”Cartea Neagră a Guvernării PSD” – Învățământ, Cercetare, Tineret și Sport

Comisia: Educație, Cercetare, Tineret si Sport

 I. Educație

 Introducere

 Este paradoxal, dacă nu ironic, să declarăm educația ca factor strategic de dezvoltare și ca un domeniu de interes major pe agenda publică și să decidem apoi să o subfinanțăm. Pe lângă faptul că este o eroare de raționament, concluzia (subfinanțarea) nedecurgând logic din premise (factor strategic), este și o greșeală care ne va costa enorm. Și această eroare pleacă de la însuși modul în care programul de guvernare definește și, în consecință, își asumă noțiunea de educație. Educația este cea mai importantă resursă și este inepuizabilă – greșit, este mai mult decât o resursă, este o cale și este epuizabilă.

Rezultatele educației ca resursă ar trebui să asigure progresul și fericirea atât la nivel individual, cât și la nivelul societății. Dacă aceasta, însă, este privită doar ca o resursă demnă de a fi exploatată pentru atingerea unor obiective meschine ale unora, atunci ea nu își atinge scopul. Știm că, în general, fie că vorbim despre resurse materiale sau cognitive, acestea sunt limitate și epuizabile, de aceea a privi și a trata educația exclusiv ca pe o resursă este nu numai o abordare utopică, dar și periculoasă. Vestea proastă este ca această resursă poate fi epuizată și slăbită prin promovarea unor valori îndoielnice, prin sădirea neîncrederii în viitor a celor educați, prin exodul inteligenței, prin nefinanțare, prin eșecul în a spijini grupurile cu mai puține șanse la educație, prin subminarea autorității dascălului, fenomene la care asistăm astăzi mai mult decât oricând.

Ceea ce nu spun guvernanții și cred că nici nu o gândesc, este că, mai presus de a fi o resursă, educația este o cale, o cale de a atinge obiectivele pe care fiecare le are în viață, o cale de acces la diverse oportunități, o cale de împlinire a propriului potențial. Pentru aceasta, însă, este necesară o infrastructură a educației, atât materială, cât și valorică.

Programul de guvernare 2017-2020, referindu-se la educație, afirmă că aceasta trebuie să fie “captivantă, continuă și coerentă”. Ne întrebăm cât de captivantă și atrăgătoare poate fi educația din școlile românești atâta timp cât se încearcă nivelarea și algoritmizarea predării până la înțepenirea într-un model disfuncțional (să ne amintim doar de fenomenul manualelor unice care a aruncat școlile în haos și care practic a întârziat accesul elevilor la manuale și a amenințat dreptul profesorului la libertatea de a alege o cale complementară a educației). În acest context al nivelării, al efectului de turmă, despre ce motivație și interes particular al elevului mai vorbim? Constatăm că,

în esență, este vorba mai degrabă de un doctus captivus, de un educat captiv într-un sistem aflat într-o totală degringoladă valorică. Acest mare captiv va căuta să evadeze fie printr-o supra-adaptare la sistem și printr-o falsă interiorizare a valorilor acestuia, fie prin opunerea față de sistem, fie prin plecarea din sistem. Indiferent de modalitatea de apărare pe care o identifică, societatea este marele perdant. Ne mândrim cu olimpicii și cu elitele, dar uităm că mersul înainte nu este asigurat de cei câțiva, ci de cei de la mijloc, de medie – acolo, la noi, ștacheta este jos. O clasă bună, ca și o echipă bună, ca și o societate sănătoasă, nu este aceea care are câteva vârfuri, ci aceea la care media este ridicată.

Educația trebuie să fie continuă, spun ei. În opinia noastră, continuitatea și traseul educațional continuu sunt serios amenințate de absența practic a unui sistem de consiliere în școli, de numărul total insuficient de consilieri vocaționali care să sprijine de la vârste mici copilul în a-și descoperi și dezvolta potențialul, de abandonul școlar care nu mai poate fi ignorat. Trăim vremuri în care studiile doctorale care ar trebui să aibă semnificația unui demers inovativ care să asigure avansul cunoașterii în știință, tehnologie sau creație, sunt nu numai golite de sens, dar și foarte departe de calitate, rigoare și etică. Este binecunoscut faptul că studiile doctorale sunt mai mult politice decât intelectuale în natura lor. Dacă tot am ajuns în acest punct al discuției, nu putem ignora faptul că cercetarea care este esența studiilor doctorale, în România, este și ea subfinanțată, de la instituțiile de cercetare la instituțiile de învățământ superior. Cât investește guvernarea românească în formarea continuă a profesorilor, în dezvoltarea unei tradiții a reținerii elevului și studentului în școală, într-o educație bazată pe recompensarea și recunoașterea valorilor și nu într-o educație bazată pe critică și ignorarea nevoilor educaționale? Se vorbește de asemenea despre proiecte cu și pentru tineri, despre spirit civic, despre implicare socială,dar, pentru a nu rămâne la stadiul de declarații verbale oportune, câte proiecte pentru tineret au fost finanțate din bani publici? Cele care au fost derulate, au reușit să se impună, s-a schimbat ceva în viața comunității în urma rezultatelor acestor proiecte?

Educația trebuie să fie coerentă, prin asumarea unui mesaj la nivel național. Această afirmație nu este doar lipsită de semnificație, dar contrazice total realitatea pe care o trăim. Mesajul la nivel național nu există, el este trunchiat și fărâmițat în mesaje interpretate local, rămâne risipit în interese personale și lipsit de consistență. Se discută despre internaționalizarea universităților românești ca despre o prioritate, dar avem cadre legale restrictive care nu permit o dublă specializare împreună cu o universitate din străinătate, care nu dezvoltă facilități pentru co-tutelă și nu încurajează realmente extinderea competențelor.

Trăim, simțim și ne comportăm diferit în acest secol puternic conectat cu tehnologia, mobilitatea și globalizarea. Generația actuală are anumite caracteristici diferite de cele ale generațiilor anterioare și România trebuie să fie pregătită să creeze și să implementeze abordări diferite în educație. Motivarea tinerilor și cultivarea responsabilității lor pentru propria educație rămân aspecte problematice. Scenariul care afirmă că dacă depui efort, muncești și te ghidezi după reguli, ai acces la o educație bună, de calitate, aceasta din urmă asigurându-ți un loc de muncă, acest scenariu devine un mit în circumstanțele economice impredictibile care ne marchează existența.

Guvernarea ar fi trebuit să înceapă întreg programul de guvernare cu o întrebare simplă: unde vrem să ajungem? În domeniul educației, care dorim să fie rezultatul? Dorim ca școlile să devină un spațiu în care copiii să se simtă inspirați, să vină și să rămână motivați și atenți, implicați în propria formare, pasionați de ceea ce învață sau dorim să păstrăm starea generală de anestezie a conștiinței pentru a accepta mai facil elucubrațiile legilor și amoralitatea? Este absolut necesar să încurajăm prin toate mijloacele gândirea divergentă, acea abilitate de a găsi soluții diferite pentru aceeași problemă, abilitate pe care se bazează cercetarea și inovarea. Muntele nu se urcă pe o singură cărare, important este să ajungi acolo unde ți-ai propus.

Dacă nu dorim ca schimbarea să vină de jos în sus, de la mase la cei care conduc, ar fi bine ca cei care astăzi conduc soarta României să priceapă că o strategie care nu se bazează pe un set de credințe și principii oneste, verticale și consistente nu este decât o înșirare de fraze într-un document oficial. Deci, înapoi la principii, la fundamentarea acestora și apoi discutăm despre câte școli vrem să ridicăm, câte terenuri de sport, câte spitale, cum să reducem abandonul și cum să ținem valorile în țară.

 Educația – la un an de mandat PSD

 Educația, hai să promitem și vedem după cum o scoatem la capăt…!

Acum, la aproximativ 1 an de la alegeri, orice român poate observa cu mare ușurință că programul de guvernare al PSD a fost construit de la început pornind de la sloganul Hai să promitem și vedem după cum o scoatem la capăt…! Educația a fost declarată prioritate națională, dar ce a făcut guvernul PSD în acest an?!

S-au promis salarii mai mari în învățământ. Salariul minim brut propus în planul de guvernare a fost 2000 lei în 2018. În 29.11.2017 a fost votat 1900 lei. Pentru studii superioare se anticipa un salariu de 2300 lei, dar nu s-a adoptat nimic în acest sens.

S-a promis creșterea bugetului alocat cercetării cu aproximativ 30% anual. S-a reușit plasarea României pe ultimul loc între țările UE din punct de vedere al bugetului alocat cercetării. Mai mult, s-a reușit marea performanță ca evaluarea proiectelor unor competiții de cercetare să dureze 12 luni (ex.: Proiecte complexe de cercetare de frontieră, Proiecte de cercetare postdoctorală și Proiecte de cercetare pentru stimularea tinerelor echipe independente), fără a se întrevedea finalizarea lor nici în prezent.

