemului educațional românesc o reprezintă incapacitatea acestuia de a oferi șanse egale tuturor tinerilor. Tinerii din mediul rural sunt o categorie defavorizată, foarte puțini dintre aceștia reușind să finalizeze chiar și gimnaziul, mult mai puțini liceul, iar prezența lor în învățământul terțiar este alarmant de redusă. Din nou, acesta a fost un instrument politic, de propagandă, neconcretizat în nicio acțiune sau măsură concretă.

Fondul pentru burse studențești a crescut cu 142,16% față de anul 2016, cuantumul bursei sociale fiind stabilit la un minim de 578 de lei/lună, iar bursele se acordă pentru o perioadă de 12 luni, nu doar pe perioada desfășurării activităților didactice. Totuși, încă bursa minimă nu acoperă cheltuielile reale lunare ale studenților cu cazarea, masa (3 mese/zi), îmbrăcămintea, încălțămintea, produsele de igienă și materialele de studiu.

De asemenea, bursele pentru studenții români de pretutindeni, reglementate prin Hotărârea Guvernului României nr. 844/2008 privind stabilirea cuantumului burselor pentru elevii, studenții, masteranzii, doctoranzii, medicii aflați la specializare și cursanții aflați la stagii de specializare/perfecționare postuniversitară din Republica Moldova, Ucraina, pentru cei de origine etnică română din afara granițelor țării, pentru cetățenii români cu domiciliul în străinătate, precum și pentru cetățenii străini, bursieri ai statului român, care studiază în instituții și unități de învățământ de stat din România, nu au fost majorate în consecință cu creșterea fondului pentru burse studențești, rămânând la un nivel insuficient (65-75 de euro/lună) și creându-se discrepanțe majore între diferitele categorii de studenți.

–          Realizarea clasificării instituțiilor de învățământ și ierarhizarea programelor de studii, printr-un proces transparent, pe baza unor criterii relevante în raport cu rolul universităților în societate, ca un instrument util pentru viitorii studenți în alegerea unui parcurs academic care să răspundă așteptărilor lor, dar și pentru eficientizarea cheltuirii fondurilor publice.

A fost constituit un grup de lucru pentru elaborarea unei metodologii de clasificare a instituțiilor de învățământ superior și de ierarhizare a programelor de studii, ce a funcționat în perioada mai-iulie 2017 la nivelul Ministerului Educației Naționale. În urma înlocuirii ministrului educației, activitatea grupului de lucru a încetat, iar rezultatele obținute până la acel moment (un draft avansat de metodologie) nu au fost valorificare în niciun fel.

–          Consolidarea programelor de educație oferite etnicilor români din străinătate și celor din diaspora, prin acordarea de burse și sprijinirea deschiderii de filiale ale universităților românești.

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens. Mai mult, bursele pentru studenții români de pretutindeni, reglementate prin Hotărârea Guvernului României nr. 844/2008 privind stabilirea cuantumului burselor pentru elevii, studenții, masteranzii, doctoranzii, medicii aflați la specializare și cursanții aflați la stagii de specializare/perfecționare postuniversitară din Republica Moldova, Ucraina, pentru cei de origine etnică română din afara granițelor țării, pentru cetățenii români cu domiciliul în străinătate, precum și pentru cetățenii străini, bursieri ai statului român, care studiază în instituții și unități de învățământ de stat din România, nu au fost majorate în consecință cu creșterea fondului pentru burse studențești, rămânând la un nivel insuficient și creându-se discrepanțe majore între diferitele categorii de studenți (65-75 de euro/lună, față de minim 578 de lei/lună cât este orice alt tip de bursă).

–          Crearea unui cadru instituțional coerent și a unui plan de măsuri în vederea permanentizării colaborării cu diaspora științifică românească.

–          Pentru realizarea tuturor acestor deziderate, vom modifica Legea educației până cel târziu 1 ianuarie 2018 și vom elabora Legea manualului care să reglementeze achiziția manualelor școlare pentru învățământul preuniversitar.

Colaborarea, sinceră, onestă și deschisă, specifică PSD,  cu diaspora științifică românească a început atunci când reprezentanții acesteia au fost excluși din toate consiliile și colegiile consultative ale Ministerului Educației Naționale și ale Ministerului Cercetării și Inovării (CNATDCU, CNCS, CCCDI, etc.) dar și din calitatea de evaluatori în cadrul competițiilor naționale organizate de MCI.