S-a promis creșterea calității în învățământ prin valorificarea adecvată a experienței personalităților academice de marcă. S-a ajuns la aberații educaționale ca: manualul unic, interzicerea auxiliarelor în școli, formarea a 55 000 cadre didactice printr-un singur proiect mamut etc. Și pentru toate aceste decizii nu știm cine a fost consultat, mai mult, știm că universităților de top ale țării le-a fost interzis drumul spre colaborarea cu MEN pentru proiectele propuse, deși și-au manifestat public deschiderea și interesul, și mai mult, știm că partenerii MEN au fost numiți, nu selectați pe baza portofoliului de competențe.

S-a promis finanțarea multianuală corespunzătoare și previzibilă pentru instituțiile de învățământ superior din România, pe baza criteriilor de excelență. S-a ajuns la ignorarea totală a acestei promisiuni.

S-a promis, căci se putea promite, dar s-a reușit doar bulversarea sistemului pentru că doar atât sunt capabili să facă! Oare până când PSD se poate juca cu educația și viitorul copiilor noștri?

Dealtfel, toate măsurile promise sunt cu caracter general, fără termene clare asumate, sau cu termene situate la limita superioară a unei iluzorii guvernări. Demagogia acestui program de guvernare vine la pachet cu sintagme și noțiuni inventate sau traduse prost. Oare ce este aceea “inteligența mamă” (program de guvernare, pag. 22)? Sau o fi vorba despre inteligența nativă,  adică acel potențial cu care fiecare ne naștem și pe care îl moștenim genetic, fiind însă o resursă atâta timp cât este dezvoltată într-un mediu optim. Se mai menționează în același paragraf (cel cu “inteligența mamă”) că educația șlefuiește talentul – talentul având o bază genetică demonstrată empiric, educația dezvoltând, sau dimpotrivă, limitând dezvoltarea talentului. E mai ușor să șlefuiești decât să construiești trainic, nu?

  1. Invățământ preuniversitar 

  1. Preambul

Președintele Partidului Național Liberal, Ludovic Orban consideră că în ultimele luni s-a dovedit ca social-democrații au mințit în campania electorala și că acum nu le ajung banii, pentru a face tot ce au promis: „Ei au câștigat alegerile în baza unui program electoral cu care s-au prezentat în fața cetățenilor. Obligația lor este să pună în practică acel program electoral. Daca n-au capacitatea să pună în practică acest program electoral, atunci să se ducă acasă. […]Ei sunt într-o situație penibilă. Orice om de bun simț din România poate să-și dea seama ca au mințit cu nerușinare în campania electorală și că astăzi dau din colț în colț, pentru ca nu au de unde să onoreze promisiunile făcute în campania electorală” (august 2017)

  1. Contextul actual în domeniu, după un an de guvernare PSD

Educația, hai să promitem ceva …!

În domeniul educației, Programul de guvernare este formulat într-o manieră care evidențiază clar un amatorism de cel mai jos nivel și, ca atare, lipsă de respect și viziune pentru învățământul românesc. Programul este elaborat în termeni generali, este cel mult un program de campanie care prezintă doar deziderate și nu măsuri concrete, cu termene, cuantificabile, măsurabile. Documentul lasă impresia că autorii au făcut un brainstorming, au pus pe foaie ideile ce sunau bine, le-au grupat la un nivel primar și s-au oprit aici, căci era deja prea mult. Prin acest program, practic, guvernul nu se angajează la nimic. Ca atare, acum, la aproximativ 1 an de la alegeri, orice român poate observa cu mare ușurință că programul de guvernare al PSD a fost construit de la început pornind de la sloganul Hai să promitem ceva …! Educația a fost declarată factor strategic de dezvoltare, dar ce a făcut guvernul PSD în această perioadă pentru a susține acest factor strategic de dezvoltare a întregii societăți?!

S-au promis salarii mai mari în învățământ. Salariul minim brut propus în planul de guvernare a fost 2000 lei în 2018. În 29.11.2017 a fost votat 1900 lei. Pentru studii superioare se anticipa un salariu de 2300 lei, dar nu s-a adoptat nimic în acest sens.

S-a promis depolitizarea sistemului de învățământ. S-a reușit suprapolitizarea sistemului, prin numiri de directori de școli, prin schimbări de inspectori școlari deși aceștia câștigaseră concursul pe post. Imediat după preluarea guvernării, s-a schimbat componența majorității consiliilor naționale (ex.: Consiliului National de Etica – CNECSDTI, Consiliului National al Cercetării Științifice – CNCS, Colegiului Consultativ pentru Cercetare-dezvoltare și Inovare – CCCDI, Consiliului National pentru Transfer Tehnologic si Inovare – CNTTI), deși membrii acestora tocmai fuseseră aleși.

S-a promis creșterea bugetului alocat cercetării cu aproximativ 30% anual. S-a reușit plasarea României pe ultimul loc între țările UE din punct de vedere al bugetului alocat cercetării. Mai mult, s-a reușit marea performanță ca evaluarea proiectelor unor competiții de cercetare să dureze 12 luni (ex.: Proiecte complexe de cercetare de frontieră, Proiecte de cercetare postdoctorală și Proiecte de cercetare pentru stimularea tinerelor echipe independente), fără a se întrevedea finalizarea lor nici în prezent.

S-a promis creșterea calității în învățământ prin valorificarea adecvată a experienței și expertizei personalităţilor academice de marcă. S-a ajuns la aberații educaționale ca: manualul unic, interzicerea auxiliarelor în școli, formarea a 55 000 cadre didactice printr-un singur proiect mamut (CRED) etc. Pentru toate aceste decizii nu știm cine a fost consultat, mai mult, știm că universităților de top ale țării le-a fost interzis drumul spre colaborarea cu MEN pentru proiectele propuse, deși și-au manifestat public deschiderea și interesul, și mai mult, știm că partenerii MEN au fost, în fapt, numiți, nu selectați pe baza portofoliului de competențe.

S-a promis, finanțarea multianuală corespunzătoare şi previzibilă pentru instituţiile de învăţământ superior din România pe baza criteriilor de excelenţă. S-a ajuns la ignorarea totală a acestei promisiuni.

În încheierea programului de guvernare, capitolul politici în domeniul educației, se subliniază clar că pentru realizarea tuturor acestor deziderate, vom modifica Legea educației până cel târziu 1 ianuarie 2018 și vom elabora Legea manualului care să reglementeze achiziția manualelor școlare pentru învățământul preuniversitar. Suntem la mai puțin de 1 lună de la termenul propus și, în afară de declarații și îndemnuri la schimbarea LEN nr. 1/2011, nu s-a făcut niciun demers concret în această direcție. Era și greu de făcut. Cum să propui schimbări concrete în LEN nr. 1/2011, când programul tău de guvernarea nu-ți spune exact care sunt direcțiile strategice de dezvoltare ale sistemului de educație națională. În ceea ce privește problema manualelor, avem aberații de genul manualului unic sau interzicerea utilizării auxiliarelor în școli fără aprobarea MEN, ca și cum cadrele didactice nu ar fi capabile să-și elaboreze și/sau selecteze auxiliare cu care să lucreze, au nevoi de aprobarea luminată a unor birocrați PSD din MEN care n-au mai văzut o clasă de elevi de ani de zile, asta dacă au văzut vreodată cum e să te afli în fața unei clase de elevi.

Concluzia e simplă: s-a promis, căci se putea promite, dar s-a reușit doar bulversarea sistemului pentru că doar atât sunt capabili să facă! Ca atare, după 28 de ani, ne-am întors la nivelul: Nicule, mai dă-le 100 de lei!

Oare până când PSD se poate juca cu educația și viitorul copiilor noștri! 

  1. Direcțiile de guvernare declarate ale PSD
  • Mai mulți români în clasa de mijloc;
  • Cetățenii să beneficieze cu adevărat de creșterea economică: salarii mai mari, servicii medicale de calitate, educație de top, pensii cinstite;
  • Eliminarea a 102 taxe nefiscale;
  • Sprijinirea fermierilor noștri pentru a nu mai importă alimentele pe care românii le pun pe masă;
  • Reindustrializare, locuri de muncă bine plătite în companii românești puternice;
  • 1 SRL gratuit, 1 leu capital social, o zi pentru înființarea unei firme, cont bancar gratuit, e-semnătură gratuită;
  • România start-up – sprijinirea tinerilor, pentru a îi convinge că viitorul lor este aici acasă;
  • Creșterea anuală cu 20% a numărului de firme existente și creșterea competitivității;
  1. Lista măsurilor anunțate de către PSD în Programul de Guvernare și modul lor de îndeplinire din punctul de vedere al PNL.