Programul de guvernare a propus modificarea LEN pana la 1 ianuarie 2018. Până în prezent, LEN nu este modificată și nicio dezbatere publică pe acest subiect nu a fost demarată!

–          Creșterea bugetului alocat cercetării cu aproximativ 30% anual, cu asigurarea unei distribuții bugetare echilibrate, destinate susținerii atât a cercetării aplicative și inovării, a cercetării fundamentale și de frontieră, cu accent pe domeniile de specializare inteligentă/cu potențial de creștere. Finanțarea se va face în funcție de cantitatea și calitatea inovațiilor teoretice/aplicative.

Ministrul Cercetarii si Inovarii, Lucian Georgescu, a promis că în anul 2017 vom avea o execuție bugetară peste 100%, comparativ cu cea de „doar” 75% de 2016. Cercetarea a pierdut 318 milioane lei la rectificarea bugetară din septembrie 2017, iar din bugetul de 1,42 mld cu care opereaza acum a pierdut și mai mult ulterior.

Suntem departe de a respecta strategia națională de CDI și asumarea unor obiective în fața CE (Ex. 1% din PIB pentru cercetare în anul 2020).

–          Modernizarea sistemului-cadru, care să asigure finanțarea activităților de cercetare pe baza planurilor multianuale adaptate noilor provocări, cu un sistem de finanțare de inițiere tip „topdown” și de parcurs tip „bottom-up”, ceea ce va permite atât dezvoltarea de noi tehnologii, cât și stabilizarea absolvenților de studii universitare și reducerea migrării cercetătorilor români peste hotare.

Finanțarea nu este predictibilă, nu este gândită multianual. La sfârșitul anului a fost prorogat, din nou, termenul pentru finanțarea nucleu a institutelor naționale de CDI, cu solicitări birocratice și administrative excesive pe umerii cercetătorilor.

Înregistrăm, și în acest an, o nevoie nesatisfăcută pentru piața muncii în sectorul CDI și continuarea fenomenului de brain-drain.

–          Extinderea scutirii privind impozitul pe venit lucrătorilor din unitățile CDI pentru toate tipurile de activități de cercetare dezvoltare-inovare

Facilităţile fiscale pentru cercetători legiferate în 2016 şi în 2017 nu sunt aplicate decât parțial, în special de către universități și INCD-uri. Firmelor le este teamă să încadreze activităţile de cercetare-dezvoltare ca fiind scutite de impozit. Asta pentru că unii din angajații de la Ministerul Finanțelor Publice nu vor să dea pur și simplu niște răspunsuri, după ce anul trecut pur și simplu au făcut aproape tot ce au putut să boicoteze adoptarea legiferării facilităților fiscale pentru cercetători.

Nu sunt aplicate astăzi, nici măcar de cei care își permit firme de consultanță mari, ca KPMG, Deloitte șamd care sunt cunoscuți pentru rigurozitate și soluții pe lege, pentru că nu există răspunsuri de la Ministerul Finanțelor Publice.

–          Asigurarea cadrului necesar pentru transferul cu operativitate al rezultatelor cercetării științifice în beneficiul societății, inclusiv prin crearea de entități specializate în procedurile de transfer tehnologic, și sprijinirea activităților destinate implementării conceptului de specializare inteligentă, prin crearea unui cadru de desfășurare adecvat. În acest sens se vor reorganiza Consiliul Consultativ CDI, Consiliul National al Cercetării și Consiliul National pentru Inovare și Antreprenoriat prin înființarea unor comitete de specialitate cu putere de decizie sporită în implementarea politicilor de cercetare-dezvoltare. Din noul cadru organizatoric vor face parte atât reprezentanți ai comunității academice, cat și reprezentanți ai mediului economic (mari angajatori).