Programul de guvernare PSD conținea un număr de …… de măsuri în segmentul Educaţie.

La un an de mandat, putem trage următoarea concluzie: din cele …… de promisiuni aferente programului de guvernare, doar …… au fost îndeplinite, adică un procent de …… din programul de guvernare PSD a fost îndeplinit și …… din același program de guvernare nu a fost respectat.

În domeniul educației, Programul de guvernare este formulat în termeni generali, este un program de campanie care prezintă niște deziderate și nu măsuri concrete, cu termene, cuantificabile, măsurabile.

Prin acest program guvernul nu se angajează la nimic.

Nr. crt. Măsurile prevăzute în programul de guvernare PSD Stadiul îndeplinirii măsurii din punctul de vedere al PNL
1.                   Pachetul social garantat pentru educație

• Implementarea unor programe care să asigure condiții de dezvoltare și formare a tuturor copiilor, de la naștere și până la majorat.

• Sprijin acordat părinților privind creșterea nou-născuților, prin asigurarea condițiilor de integrare a copiilor în creșe, respectiv pentru acces în învățământul preșcolar.

• Asigurarea unui învățământ de calitate, în școli echipate corespunzător, care să conducă la modelarea intelectuală și profesională a elevilor, în paralel cu asigurarea serviciilor de asistență medicală, dezvoltare fizică (în cluburi școlare sportive) și socioculturală. Investiții:

— Reabilitarea/modernizarea clădirilor școlare pentru ca toate unitățile de învățământ sa obțină autorizații de funcționare (sanitară și ISU).

— Mobilier școlar și dotări didactice (aparatură de laborator, biblioteci) moderne pentru unitățile de învățământ preuniversitar.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

• Asigurarea accesului la angajare, precum și la programe de calificare a absolvenților care nu au promovat examenul de bacalaureat.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

• Pachetul Social Garantat pentru Educație va fi particularizat în funcție de o serie de elemente, astfel încât să fie garantată egalitatea de șanse, indiferent de statutul social al familiilor din care provine copilul, sex, religie, etnie, capacități psihomotorii etc.

PROMISIUNE NEREALIZATA

·        Lipsa  unor programe concrete si generalitatea masurii recomanda evaluarea ca promisiune nerealizata

·        Generalitatea masurii fara actiuni concrete de sprijin a familiilor privind educatia timpurie arata interesul PSD doar in campania electorala fata de educatie. Evaluare – promisiune nerealizata

·        Nu s-au alocat fonduri prin HG pentru modernizarea/reabilitarea acestora

·        Procedura de autorizare extrem de greoaie și complicată

·        Nu s-au alocat fonduri pentru achiziție de mobilier și materiale didactice

·        Lipsa unui program național de asigurare cu calculatoare a cabinetelor de informatică, deși începând cu anul școlar 2017-2018 Informatica este disciplina obligatorie în trunchiul comun; ultima alocare de fonduri în acest sens a fost în anul 2007

·        Lipsa laboratoarelor in majoritatea unitatilor de invatamant urban, aceestea transformandu-se in sali de clasa, va face ineficienta investitia in dotari.Evaluare –promisiune nerealizata

·        Masura electorala, in contextul in care conform legii angajatorii care incadreaza in munca, pe durata nedeterminata, absolventi ai unor institutii de invatamant, primesc lunar, pe o perioada de un an, 900 lei pentru fiecare absolvent angajat.Evaluare-Promisiune nerealizata

 

·        Doar o abordare integrată poate produce efecte pozitive, durabile, lipsa măsurile concrete din Pachet dovedesc faptul ca masura a avut doar un scop electoral. Evaluare- promisiune nerealizata

 

2.                   Dezvoltarea sistemului de educație timpurie

• Construcția a 2.500 de creșe, grădinițe și unități afterschool.

• Punerea accentului pe partea educativă a îngrijirii copiilor între 0 și 3 ani, prin dezvoltarea curriculumului, materialelor didactice și formarea profesorilor.

PRIMISIUNE NEREALIZATA

·        Parlamentul a respins propunerea legislativa inițiată de PSD prin care Guvernul ar fi trebuit să finanțeze în perioada 2017–2021 cu 175 de milioane de euro, din fonduri bugetare, construcția a 554 de creșe.În campania electorala, PSD a promis că, de la 1 august 2017, va demara licitațiile pentru construcția a 500 de creșe și grădinițe, însă parlamentarii PSD și ALDE au anulat propunerea

 

3.                   Programe de antreprenoriat de la școala primară până la universități

• Extinderea educației antreprenoriale de la școlile vocaționale și tehnologice la toate școlile din România.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

• Organizarea de concursuri antreprenoriale la toate nivelurile preuniversitare

 

 

 

 

 

 

• Înființarea unui Registru Național al Mentorilor Antreprenori

• Înființarea de Societăți Antreprenoriale Studențești (SAS) în universități, concomitent cu stabilirea unui Fond Național de Investiții în Afaceri Pornite de Studenți

 

 

 

 

 

 

·        Guvernanță profesionistă și transparență, descentralizare, autonomie și responsabilitate

• Promovarea profesioniștilor în managementul educațional.

• Întărirea rolului managementului școlii, activitatea directorului trebuind să cuprindă toate aspectele vieții elevului, asigurându-se că toate demersurile personalului școlii sunt centrate pe elev și nevoile acestuia.

• Promovarea politicilor publice bazate pe realitățile sistemului, identificate în urma unor studii și analize.

• Întărirea capacității de monitorizare, evaluare a sistemului de educație (ex.: Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România, Registrul Matricol Unic, Cadrul Național al Calificărilor etc.) și de planificare strategică, pe baza datelor statistice naționale și internaționale etc.

• Respectarea principiului autonomiei și descentralizării în educație și a principiului responsabilității publice și întărirea mecanismelor legale de funcționare a acestor principii, astfel încât să fie posibilă o mai bună gestionare a resurselor la nivel local.

• Respectarhea principiului dialogului social și transparentizarea activității instituțiilor din sistemul de educație și cercetare.

• Întărirea autonomiei universitare, concomitent cu creșterea responsabilității publice.

 

PROMISIUNE NEREALIZATA

·        Este cunoscut faptul ca exista un deficit de cadre didactice mai ales in zona IPT si in acest context masura ar trebui sa prevada sprijinirea dezvoltării competențelor antreprenoriale ale elevilor, prin formarea de cadre didactice în vederea implementării în procesul instructiv – educativ a unor metode de predare și de formare profesională care să le dezvolte elevilor competențele antreprenoriale (de exemplu, prin instruirea elevilor să înființeze firme de exercițiu) Rolul MEN este să stimuleze antreprenoriatul prin introducerea educației antreprenoriale în planurile cadru – trunchi comun, prin alocare de fonduri destinate realizării de către elevi a unor proiecte antreprenoriale și nu prin organizarea de concursuri

·        Competiții-Business plan exista  la nivel local, regional și național si presupun elaborarea de către elevii participanți a unor planuri de afaceri și prezentarea lor în fața unui juriu, format din reprezentanți ai sistemului de educație și ai mediului de afaceri, cu scopul de a forma, descoperi și valorifica idei de afaceri valoroase ale elevilor , extrapolarea lor la nivelul ciclurilor preuniversitare tine de inovarea in domeniul managementului scolar si de descentralizare care din pacate PSD+ul  nu o agreeza. Evaluare-promisiune nerealizata, plagiat

MASURA IREALIZABILA DE CATRE PSD

Lozinci electorale marca PSD, altfel  in contextul masurii ,directorii ar tebui selectați, numiți  si revocati de către comunitatea educationala, folosind criterii transparente si nu numirea catre de ISJ sau Minister si revocarea la cea mai mica reclamatie  a unui membru de partid. Nici Legea Educatiei nr 1 /2011 privind corpul expertilor in managemant nu se respecta .

Întărirea rolului managementului școlii se face prin descentralizare, delegare de autoritate si transferul de autoritate   Lipsa unei  culturi a negocieri si a deciziei  a fost inlocuita cu o cultura a comenzii, a controlului și a obedienței față de șefi in primul rand politici. Managerii scolari nu au mai fost cuprinsi in stagii de formare din anul 2002, atunci cand mii de directori au participat  la un program centralizat  la nivel national finantat de Banca Mondiala.

Trecerea salarizării laMEN/ ISJ înseamnă centralizare, și nu o mai bună gestionare a resurselor la nivel local și o posibilă pârghie de presiune și control politic. Legea manualului-manual unic-editura ministerului la care vor avea acces doar anumiți autori agreați politic încalcă principiul autonomiei.

4.                   Profesori motivați și bine pregătiți

• Consolidarea relațiilor de parteneriat între învățământul superior și cel preuniversitar, în formarea inițială și continuă pentru cariera didactică, prin care să se asigure adecvarea conținuturilor și metodelor la nevoile de formare ale cadrelor didactice, cu implicații în dezvoltarea personală și profesională a acestora și creșterea prestigiului profesional al dascălilor.