Prin:
Ordin MCI nr. 211/19.04.2017 privind Regulamentul de organizare şi funcţionare şi componenţa CNECSDTI publicat în MO nr. 287/24.04.2017

Ordin MCI nr. 212/19.04.2017 privind Regulamentul de organizare şi funcţionare şi componenţa CCCDI publicat în MO nr. 287/24.04.2017

Ordin MCI nr. 213/19.04.2017 privind Regulamentul de organizare şi funcţionare şi componenţa CNCS publicat în MO nr. 287/24.04.2017

Ordin MCI nr. 214/19.04.2017 privind Regulamentul de organizare şi funcţionare şi componenţa CNTTI publicat în MO nr. 287/24.04.2017

se schimbă componența Consiliului National de Etica a cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării (CNECSDTI), cel care monitorizează integritatea in cercetare, a Consiliului National al Cercetării Științifice (CNCS), cel care stabilește indicatorii de calitate si evaluează studiile de doctorat, a Colegiului Consultativ pentru Cercetare-dezvoltare si Inovare (CCCDI), cel care asigura suportul științific pentru elaborarea politicilor si strategiilor in cercetare, si a Consiliului National pentru Transfer Tehnologic si Inovare (CNTTI).

Aceste schimbări nu au adus nimic nou în politicile de cercetare și nu au fost înființate, așa cum s-a promis, comitete de specialitate cu putere de decizie sporită în implementarea politicilor.

–          Orientarea politicilor în domeniu, a normelor de evaluare a unităților CDI și a celor privind promovarea personalului din cercetare, pentru asigurarea unui mediu inovativ și de transfer tehnologic în tara noastră, prin modificări legislative de dezvoltare a sectorului cercetării aplicative în sprijinul economiei romanești.

În conformitate cu legile în vigoare și cu obiectivele asumate toate INCD-urile trebuie evaluate periodic. Evaluarea, incompletă dealtfel – nu toate INCD-urile au fost evaluate, a expirat și termenul de reevaluare și de aplicare a unui mecanism predictibil, multianual, pentru finanțarea nucleu sunt amânate în dauna unui sistem clientelar care îi ține prizonieri pe cercetători.

–          Sprijinirea proiectelor majore de cercetare, cu finanțare și participare națională și europeană: Susținerea dezvoltării tehnologiilor pentru reactoare nucleare de generație IV în parteneriat internațional (UE, SUA, AIEA Viena). Susținerea parteneriatului european și a finanțării pentru dezvoltarea tehnologiilor aferente filierei Lead Fast Reactor prin realizarea în RATEN-ICN Mioveni a proiectului ALFRED (Advanced Lead Fast Reactor European Demonstrator).

Asumarea de obiective majore din rațiuni subiective – includerea proiectului ALFRED nu a fost o consecință a unei dezbateri consistente, purtată de către specialiști în domeniu.

–          Susținerea înființării unor poli de competitivitate naționali și promovarea schimburilor științifice între universitățile / centrele de cercetare din România și cele din străinătate.

–          Dezvoltarea cooperării în domeniul științei și tehnologiei și susținerea schimburilor profesionale cu SUA în baza parteneriatului strategic.

–          Susținerea cooperărilor internaționale pe plan bilateral în domeniul CDI.

Nu există nici un demers în acest sens. În multe localități, în general în marile centre universitare, există infrastructuri de cercetare care fie nu colaborează între ele, fie colaborează foarte puțin.

–          Dezvoltarea conceptului „brain return” prin extinderea cooperării internaționale.

Nu există nici un proiect / acțiune concretă în acest sens. Mai mult, reprezentanții diaspora – cercetare au fost excluși din registrele de evaluatori pentru competițiile desfășurate în acest an.

–          Organizarea anuală a Conferinței Naționale a Cercetării.

–          Organizarea de expoziții științifice denumite: „CONCEPUT ÎN ROMÂNIA”, cu prezentarea de rezultate și produse ale cercetării românești.

Conferința Națională a Cercetării nu a fost organizată. Și nici anunțată pentru o ediție în anul 2018. În schimb a fost organizată o expoziție a INCD-urilor și a companiilor care activează în domeniul cercetării care s-a dovedit a fi un fiasco în special din perspectiva mediatizării acesteia și a participării publicului.

–          Alocarea de resurse financiare sporite pentru subvenționarea literaturii tehnico-științifice și pentru a asigura accesul național nediscriminatoriu la resurse electronice de informare-documentare prin contracte internaționale.

Proiectul Anelis + nu este încă funcțional, luni de zile nu a existat dialog, sau acesta a fost la cote joase între Asociația Anelis + și MCI. Presiunea furnizorilor este mare, aceștia nefiind plătiți de mai bine de un an.

2. Șanse reale pentru tineri

Implementarea programului Garanția pentru Tineret

În urma unui larg proces de consultare publică, demarat încă din luna ianuarie 2016, Guvernul tehnocrat a adoptat un nou proiect al Legii Tineretului în data de 8 decembrie 2016, pe care l-a trimis Parlamentului României pentru a fi dezbătut și votat. Parlamentul României în noua sa componență, la inițiativa majorității PSD+ALDE, a decis clasarea respectivului proiect de lege în data de 27 decembrie 2016, pe motiv că nu apucase să fie dezbătut în Biroul Permanent înainte de schimbarea structurii legislativului. Astfel, Guvernul PSD a reluat de la început procesul de elaborare a unei noi Legi a Tineretului, nefinalizând nici până în prezent un proiect ce să fie depus la parlament pentru legiferare. Actuala Lege a Tinerilor nr. 350/2006, ce se află în vigoare, nu mai reflectă realitatea socio-economică a României și nevoile tinerilor de astăzi, astfel că modificarea acesteia este urgent necesară. Guvernul PSD tărăgănează de mai mult de un an adoptarea unui nou proiect de Lege a Tineretului, ce să fie trimis Parlamentului României pentru legiferare, refuzând să se folosească și aruncând la gunoi munca pe același subiect a guvernului precedent, deși utilizarea respectivului proiect de lege ar fi putut grăbi foarte mult procesul de adoptare a noii legi. În prezent, noul proiect de Lege a Tineretului se află în proces de avizare interministerială de mai bine de 6 luni, acest lucru reflectând foarte bine și locul pe care MTS în ocupă în guvern, toate celelalte ministere neacordând importanță unui act normativ ce afectează direct peste 5 milioane de români, iar MTS neavând nicio putere și nici competența d a grăbi acest demers.

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

Deși Guvernul tehnocrat a finalizat dezbaterea publică cu privire la legea internshipului încă din luna decembrie 2016, proiectul acestei legi a fost adoptat de Guvernul României abia în luna septembrie 2017, toate procedurile fiind reluate, și trimis către Parlamentul României pentru a fi dezbătut în procedură de urgență, fiind una dintre prioritățile Programului de Guvernare 2017-2020, dar ajungând, 3 luni mai târziu, să fie adoptat tacit de către Senatul României, în calitate de primă cameră sesizată, după ce a fost dezbătut timp de 5 săptămâni în Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și timp de 3 săptămâni în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, raportul comun al celor 2 comisii cu privire la acest proiect de lege fiind redactat cu foarte mare întârziere și depus la Biroul Permanent al Senatului României abia în ziua împlinirii termenului de adoptare tacită, nemaiapucând să fie înscris pe ordinea de zi a ședinței de plen a Senatului României, în perioada respectivă acest for fiind mult mai preocupat de votarea legilor justiției decât de adoptarea unei legi cu interes direct pentru tinerii României.

Nu s-a efectuat niciun demers pentru implementarea programelor de tip „pasarelă”.

În data de 20 decembrie 2017, Ministerul Educației Naționale a lansat în consultare publică un Proiect de Hotărâre pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului național al calificărilor, dar acesta nu face nicio referire la recunoașterea activităților de voluntariat. De asemenea, nu s-a realizat niciun alt demers în acest sens.

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

La finalul lunii noiembrie 2017 a fost lansat Programul Național „Campionii României în școală, liceu și universitate”, ce are ca obiectiv creșterea gradului de participare activă și sistematică a copiilor și tinerilor la activități sportive, promovarea valorilor sportului ca mijloc de îmbunătățire a stării de sănătate, a condiției fizice și psihice, dezvoltarea comportamentelor sociale și cooptarea marilor sportivi în promovarea beneficiilor sportului. Programul va fi dezvoltat în școli, licee și universități, prin participarea sportivilor de performanță, care vor avea întâlniri cu elevii și studenții și le vor vorbi despre importanța sportului și a educației fizice. Proiectul își propune să ajungă în aproximativ 2.500 de unități școlare din cele 41 de județe și municipiul București.

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

Nu s-a efectuat niciun demers specific în acest sens.