• Regândirea modalităților de avansare în carieră pentru cadrele didactice, astfel încât aceasta să se realizeze în baza unor criterii și procese relevante.

• Redefinirea statutului și rolului personalului didactic auxiliar din perspectiva creșterii competențelor profesionale și a contribuției acestora la asigurarea calității procesului educațional.

PROMISIUNE PARTIAL REALIZATA/ NEREALIZATA

Nu doar că nu se stimulează consolidarea relației dintre preuniversitar și universitar, dar se și pun obstacole în calea acestei relații profesionale sănătoase care ar putea susține creșterea calității învățământului românesc. MEN propune proiecte de milioane de euro pentru formarea a numeroase cadre didactice (55 de mii) din preuniversitar (ex. CRED) și exclude colaborarea cu mediul universitar pentru elaborarea și implementarea acestor proiecte, ia parteneri doar sindicate și CCD-uri. Doar Universitatea din Craiova intră în unul din proiecte, fără competiție, ci numită ca partener.

5.                   Cetățeni activi pe piața muncii

• Realizarea de studii cu privire la nevoile agenților economici în ceea ce privește asigurarea cu personal calificat, precum și la inserția absolvenților pe piața muncii.

• Fundamentarea planurilor de școlarizare și a finanțării pe domenii de studiu, în funcție de nevoile pieței muncii.

• Revalorizarea învățământului profesional și tehnic prin flexibilizarea sistemului – mai multe opțiuni de formare profesională pentru elevi, diferite tipuri de certificări care să asigure acces pe piața muncii și să asigure continuarea studiilor la niveluri superioare de calificare.

• Includerea elementelor de dezvoltare a competențelor socio-emoționale pe toate palierele sistemului de educație.

• Dezvoltarea stagiilor de practică de specialitate/internship.

• Realizarea de activități de orientare și consiliere pentru elevi și studenți, cu accent pe conștientizarea cerințelor pieței muncii.

Promisiuni electorale  superficiale care nu abordeza problema în profunzime. O astfel de masura tinand  cont de importanta si impact, ar trebui sa clarifice aspectele ce tin de calitatea invatamantului prfesional (resursa umana, conditii de pregatire practica si teoretica, curriculum, externalizarea examenelor si standardizarea lor, standarde ce trebui indeplinite de colaboratorii economici, guvernanta unitatilor de invatamant, strategii regionale pentru inavatamntul professional, facilitati fiscale oferite partenerilor economici)  si un calendar minimal.

 

6.                   Infrastructură modernă, mijloace didactice adecvate, care utilizează tehnologiile informării și comunicării

• Implementarea unui proiect-pilot privind învățământul digitalizat. Termen 1 ianuarie 2018.

• Crearea condițiilor necesare de confort, siguranță și securitate pentru toți copiii în școli, care să permită inclusiv obținerea autorizațiilor de funcționare (sanitară, ISU), în conformitate cu prevederile legale.

• Construcția sau reabilitarea unităților școlare pentru educația timpurie și învățământul primar.

• Conectarea tuturor școlilor la internet prin conexiuni de mare viteză.

• Realizarea de wireless campusuri, începând cu învățământul liceal.

• Asigurarea întregului necesar de microbuze pentru transportul școlar și a unor campusuri școlare în centrele de comună la standarde europene.

• Construirea Platformei de E-learning, depozitelor online (biblioteca virtuală) și a infrastructurii digitale de conținuturi.

• Implementarea catalogului electronic.

• Modernizarea procesului de predare-învățare cu ajutorul tehnologiilor informațiilor și comunicării, prin dotarea tuturor școlilor, cadrelor didactice și copiilor cu mijloace adecvate.

• Dotarea bibliotecilor școlare.

• Investiții în infrastructura educațională a școlilor din învățământul profesional și tehnic, prin dezvoltarea unor centre puternice de formare profesională, în acord cu dezvoltarea economică a zonei.

• Realizarea unor centre educaționale puternice, care să asigure copiilor/tinerilor servicii de educație până la nivel universitar, după caz, cămin, cantină, bază sportivă și pentru activități sociale, dar și locuințe pentru cadrele didactice, prin finanțare de la bugetul de stat sau/și din fonduri structurale.

• Crearea condițiilor optime de studiu pentru elevii cu cerințe speciale, prin adaptarea infrastructurii.

• Modernizarea taberelor pentru elevi și studenți concomitent cu creșterea capacității acestora.

• Dezvoltarea, mentenanța și înnoirea infrastructurilor de cercetare, în vederea susținerii unei producții științifice crescute și la nivel de excelență, atât în domeniul fundamental, cât și aplicativ.

• Program național de investiții în cluburile sportive școlare, universitare, palatele copiilor și casele de cultură studențești.

 
7.                   Creșterea participării la educație de calitate, de la creșă, până la absolvirea unei forme de învățământ care să asigure acces pe piața muncii sau tranziția către învățământul universitar

• Reducerea ratei de părăsire timpurie a sistemului educațional.

• Dezvoltarea sistemului de servicii de educație timpurie, pentru copiii între 0 și 6 ani, prin curriculum adecvat și cadre didactice bine pregătite, dar și prin implicarea părinților, cu dezvoltarea și furnizarea de cursuri parentale, sau dezvoltarea de măsuri de stimulare financiară.

• Realizarea reformei curriculare și înnoirea tuturor manualelor, cu asigurarea concomitent a formei printate și digitale, cu includerea elementelor de dezvoltare a competențelor antreprenoriale și a abilităților socioemoționale și reducerea încărcăturii de muncă pentru elev, mai ales în afara școlii, cel puțin la nivelul învățământului primar și gimnazial.

• Susținerea acelor politici educaționale extrașcolare și extracurriculare care, prin completarea programelor școlare aprobate, să asigure: educația pentru sănătate, educația civică, educația cultural artistică și științifică, educația ecologică, educația prin sport, educația rutieră, educația pentru dezvoltarea durabilă.

• Dezvoltarea unor programe de detecție timpurie și intervenție pentru copii în risc de abandon școlar.

• Dezvoltarea învățământului profesional și tehnic de nivel 5 terțiar non-universitar, prin susținerea acestuia de către stat, în domenii cu po„tențial de creștere, relevante pentru dezvoltarea economică a României.

• Creșterea calității actului educațional, inclusiv prin realizarea evaluării periodice a unităților de învățământ.

• Eliminarea birocrației, pentru a permite cadrului didactic să se concentreze pe activitățile pedagogice și cele desfășurate strict în interesul elevului.

• Generalizarea programului Școală după Școală, cu includerea unor mecanisme de asigurare a calității pentru activitățile pedagogice, spre exemplu cele remediale.

• Prevenirea și combaterea violenței în școli.

• Creșterea ratei de promovabilitate a examenului de bacalaureat și a celei de tranziție către învățământul terțiar.

• Creșterea gradului de calificare, în vederea scăderii șomajului în rândul tinerilor, prin Programul A Doua Șansă — învățământ primar și secundar inferior.

 
8.                   Acces egal la învățământ de calitate și incluziv la nivel preuniversitar

• Asigurarea învățământului pentru minoritățile naționale și pentru grupurile dezavantajate.

• Restructurarea curriculumului școlar din perspectivă multiculturală.

Nu s-a demarat nicio reformă curriculară din perspectivă multiculturală, ba mai mult s-a lansat un proiect (CRED) care să formeze cadre didactice pentru curriculum existent, care, se pretinde că este reformat.
9.                   Învățarea limbii române, a elementelor de istorie și civilizație românească — un drept pentru orice român

• Sprijinirea comunităților de români din străinătate, pentru o reintegrare facilă la întoarcerea în țară, prin creșterea cu 100% a numărului de elevi participanți la cursul de limbă, cultură și civilizație românească și introducerea acestui curs în unități școlare din cât mai multe state membre UE.

 
10.             Excelența în educație

• Dezvoltarea și implementarea programelor de stimulare a performanței adresate elevilor cu potențial deosebit.

 

 

Şi mai concret, promisiunile PSD sunt „contabilizate în tabelul care urmează:

Măsurile prevăzute în programul de guvernare PSD Stadiul îndeplinirii măsurii din punctul de vedere al PNL
1.     Creșterea salariilor din Educație și Sănătate cu 15%

O societate nu poate avansa fără un sistem de educație și de sănătate finanțat și bine pus la punct. Legea salarizării cadrelor didactice și medicale a născut dezbateri aprinse în Parlament. PSD a promis în campania electorala ca, imediat după învestirea guvernului, Executivul susținut de social-democrați va crește media veniturilor salariale din învățământ și din sistemul medical cu 15%.