Singurul program național de formare demarat de Ministerul Tineretului și Sportului, dar nu în parteneriat cu Ministerul Muncii și Justiției Sociale, ci cu Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă, respectiv Agențiile Județene de Ocupare a Forței de Muncă (ANOFM/AJOFM), a fost organizarea de cursuri acreditate de educație complementară în domeniul competențelor antreprenoriale în lunile octombrie-noiembrie 2017 pentru 1200 de tineri (25 de tineri la nivelul fiecărui județ și 175 tineri în municipiul București). În multe dintre județe numărul de locuri disponibile nu a fost ocupat, programul nefiind promovat corespunzător de Ministerul Tineretului și Sportului și de Direcțiile Județene pentru Sport și Tineret, iar organizațiile naționale reprezentative ale tinerilor, elevilor, studenților nefiind consultate sau implicate în derularea sau promovarea acestui program. Nu se cunoaște impactul real pe care aceste sesiuni de formare l-au avut asupra tinerilor sau numărul real de participanți, nefiind publicat niciun raport în urma derulării acestor sesiuni de formare de către Ministerul Tineretului și Sportului.

Nu s-a efectuat niciun demers nou în acest sens. De mai mulți ani, Ministerul Tineretului și Sportului și Direcțiile Județene pentru Tineret și Sport organizează, în special pe perioada verii, tabere tematice pentru copii și tineri, în centrele de agrement proprii. Acestea nu sunt fundamentate pe o analiză de nevoi efectuată în rândul tinerilor, nu sunt organizate în consultare cu organizațiile naționale reprezentative ale elevilor, studenților, tinerilor, iar rapoarte privind impactul acestor tabere în rândul tinerilor nu sunt publicate.

Nu a fost înființat niciun program național nou pentru pregătirea vocațională a tinerilor.

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

Deși Ordonanța de Urgență a Guvernului României nr. 2 din 6 ianuarie 2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum și modificarea și completarea unor acte normative, prin care s-a legiferat acordarea gratuității pentru călătoriile cu mijloacele de transport feroviar pentru toți studenții din România a intrat în vigoare încă din ziua adoptării, fiind publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 6 ianuarie 2017, prevederea s-a aplicat efectiv abia din 1 februarie 2017, după adoptarea normelor de aplicare a deciziei prin Hotărârea de Guvern nr. 42/2017 pentru aprobarea Normelor metodologice privind acordarea facilităților de transport intern feroviar și cu metroul pentru elevi și studenți, publicată în Monitorul Oficial nr. 91 din 1 februarie 2017.

Dacă în perioada 1 februarie-30 septembrie 2017 toți studenții din România au beneficiat de gratuitate pentru călătoriile cu mijloacele de transport feroviar, indiferent de vârstă, începând cu data de 1 octombrie 2017, deși legislația în vigoare a rămas exact la fel ca până atunci, nemodificându-se niciun cuvânt și nicio virgulă, Direcția Juridic a Ministerului Educației Naționale a decis că acest drept poate fi acordat doar studenților cu vârsta de până la 26 de ani, comunicând instituțiilor de învățământ superior să nu elibereze legitimații de călătorie studenților ce au depășit această vârstă. Astfel, deși în Programul de Guvernare scrie clar că această măsură se adresează TUTUROR studenților, iar aceștia au beneficiat de gratuitate în perioada 1 februarie-30 septembrie 2017, începând cu 1 octombrie 2017 studenții în vârstă de peste 26 de ani sunt nevoiți să achite integral contravaloarea biletelor pentru călătoriile cu mijloacele de transport feroviar.

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

În proiectul de Lege a Tineretului supusă dezbaterii publice de Ministerul Tineretului și Sportului este prevăzută înființarea acestor centre comunitare de tineret, dar acest proiect de lege încă nu a fost adoptat nici măcar de Guvernul României.

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

– Pentru grădinițe (învățământul preșcolar): minimum 1 oră/zi;

– Pentru ciclul primar, clasele I-IV: minimum 3 ore/săptămână, predate de profesori de educație fizică licențiați;

– Pentru clasele V-VIII: minimum 3 ore/săptămână și 2 ore de colectiv sportive;

– Pentru licee: minimum 4 ore/săptămână și 2 ore de colectiv;

– Introducerea la Bacalaureat a unei probe obligatorii la disciplina Educație fizică;

– Pentru mediul universitar: minimum 2 ore/săptămână și 2 ore de colectiv sportive;

– Asigurarea accesului gratuit a copiilor, elevilor și studenților la bazele sportive;

– Organizarea campionatelor școlare și universitare, prin colaborarea dintre inspectoratele școlare, decanate și federațiile de profil.

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

–  Clasificarea disciplinelor sportive în funcție de tradiția autohtonă, de performanțe obținute, număr de practicanți, audiență la public și venituri atrase la bugetul federal.

– Desemnarea a 10-15 federații în categoria „De interes național”, care să beneficieze de finanțare suplimentară. Clasificarea altor 10-15 federații drept „Sporturi de perspectivă”, cu alocarea unor bugete medii.

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

Pentru federațiile de interes național, Guvernul susține înființarea unor centre naționale de excelență (1-2), pentru sportivi de 14-18 ani, după modelul celor ale FRH, cu finanțări venite de la bugetul MTS, M.E.C., al federației respective și al administrațiilor locale.

Susținem, de asemenea, înființarea unor Centre de selecție și inițiere județene pentru copii și tineri cu vârste între 8 și 13 ani, cu accent pe sporturile de interes național, dar și cu deschidere spre disciplinele cu tradiție locală. Acestea vor fi finanțate prioritar de autoritățile locale, susținute și de MTS, dar și de federațiile direct interesate.

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

– La nivel național, construcția a puțin două săli polivalente (10-15.000 de locuri);

– La standarde internaționale, construirea a câte două săli specifice pentru următoarele discipline: atletism, gimnastică, tenis, scrimă, atletică grea (haltere, lupte, arte marțiale, lupte, box);

– Două baze nautice pentru caiac-canoe și două pentru canotaj;

– Cel puțin 4 patinoare acoperite;

– 2 hipodromuri și 1 velodrom.

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

Facilități pentru cooptarea în procesul educațional a tinerilor care lucrează în domeniul TIC.

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

– Open data – Creșterea accesului la informații de interes public, îmbunătățirea cadrului legal și a practicilor privind accesul la informațiile de interes public, publicarea centralizată a informațiilor de interes public, publicarea centralizată a proiectelor și actelor normative, uniformizarea practicilor privind procesele de consultare publică, creșterea gradului de consultare și participare în rândul tinerilor, transparența procesului de achiziții publice, promovarea transparenței procesului de luare a deciziilor publice.

Nu s-a efectuat niciun demers nou în acest sens. Există în continuare Consiliul Consultativ pe Probleme de Tineret al Ministerului Tineretului și Sportului, unde pot participa reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale, dar care nu abordează subiecte ce țin de competența altor ministere, precum și Grupul Național de Lucru privind Dialogul Structurat cu Tinerii, dar în care nu sunt implicați reprezentanți ai altor ministere sau autorități publice în afară de Ministerul Tineretului și Sportului. De asemenea, nicio organizație de tineret nu a fost selectată să facă parte din Comitetul Național de Coordonare a implementării Parteneriatului pentru Guvernare Deschisă în România.

Angajatorul este scutit de la plata tuturor obligațiilor către stat ce decurg din acordarea drepturilor salariale în condițiile angajării a minimum 3 tineri cu vârsta sub 40 de ani, pentru o perioadă de cel puțin 1 an. În considerentele pentru acest program se ține cont atât de găsirea unui instrument atractiv pentru tineri pentru a se reîntoarce la sat și a lucra în agricultură, dar și pentru angajator care, fiind degrevat de o sarcină fiscală importantă, poate folosi sumele rămase pentru angajarea de forță de muncă tânără, având în vedere că aceasta este deficitară, iar în rândul tinerilor din domeniul rural se înregistrează cea mai mare rată a șomajului. Angajatorul beneficiază de acest program prin creșterea numărului de salariați cu cel puțin 3 salariați care îndeplinesc condițiile stabilite; tânărul angajat să aibă vârsta sub 40 de ani la angajare. Menținerea angajatului pe cel puțin o perioadă de un an. (Durata: 4 ani; beneficiari: tineri cu vârsta mai mică de 40 de ani, 8 mii angajați reprezentând o creștere cu 8,21% a forței de muncă din agricultură. Astăzi sunt angajați în societățile agricole din agricultură 97.500 salariați. Se preconizează angajarea unui număr de 2.000 de tineri anual; efecte: angajatorul este stimulat să angajeze forță de muncă; Societatea câștigă un angajat care are o sursa de trai; impact bugetar: 25 milioane euro anual, sursa de finanțare din bugetul de stat.)