De fapt, noul Parlament nu a avut de făcut decât să aprobe Legea nr. 250/2016 ce a aprobat OUG nr. 20/2016, ambele acte normative fiind emise în timpul guvernării tehnocrate. Aprobarea prin lege este necesară pentru toate ordonanțele emise de Executiv, pentru ca acestea să poată să-și producă efectele în continuare. Astfel, parlamentarii au două variante: fie aprobă formal o ordonanță, fără să intervină asupra prevederilor ei, fie o aprobă cu modificări, adică exact ca în cazul de față. Noua lege a apărut recent în Monitorul Oficial și se aplică deja.

PSD nu şi-a onorat, însă, promisiunea de a mări salariile medicilor și profesorilor de la 1 iulie 2017, odată cu adoptarea Legii Salarizării Unitare. Practic, aceștia primesc majorările în etape. De la 1 ianuarie 2018 ar trebui să primească în plus cu 25%, iar de la 1 martie 2018 să fie acordata diferența. Atenție: aceste măriri trebuie să fie incluse și în legea noului buget pe anul viitor!

[1]Sub titlul „profesori motivați și bine pregătiți”, în programul de guvernare al Cabinetului Grindeanu scrie: „creșterea salariilor personalului didactic cu 20% de la 1 iulie 2017 și cu 30% de la 1 ianuarie 2018”.

Situația arată însă altfel, dacă ne uităm la proiectul legii salarizării unitare, pus în discuție în Parlament, sub atenta supraveghere a Liei Olguța Vasilescu: salariile personalului didactic se vor majora de la 1 ianuarie 2018.

Din acest motiv, sindicaliștii din învățământ amenință că se raliază angajaților din administrația publică locală la proteste și că este posibil ca anul viitor să înceapă tot cu mișcări de protest. „Guvernul ne-a explicat că nu se poate acoperi financiar aplicarea legii și pentru profesori de la 1 iulie. Domnul Dragnea a spus că cine nu aplică un punct de la guvernare pleacă. Așteptăm să vedem cine va pleca”, declara, pentru Jurnalul Național, liderul Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, Simion Hăncescu.

04.01.2017

 

Termen inițial: „imediat după investirea guvernului”

 

Al doilea termen:

1 februarie 2017

Promisiune onorată de guvernul tehnocrat după ce noul parlament a aprobat legea 250/2016

2.     Acordarea unor tichete de vacanță în valoare de 1450 de lei per tichet pentru fiecare bugetar

Guvernul amână, din nou, până la finalul lui 2017, acordarea unor drepturile salariale și de altă natură de care ar trebui să beneficieze personalul din sectorul bugetar, precum premii, tichete cadou, tichete de masă sau vouchere de vacanţă, potrivit proiectului de buget pe anul acesta, publicat pe site-ul Ministerului de Finanțe.

„Se propune extinderea aplicării și pe perioada 1 martie – 31 decembrie 2017 a unora dintre măsurile aprobate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016”, se menționează în proiectul citat.

Printre măsurile cuprinse în Ordonanța 99 se numără suspendarea acordării mai multor drepturi angajaților statului, printre care premii, tichete cadou, tichete de masă, vouchere de vacanță sau ajutoare/indemnizații la ieșirea la pensie/trecerea în rezervă.

Prin Ordonanța 99, drepturile menționate au fost suspendate pentru perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2017.

Totodată, potrivit proiectului citat, „se propune ca începând cu 1 martie 2017 drepturile salariale ale personalului din sectorul bugetar să se mențină la nivelul în plată stabilit pentru luna februarie 2017”.

01.12.2018

 

Promisiune neonorată

3.     Asigurarea transportului gratuit pe calea ferată pentru toți tinerii din România

PSD a promis că, de la 1 aprilie 2017, tinerii vor merge gratuit cu trenul pe rutele interne. În realitate, studenții vor călători gratuit cu trenul, dar numai pe distanțele dintre localitatea de domiciliu și cea în care se află unitatea de învățământ frecventată, potrivit unui amendament avizat de Comisia de Buget cu privire la legea de aprobare a OUG care a introdus această facilitate.

În 14 februarie, Comisia pentru buget a Senatului a avizat favorabil, dar cu amendamente, proiectul de lege pentru aprobarea OUG 2/2017. Unul dintre amendamente se referă la restricționarea gratuității de transport CFR doar pe distanța dintre localitatea de domiciliu și localitatea în care se află unitatea de învățământ la care studentul frecventează cursurile.

La începutul lunii februarie, Guvernul aprobase o ordonanță de urgență care prevedea ca studenții înmatriculați la forma de învățământ cu frecvență, în instituțiile de învățământ superior acreditate, beneficiază de gratuitate la transport intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a.

Până la finele lui 2016, Hotărârea de Guvern nr. 309/1996 privind acordarea de reduceri cu 50% ale tarifelor pentru transportul local în comun, de suprafață și subteran, precum și pentru transportul intern auto, feroviar și naval de care beneficiază elevii și studenții din învățământul de stat și din învățământul particular acreditat, cu modificările și completările ulterioare, prevedea pentru elevii din învățământul primar și secundar, precum și pentru studenții din învățământul universitar de stat și particular acreditat, cursuri de zi, reducere de 50% din tariful trenurilor regio, clasa a 2-a, în tot timpul anului calendaristic.

Legitimațiile de călătorie cu 50% reducere la tren regio se eliberează la casele de bilete ale stațiilor și agențiilor de cale ferată pe baza carnetului de elev pentru elevi, respectiv a legitimației de student pentru reducere transport pentru studenți, vizate la zi pentru anul școlar/universitar în curs.

01.04.2017

Promisiune onorata

4.     Adoptarea Legii Salarizării Unitare care cuprinde o creștere a anvelopei cu 56%

PSD a promis, imediat după alegeri, că va adopta la 1 iulie Legea Salarizării Unitare, care cuprinde o creștere a anvelopei cu 56%.

Creșterile salariale nu se mai aplică, însă de la 1 iulie 2017, așa cum s-a angajat PSD în fata electoratului, în campanie. Toți bugetarii vor primi o creștere salarială de 25% din ianuarie 2018.

„De la 1 ianuarie 2018 toți bugetarii vor avea o creștere a salariului brut de 25%, iar de la 1 martie, vor fi încă 20% pentru profesori, care, adăugat la creșterea de 25%, înseamnă o creștere de 50%. Tot de la 1 martie medicii și asistentele vor avea o creștere 100%, ajungând la nivelul grilei din 2022. Este varianta cu care vom intra în Comisie. Au fost multe amendamente pe care noi le-am acceptat de la Senat și Camera Deputaților”, a declarat ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu.

01.07.2017

 

Legea salarizării unitare a fost promulgată dar, de la 1 iulie, cresc doar salariile demnitarilor

5.     Creșterea punctului de pensie la 1.000 de lei

Promisiunea privește inclusiv pensionarii proveniți din sistemul de învățământ preuniversitar.

PSD a promis că, de la 1 iulie 2017, va crește punctul de pensie la 1000 de lei, deși, în Senat, social-democrații au votat ca suma să fie de 1200 de lei.

După ce a fost majorat prima oară la 1 ianuarie 2017, punctul de pensie a crescut iar la data de 1 iulie 2017, astfel că pensionarii s-au bucurat de o nouă majorare a pensiilor. Pensiile au crescut la 1 ianuarie 2017 cu 5,25%, într-adevăr, ajungând la 917,5 lei, așa cum se arată în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016. Până la 31 decembrie 2016, valoarea punctului de pensie s-a situat la 871,7 lei.

Prevederea a fost inclusă într-un act normativ ce a intrat în vigoare în prima parte a anului. Ceea ce nu mai ține nimeni minte este că, pe 7 noiembrie 2016, senatorii PSD au adoptat tacit două proiecte legislative: unul care prevede majorarea până la 1.072 de lei a punctului de pensie începând cu 1 ianuarie 2017 și la peste 1.200 de lei de la 1 iulie 2017, iar celălalt proiect prevedea majorarea pensiilor celor care au lucrat în CAP-uri.

Imediat după ce au câștigat alegerile electorale, social-democrații, prin vocea lui Liviu Dragnea, au anunțat că punctul de pensie va crește doar la 1.000 de lei, dar nu de la 1 ianuarie 2017, ci de la 1 iulie 2017, lucru, ce-i drept, care s-a întâmplat.

01.07.2017

 

 Promisiune onorata

6.     Creșterea pensiei minime la 640 de lei 01.01.2018
7.     Schimbarea legislației privind sistemul de pensii* 01.10.2017

Promisiune neonorată

8.     Demararea licitațiilor pentru construcția a 500 de creșe și grădinițe (+600 milioane lei)

Parlamentul a respins propunerea legislativa inițiată de PSD prin care Guvernul ar fi trebuit să finanțeze în perioada 2017–2021 cu 175 de milioane de euro, din fonduri bugetare, construcția a 554 de creșe.

În campania electorala, PSD a promis că, de la 1 august 2017, va demara licitațiile pentru construcția a 500 de creșe și grădinițe, însă parlamentarii PSD și ALDE au anulat propunerea făcută în acest sens chiar de pesediști.

Deputații PSD Simona Oprescu și Nicolae Bacalbașa au explicat ca guvernul nu va renunța la construirea creșelor, dar pentru a pune în practică un astfel de proiect va încerca să atragă fonduri europene.

01.08.2017

 

Promisiune anulată de parlamentarii PSD și ALDE

9.     Demararea programelor de ucenicie și de stagii ce vizează încurajarea angajării tinerilor 01.09.2017
10.                       Adoptarea Statutului Funcționarului Public

Problema vizează inclusiv câteva categorii de personal din învățământul preuniversitar (inspectorii școlari, directorii, profesorii metodiști din casele corpului didactic, angajații din Ministerul Educației, pe care Legea nr. 1 a educației naționale îi statuează drept cadre didactice.

Noua formă a acestuia ar trebui, potrivit programului de guvernare PSD-ALDE, să fie adoptată până la 1 iulie 2017, astfel încât „fiecare funcționar public va cunoaște (…) care sunt posibilitățile lui reale de creștere în carieră, dar și ce posibilități de perfecționare are”.

Proiectul de modificare a Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici a fost pus în dezbatere publică de Ministerul Dezvoltării Regionale pe 1 martie, fiind alocate zece zile pentru formularea de observații și propuneri. De atunci, nu s-a mai întâmplat nimic. Proiectul nu a fost aprobat de Guvern și nici nu a fost însușit de aleșii PSD pentru a intra în dezbaterea Parlamentului, deși Liviu Dragnea spunea, pe la mijlocul lunii martie, că „orizontul este strâns” în ceea ce privește această inițiativă.[2]

01.12.2017
11.                       Familiile vor fi încurajate să aibă și să crească cât mai mulți copii prin acordarea a 1.600 -1.800 lei/an pentru fiecare copil 01.01.2018
12.                       Depolitizarea în întregime a managementului public 01.01.2018
13.                       Interacțiunea cu instituțiile statului va trebui făcută exclusiv de către cei care răspund de partea economică–financiară 01.01.2018
14.                       Măsuri mai aspre pentru cei care agresează verbal sau fizic funcționarii publici

S-a pus problema și pentru agresarea fizică sau verbală a cadrelor didactice…

01.01.2018
15.                       Calendarul și modul de implementare al sistemului informatic integrat pentru toată administrația publică din România 01.01.2018
16.                       Eliminarea contribuțiilor pentru șomaj, concedii, creanțe salariale și risc de accidente 01.01.2018
17.                       Prognoză pentru piața muncii FĂRĂ TERMEN
18.                       Liceele de antreprenoriat FĂRĂ TERMEN
19.                       Implementarea la nivel național a proiectului „Dosarul electronic” FĂRĂ TERMEN
20.                       Creșterea salariului minim pe economie la cel puțin 2400 de lei anul 2020
21.                       Salariul mediu brut în România va depăși 1.000 € anul 2020
22.                       Absorbția fondurilor europene în proporție de 72% anul 2020
23.                       Implementarea programelor din fonduri europene (+1,2 miliarde lei) NEDEFINIT
24.                       Tabere tematice și programe naționale pentru pregătirea vocațională a tinerilor (muzică, pictură etc.) în parteneriat cu Ministerul Culturii și Ministerul Educației NEDEFINIT
25.                       Înființarea pe lângă autoritățile publice locale a unor centre unde se vor organiza cursuri de dezvoltate personală și profesională pentru tineri (limbi străine, pictură, muzică, antreprenoriat, TIC etc.) NEDEFINIT
26.                       Stabilirea unei sume anuale ce poate fi dedusa din impozitul datorat de fiecare persoana pentru cheltuielile educaționale (rechizite, taxe școlare, cursuri de formare, participare la conferințe)

Ministerul Finanțelor făcea public documentul de lucru privind introducerea impozitului pe venitul global în data de 19 aprilie. Acest nou tip de impozitare urma să fie o parte din viitorul Cod Fiscal. Ministerul Finanțelor anunța că lucrează la noul tip de impozit împreună cu reprezentanți ai Uniunii Notarilor, Camerei Consultanților Fiscali, Corpului Experților Contabili și ai Coaliției pentru Dezvoltarea României. Aceste cheltuieli educaționale urmau să fie deduse dacă ar fi fost aplicat impozitul pe venitul global

NEDEFINIT
27.                       Dezvoltarea unui portal online pentru tineri care să cuprindă oferta educațională, locuri de muncă, oferta de formare continuă, posibilități de finanțare, obiective și informații culturale. NEDEFINIT
28.                       Construirea de centre de consiliere și orientare școlară în fiecare județ. NEDEFINIT
29.                       Educația fizică, disciplină obligatorie în învățământ NEDEFINIT
  1. Măsuri luate de MEN neprevăzute în programul de guvernare
  • Legea manualului
  • Interzicerea utilizării auxiliarelor
  • Înființarea editurii unice a Ministerului Educației

Măsurile luate au ca efect promovarea pe criterii clientelare  și limitarea profesorilor în alegerea manualelor

NR. MĂSURA STADIU
1. Pachetul social garantat pentru educație

·Asigurarea unui învățământ de calitate, în școli echipate corespunzător, care să conducă la modelarea intelectuală şi profesională a elevilor, în paralel cu asigurarea serviciilor de asistență medicală, dezvoltare fizică (în cluburi școlare sportive) și socioculturală.

Investiții:

– Reabilitarea / modernizarea clădirilor școlare pentru ca toate unitățile de învățământ sa obțină autorizații de funcționare (sanitară și ISU)

– Mobilier școlar și dotări didactice (aparatură de laborator, biblioteci) moderne pentru unitățile de învățământ preuniversitar

 

·Nu s-au alocat fonduri prin HG pentru modernizarea/reabilitarea acestora

·Procedura de autorizare extrem de greoaie și complicată

·Nu s-au alocat fonduri pentru achiziție de mobilier și materiale didactice

·Lipsa unui program național de asigurare cu calculatoare a cabinetelor de informatică, deși începând cu anul școlar 2017-2018 Informatica este disciplina obligatorie în trunchiul comun; ultima alocare de fonduri în acest sens a fost în anul 2007

2. Dezvoltarea sistemului de educație timpurie

Construcția a 2.500 de creșe, grădinițe și unități after-school.

Nu s-a realizat
3. Programe de antreprenoriat de la școala primară până la universități

Extinderea educației antreprenoriale de la școlile vocaționale și tehnologice la toate școlile din România.

Obiective: Insuflarea ideii că un absolvent de școală vocațională trebuie să deschidă o afacere etc.

Nu s-a realizat.

 

 

Este un obiect nerealist și nerealizabil.

Organizarea de concursuri antreprenoriale la toate nivelurile preuniversitare Rolul MEN este să stimuleze antreprenoriatul prin introducerea educației antreprenoriale în planurile cadru – trunchi comun, prin alocare de fonduri destinate realizării de către elevi a unor proiecte antreprenoriale și nu prin organizarea de concursuri; (sunt oricum, deja, prea multe concursuri)
4. Guvernanță profesionistă și transparență, descentralizare, autonomie și responsabilitate

Promovarea profesioniștilor în managementul educațional.

Formalism și promovare pe sistem clientelar în selectarea experților în management.
Întărirea rolului managementului școlii, activitatea directorului trebuind să cuprindă toate aspectele vieții elevului, asigurându-se că toate demersurile personalului școlii sunt centrate pe elev și nevoile acestuia. Întărirea rolului managementului școlii se face prin descentralizare.