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

Creșterea valorii adăugate în sectorul TIC

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

Infrastructura de Sănătate

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

Pregătirea profesională și calitatea vieții personalului militar

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

În domeniul educației, Guvernul va continua programul „Nicolae Iorga”, program ce își propune să sprijine procesul de integrare a românilor care își au domiciliul/reședința în străinătate în paralel cu păstrarea și afirmarea identității lingvistice a românilor de pretutindeni și să formeze noi generații care să reprezinte România și interesele românești în străinătate. Realizarea acestor obiective se va face prin:

– organizarea de cursuri de limbă, cultură și civilizație română în centre universitare și școli din țări cu comunități românești.

– sprijinirea înființării de clase cu predare în limba română;

– dezvoltarea și modernizarea rețelei de școli, grădinițe, biblioteci și centre culturale în țările cu comunități românești cu accent pus pe comunitățile din vecinătate;

– trimiterea de cărți și materiale educaționale moderne către biblioteci și unități din vecinătate și alte țări în care trăiesc comunități de români;

– organizarea de tabere și școli de vară în România. Astfel, proiectul „ARC” va continua și va fi extins și pentru perioada de iarnă.

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens. Finanțarea de bază la finalul anului 2017 ajunge abia la suma de 3692 de lei/student echivalent (conform datelor Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Superior), iar pentru anul 2018 proiectul legii bugetului de stat prevede o creștere cu doar 22% față de anul 2017, necesară pentru a acoperi creșterile salariale, neexistând niciun fel de alocare financiară suplimentară ce să contribuie la creșterea calității educației.

Fondul pentru burse studențești a crescut cu 142,16% față de anul 2016, până la suma de 201 lei/lună/student bugetat, alocându-se în prezent pentru o perioadă de 12 luni, nu doar pe perioada desfășurării activităților didactice.

Totuși, bursele pentru studenții români de pretutindeni, reglementate prin Hotărârea Guvernului României nr. 844/2008 privind stabilirea cuantumului burselor pentru elevii, studenții, masteranzii, doctoranzii, medicii aflați la specializare și cursanții aflați la stagii de specializare/perfecționare postuniversitară din Republica Moldova, Ucraina, pentru cei de origine etnică română din afara granițelor țării, pentru cetățenii români cu domiciliul în străinătate, precum și pentru cetățenii străini, bursieri ai statului român, care studiază în instituții și unități de învățământ de stat din România, nu au fost majorate în consecință cu creșterea fondului pentru burse studențești, rămânând la un nivel insuficient (65-75 de euro/lună) și creându-se discrepanțe majore între diferitele categorii de studenți.

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens în anul 2017, subvenția pentru cămine-cantine rămânând neschimbată. În proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2018 este prevăzută o creștere cu doar 21% față de anul precedent, departe de asumarea semnată și de nevoile reale ale sistemului, studenții fiind condamnați să trăiască în continuare în cămine studențești cu condiții improprii de trai și de studiu.

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens în anul 2017.

– reducerea totală a impozitului pe salariile tuturor cercetătorilor;

– alocarea finanțării de 1% din PIB până în 2020.

Pentru anul 2018, investițiile în obiective de capital scad cu 69% față de anul 2017, conform proiectului legii bugetului de stat.

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens. Numărul de locuri de tabără a rămas același în anul 2017 (6000 de locuri, reprezentând doar 1,8805% din totalul studenților bugetați), iar pentru anul 2018 se prevede o creștere de doar 500 de locuri în cadrul Programului Național „Tabere Studențești”.

În acest context, transparența, competența profesională și promovarea meritocrației sunt valori ce, de asemenea, trebuie asumate de universități și prevăzute clar în legislație.

Nu s-a efectuat niciun demers suplimentar în acest sens. Mai mult, activitatea Consiliului de Etică și Management Universitar (CEMU), una dintre structurile consultative ale MEN cu atribuții în domeniul eticii, a fost blocată pe tot parcursul anului 2017, acesta fiind convocat abia în luna decembrie 2017, după ce i-a fost schimbată componența numită în decembrie 2016.

De asemenea, PSD susține o finanțare motivantă, bazată pe criterii de performanță.

Pentru obținerea performanței se vor avea în vedere atât criteriile din ranking-urile internaționale și cele rezultate din dezbaterea publică și consultarea cu reprezentanții universităților și studenților.