Centralism excesiv

Agendă foarte încărcată la nivel de management din cauza unor solicitări, adrese, note ale inspectoratelor școlare accentuându-se controlul și diminuându-se autonomia directorilor

Respectarea principiului autonomiei și descentralizării în educație și a principiului responsabilității publice, și întărirea mecanismelor legale de funcționare a acestor principii, astfel încât să fie posibilă o mai bună gestionare a resurselor la nivel local. Nu se respectă principiului autonomiei

Trecerea salarizării la ISJ înseamnă centralizare, și nu o mai bună gestionare a resurselor la nivel local și o posibilă pârghie de presiune și control politic

Legea manualului-manual unic-editura ministerului la care vor avea acces doar anumiți autori agreați politic încalcă principiul autonomiei

Respectarea principiului dialogului social și transparentizarea activității instituțiilor din sistemul de educație și cercetare. Nu există dialog, dezbaterea pe legea manualului realizată doar cu participarea directorilor din partid.
5. Profesori motivați și bine pregătiți

Asigurarea unui sistem de salarizare și motivare financiară corespunzător rolului pe care cadrul didactic îl îndeplinește în societate, ca principal motor al creșterii calității actului educațional: creșterea salariilor personalului didactic cu 20% de la 1 iulie 2017 și cu 30% de la 1 ianuarie 2018

 

Nu există motivare financiară, ci dimpotrivă: profesorii cu peste 25 de ani vechime și gradul I, care doresc ore suplimentare, sunt obligați să prea două ore neplătite, iar pentru cei care beneficiază de gradație de merit orele suplimentare sunt calculate fără sporul aferent

  1. Scurt istoric al perpetuării promisiunilor neonorate, încă din programul psd ponta[3]
NR PROMISIUNEA REALIZARE
62. SUBVENȚIONĂM ACCESUL LA INTERNET pentru unitățile de învățământ din zonele rurale. NU
63. Realizăm puncte de INTERNET WIRELESS GRATUIT în jurul instituțiilor publice. NU
64. SUBVENȚIONĂM 10-15% LA ACHIZIȚIONAREA DE MANUALE de către studenți și elevi (pe baza carnetului de studiu). Subvenția va fi susținută din Fondul Social European (FSE) și sau de la bugetul de stat. NU
65. Dorim introducerea PROGRAMULUI „MASĂ CALDĂ” pentru elevii din ciclul primar. NU
66. Elaborăm o listă cu 50 de PROIECTE DE CERCE TARE care să fie dezvoltate în sistem de parteneriat public-privat. în domeniile strategice de dezvoltare. NU
67. Demarăm PROIECTUL CAMPUSURI ȘCOLARE ȘI LICEE în MEDIUL RURAL, care să asigure copiilor de pe o rază de până la 15 Km servicii de educație până la nivel liceal, burse, cămin, cantină și/sau transport zilnic (reluarea proiectului microbuzelor școlare), după caz. bază sportivă și locuințe pentru cadrele didactice. NU
69. Elaborăm și implementăm un PROGRAM în VEDEREA ELIMINĂRII ANALFABETISMULUI. NU
70. Susținem FORMAREA ȘI DEZVOLTAREA UNEI REȚELE NAȚIONALE DE PRACTICANȚI Al SPORTULUI prin înființarea de secții sportive la nivelul fiecărei unități școlare. NU
71. Susținem O ȘCOALĂ LA STANDARDE EUROPENE, dotată cu mijloace didactice modeme și microbuze școlare în fiecare comună. Parțial

>

72. Realizăm 50.000 DE NOI LOCURI în GRĂDINIȚE ȘI CREȘE până în anul 2016. NU
73. Propunem și implementăm un SISTEM DE DEDUCERI FISCALE PENTRU MEDICI ȘI SAU CADRE DIDACTICE. în vederea stimulării rămânerii în sistem a resursei umane de calitate. NU
74. Asigurăm FINANȚAREA MULȚI ANUALA pe proiecte PENTRU INSTITUȚIILE DL ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR. Introducem măsuri de stabilizare a cadrelor didactice tinere în universități. NU
75. GENERALIZĂM PROGRAMUL ..ȘCOALA DUPĂ ȘCOALĂ” în parteneriat cu autoritățile locale, părinți, agenți economici. NU
133. Înființăm un SISTEM INTEGRAT DE ÎNGRIJIRE ȘI EDUCARE A COPIILOR, axat pe construirea masivă de creșe și grădinițe, centre de zi. NU
145. APLICĂM STRATEGIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE A GUVERNULUI USL. POLITICILE ANTICORUPȚIE vor viza și problemele din domeniul justiției, al achizițiilor publice, spitale și școli, zonele care afectează cel mai mult viața românilor și ignorate în ultimii ani.   NU

 Efectul bugetar, economic și structural manifestat sau prevăzut al măsurilor PSD:

În contextul celor de mai sus și al faptului că bugetul educației pentru anul 2018 include doar majorările necesare acoperirilor salariale, sistemul educațional românesc nu are nici cea mai mică șansă de progres și/sau modernizare în următoarea perioadă. Nu se întrevede nicio șansă pentru dezvoltări IT&C în educație, atragerea de personal calificat (din diaspora de exemplu), dezvoltarea infrastructurii, stimularea excelenței în educație sau alte direcții, propuse prin programul de guvernare. Acestea, evident, vor rămâne doar la nivel declarativ deziderate de dezvoltare ale sistemului național. Mai mult, ținând cont de faptul că prin proiectele propuse, lansate deja de MEN (ex. CRED), este evident că guvernarea PSD – ALDE încearcă să controleze în mod discriminatoriu, fără fundament științific și temi logic, dezvoltarea resurselor umane din educație și elaborarea manualelor și auxiliarelor didactice (două direcții în care sunt investite în permanență sume consistente din bugetul ministerului) ne declarăm îngrijorați de viitorul educației naționale. Este evident că proiectele propuse de guvernarea PSD – ALDE și lansate deja de MEN nu sunt decât modalități de sifonare de fonduri și nicidecum proiecte care vizează dezvoltarea unui sistem de importanță strategică pentru națiunea română. Altfel, cum se poate justifica lipsa de fundament științific și logic în alegerea partenerilor și excluderea de la implicare în aceste proiecte a resursei umane înalt calificate din universitățile de top ale țării!?

 Surse :

  1. Invățământ universitar

  1. Contextul actual în domeniu, după un an de guvernare PSD 

Încet și insidios reforma educației face pași înapoi

Așa cum ne-a obișnuit PSD-ul, calea de la programul de guvernare la măsurile politice concrete este lunga. O trecere în revistă a măsurilor, multe dintre ele chiar generoase, propuse în planul de guvernare al Partidului Social Democrat și al implementării lor în practică duce la un bilanț dezastruos. Practic nici una dintre măsurile preconizate nu au fost puse în practică. Acolo unde s-au făcut modificări, ele urmează parțial litera documentului programatic, în moduri aproape perverse eludând conținutul reformist așteptat.

Inițial, mandatul ministerial al profesorului Pavel Năstase a adus oarecare speranțe experților în educației, calea decenței și a seriozității impuse de către guvernul tehnocrat fiind continuată. Mandatul a durat însă mai puțin de o jumătate de an, și a fost urmat de un nou mandat al lui Liviu Pop și o serie de măsuri care nu numai că nu au răspuns așteptărilor experților din domeniu, dar au dezamăgit și alegătorii și mai mult decât atât, au făcut pași importanți în urmă.

Idealul educațional al României trebuie să fie educația pentru democrație, liberatate, competență și echitate socială. Dacă însă urmărim măsurile luate de către ministeriatul Pop de la numirea din 29 iunie până în prezent în domeniul educației generale, observăm o ciudată deplasare a scopurilor, de la interesele elevilor către cele ale unei clientele politice și antreprenoriale. Principala temă în domeniul educației generale a fost cea a manualelor școlare. Alături de cronica subfinanțare a educației, și deja familiara lipsă de predictibilitate a sistemului educațional cu care ne-au obișnuit social-democrații, au reapărut temele conservatoare cu oroarea lor față de libertate și competiție. Dacă de bine de rău sistemul educațional românesc a învățat să accepte diversitatea prin existența manualelor școlare alternative și a unei libertăți a învățării și predării, domnul Pop a limitat aceste drepturi câștigate reintroducând ideea manualului unic, și chiar mai rău decât atât, a cenzurii materialelor auxiliare, în numele unei pretinse eficientizări a costurilor de tipar.

Învățământul academic din România a cunoscut o reașezare importantă pe un temei al competitivității și corectitudinii în perioada de ministeriat a domnului profesor Adrian Curaj, și în măsură poate și mai mare, a domnului profesor Mircea Dumitru. Chiar dacă, și aceste mandate au fost scurte, ele au încercat să facă mai mult decât să introducă măsuri cosmetice, organizând coordonarea educației superioare în mod coerent și punând bazele unui sistem de finanțare rațional și bine fundamentat. Organismele intermediare constituite în această perioadă au început să funcționeze bine. Ne referim aici la consiliile naționale pentru cercetare științifică (CNCS), pentru atestarea titlurilor și diplomelor și certificatelor academice (CNATDCU), pentru finanțarea educației (CNFIS) și altele. De cum au ajuns la guvernare, social-democrații au destructurat toate consiliile legate de cercetare, pentru ca mai apoi să schimbe esențial și funcționarea celorlate. Principalele probleme sunt aici cele legate de finanțare. Guvernul tehnocrat a înființat un consiliu național al statisticii și prognozei învățământului superior (CNSPIS) care trebuia să elimine o esențială problemă a finanțării educației: stabilirea numărului de locuri finanțate de la bugetul de stat pentru fiecare domeniu de studii, și pentru fiecare universitate. Activitatea acestui consiliu ar trebui să fie vitală pentru urmarea unei politici coerente în educație și adecvarea educației la societatea și piața muncii din România. Probabil cel mai dureros pas în urmă făcut de către guvernarea PSD este blocarea activității CNSPIS și eludarea rezultatelor muncii acestuia.