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens. Pentru anul 2018 se preconizează o alocare pentru educație de doar 2,98% din PIB, foarte departe de dezideratul de 6% menționat și la articolul 8 al Legii Educației Naționale.

Cea mai mare parte a finanțării universităților (peste 70%) se alocă în funcție de numărul de studenți la buget, și nu pe criterii de performanță.

Nu au fost realizate noi ranking-uri ale universităților.

Nu s-a efectuat niciun demers în vederea revizuirii cadrului legislativ general din domeniul educației. De asemenea, colaborarea MEN cu Administrația Prezidențiale în cadrul programului România Educată a scăzut în intensitate în acest an, nemaiexistând aceeași deschidere pentru colaborare din partea MEN.

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

S-a stabilit lista cu universitățile de vor beneficia de noi cămine studențești și s-a și semnat contractul de finanțare în câteva dintre cazuri.

Nu s-a realizat niciun demers pentru proiecte de tip „Smart campusuri”.

Nu s-a efectuat niciun demers suplimentar în acest sens. Centrele de Consiliere și Orientare în Carieră din universități nu dispun de fonduri alocate specific pentru desfășurarea de activități sau pentru angajarea de personal specializat, neexistând un program național în acest sens. Cea mai mare parte a CCOC-urilor din universitățile din România nu respectă prevederile articolul 5, alineatul (2) din Metodologia – cadru privind organizarea și funcționarea Centrelor de Consiliere și Orientare în Carieră în sistemul de învățământ superior din România, aprobată prin OMEN nr. 650 din 19 noiembrie 2014, ce prevede angajarea a cel puțin 1 consilier de carieră/psiholog/2000 de studenți înmatriculați (conform datelor colectate de ANOSR raportul actual fiind de 1 astfel de angajat la 3448,88 de studenți).

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens, programul „Garanția pentru tineri” nefiind funcțional în România.

Nu s-a efectuat niciun demers în vederea trecerii Caselor de Cultură ale Studenților din administrarea Ministerului Tineretului și Sportului în administrarea universităților. Mai mult, MTS susține că nu este de acord cu transferul acestora din administrarea sa, deși universitățile își doresc asta.

Nu s-a efectuat niciun demers suplimentar în acest sens.

Guvernul susține înființarea de Asociații Sportive Școlare, la nivelul instituţiilor de învăţământ din România, finanțate în baza legii 350/2005 de către Consilile locale pentru municipii și orașe, iar pentru comune de către ConsiliileJudețene

Constituirea Consiliului național al mișcării sportive din România Acesta va fi constituit din reprezentanți ai ministerelor care au acțiune directă cu activitatea sportivă din România șiva avea următoarele atribuţiiprincipale:

PROMISIUNE  NEÎNDEPLINITĂ:

PROMISIUNE  NEÎNDEPLINITĂ:

18.

● Clasificarea disciplinelor sportive în funcție de tradiția autohtonă, deperformanțe obținute, număr de practicanți, audiență la public și venituri atrase la bugetul federal.

● Desemnarea a 10-15 federații în categoria „De interes național”, care să beneficieze de finanțare suplimentară. Clasificarea altor 10-15 federații drept „Sporturi de perspectivă”, cu alocarea unor bugete medii.

Pentru federațiile de interes național, Guvernul susține înființarea unor centre naționale de excelență (1-2), pentru sportivi de 14-18 ani, după modelul celor ale FRH, cu finanțări venite de la bugetul MTS, M.E.C., al federației respective și al administrațiilor locale.

Susținem, de asemenea, înființarea unor Centre de selecție și inițiere județene pentru copii și tineri cu vârste între 8 și 13 ani, cu accent pe sporturile de interes national, dar și cu deschidere spre disciplinele cu tradiție locală. Acestea vor fi finanțate prioritar de autoritățile locale, susținute și de MTS, dar și de federațiile direct interesate.

● La nivel național, construcţia a puțin două săli polivalente (10-15.000 delocuri);

● La standarde internaționale, construirea a câte două săli specifice pentru următoarele discipline: atletism, gimnastică, tenis, scrimă, atletică grea (haltere, lupte, arte marțiale, lupte, box);

● Două baze nautice pentru caiac-canoe și două pentru canotaj;

● Cel puțin 4 patinoare acoperite;

2 hipodromuri și 1 velodrom.