Dar nu este vorba numai despre atât, actualul guvern încalcă grav autonomia universitară garantată constituțional în România, atunci când impune universităților reguli legate de angajarea personalului nedidactic și utilizarea fondurilor proprii pe care acestea au reușit să le economisească pe parcursul anilor. Așa cum s-a mai spus, ministerul naționalizează practic fondurile universităților atunci când le impune acestora obținerea unor avize pentru cheltuirea lor. 

  1. Lista măsurilor anunțate de către PSD în Programul de Guvernare și modul lor de îndeplinire din punctul de vedere al PNL.
  Măsurile prevăzute în programul de guvernare PSD Stadiul îndeplinirii măsurii din punctul de vedere al PNL
  Programe de antreprenoriat de la școala primară până la universități

–          Înființarea de Societăți Antreprenoriale Studențești (SAS) în universități, concomitent cu stabilirea unui Fond Național de Investiții în Afaceri Pornite de Studenți

PROMISIUNE ÎNDEPLINITĂ PARȚIAL:

A fost emis Ordinul Ministrului Educației Naționale nr. 3262 din 16 februarie 2017 privind organizarea și funcționarea de societăți antreprenoriale studențești în sistemul de învățământ superior din România, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 138 din 23 februarie 2017, prin care fiecare universitate e obligată ca în termen de 6 luni de la intrarea sa în vigoare să își înființeze propriul SAS.

 

Apoi, prin Ordinul Ministrului Educației Naționale nr. 3629 din 12 aprilie 2017 pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului educației naționale și cercetării științifice nr. 3.632 din 12 aprilie 2016 privind aprobarea Metodologiei de alocare și utilizare a fondului pentru dezvoltarea instituțională a instituțiilor de învățământ superior de stat, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 278 din 20 aprilie 2017, a fost introdus un nou domeniu de finanțare în cadrul competiției FDI: înființarea și susținerea activităților societăților antreprenoriale studențești (SAS) din subordinea universităților. Astfel, în urma competiției FDI au aplicat pe acest domeniu 36 de universități și au fost finanțate 15 proiecte, cu sume între 45 000 și 105 000 lei, ce trebuiau implementate de universități în perioada 15 iunie – 15 decembrie 2017.

 

Nu a fost creat Fondul Național de Investiții în Afaceri Pornite de Studenți, nu s-a creat un „fond pentru finanțări nerambursabile acordate celor mai bune lucrări de licență însoțite și de un plan de afaceri”. Plus că dacă doar 15 universități din 48 (sau din 55, cu tot cu cele militare) au primit finanțare pe acest domeniu, e de așteptat faptul celelalte universitățile nu au desfășurat niciun fel de activități în cadrul SAS anul ăsta, neavând fonduri alocate special pentru asta.

 

Plus că, din punctul de vedere al Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), exprimat în luna februarie 2017, când metodologia de organizare și funcționare a SAS era în dezbatere publică, era mult mai eficient ca aceste SAS-uri să fie create în cadrul Centrelor de Consiliere și Orientare în Carieră, pentru că activitatea celor 2 structuri se suprapune, nu să fie creată o nouă structură paralelă ce să necesite resurse. Astfel, puteau fi dezvoltate mai mult și CCOC-urile.

  Programe de antreprenoriat de la școala primară până la universități

–          Proiecte studențești de grup contractate

PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu există niciun demers în acest sens.

  Guvernanță profesionistă și transparență, descentralizare, autonomie și responsabilitate

–          Întărirea capacității de monitorizare, evaluare a sistemului de educație (ex.: Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România, Registrul Matricol Unic, Cadrul Național al Calificărilor etc.) și de planificare strategică, pe baza datelor statistice naționale și internaționale etc.

PROMISIUNE PARȚIAL ÎNDEPLINITĂ:

Registrul Matricol Unic nu este nici în acest moment pe deplin funcțional, neputând fi utilizat pentru achiziționarea de bilete online de călătorie cu trenul sau pentru acordarea calității de asigurat în sănătate.

  Guvernanță profesionistă și transparență, descentralizare, autonomie și responsabilitate

–          Întărirea autonomiei universitare, concomitent cu creșterea responsabilității publice

PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Mai mult, dincolo de faptul că nicio măsură luată de actualul guvern nu a dus la îndeplinirea acestei promisiuni, autonomia universităților este puternic amenințată amintind aici decizia guvernului de a nu respecta legea (Legea 85 ce prevede achitarea unor drepturi salariale) și de a transmite responsabilitatea plăților aferente din veniturile proprii sau din soldurile acumulate cu greu. Nemaiamintind aici principiul echității, în condițiile în care se naște întrebarea firească, ce se întâmplă în universitățile care nu au nici venituri proprii și nici sume acumulate în sold? Cadrele didactice din acele universități nu au aceleași drepturi date prin lege?

  Profesori motivați și bine pregătiți

–          Consolidarea relațiilor de parteneriat între învățământul superior și cel preuniversitar, în formarea inițială și continuă pentru cariera didactică, prin care să se asigure adecvarea conținuturilor și metodelor la nevoile de formare ale cadrelor didactice, cu implicații în dezvoltarea personală și profesională a acestora și creșterea prestigiului profesional al dascălilor.

PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

  Profesori motivați și bine pregătiți

–          Regândirea modalităților de avansare în carieră pentru cadrele didactice, astfel încât aceasta să se realizeze în baza unor criterii și procese relevante.

PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Pentru cadrele didactice universitare noțiunea de avansare / promovare nu există, un caz atipic probabil în tot peisajul ocupațional din România.

Este foarte posibil ca actuala guvernare să-și aloce timp, foarte mult timp, pentru tot ce înseamnă aprecierea cadrelor didactice universitare și parcursul de careră a acestora din moment ce s-a aprobat OUG 90 care împiedică:

–          Orice intrare în sistemul de învățământ universitar, afectând astfel atât autonomia universitară cât și strategia de dezvoltare a universităților, care este una multianuală;

–          Orice dezvoltare personală a cadrelor didactice (în lipsa oricărui concurs nimeni nu poate să “avanseze / promoveze” pe o poziție superioară.

  Profesori motivați și bine pregătiți

–          Redefinirea statutului și rolului personalului didactic auxiliar din perspectiva creșterii competențelor profesionale și a contribuției acestora la asigurarea calității procesului educațional.

PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

  Cadre didactice și cercetători de vârf

–          Valorificarea adecvată a experienței personalităților academice de marcă, concomitent cu introducerea unor măsuri de stabilizare și motivare a cadrelor didactice tinere.

PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu avem măsuri concrete în această direcție.  Pentru formarea profesională a cadrelor didactice și cercetătorilor nu s-au alocat fonduri. Dacă pentru formarea pe cercetare ar putea fi considerate proiectele pentru Resurse Umane finanțate de MCI prin UEFISCDI, pentru formarea cadrelor didactice universitare ca profesori nu există nimic.

  Cetățeni activi pe piața muncii

–          Realizarea de studii cu privire la nevoile agenților economici în ceea ce privește asigurarea cu personal calificat, precum și la inserția absolvenților pe piața muncii.

–          Fundamentarea planurilor de școlarizare și a finanțării pe domenii de studiu, în funcție de nevoile pieței muncii.

–          Operaționalizarea centrelor de consiliere și orientare în carieră în toate universitățile din România.

PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Guvernele României și toate instituțiile de decizie au asumat că învățământul universitar românesc urmează procesul Bologna, licența asigurând pregătirea de bază iar studiile de master specializarea și implicit legătura cu piața muncii. Departe de acest deziderat în acest moment corelația politicilor și a deciziilor cu piața muncii, și cu nevoile societății în ansamblu (a se vedea bătaia de joc la adresa meseriei de cadru didactic), este nerelevantă. Studiile legate de nevoile angajatorilor, dacă există, nu sunt transpuse în politici și în decizii sau în finanțarea pe domenii de studii (de exemplu repartiția locurilor bugetate se face la nivelul universităților). Consiliul Național de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior (CNSPIS) a propus abia în 22 decembrie 2017 în dezbatere publică o propunere de metodologia de alocare a cifrei de școlarizare pe domenii universitare pentru studii universitare de licență, master și doctorat în anul 2018/2019.

Centrele de Consiliere și Orientare în Carieră din universități nu dispun de fonduri alocate specific pentru desfășurarea de activități sau pentru angajarea de personal specializat, neexistând un program național în acest sens. Cea mai mare parte a CCOC-urilor din universitățile din România nu respectă prevederile articolul 5, alineatul (2) din Metodologia – cadru privind organizarea și funcționarea Centrelor de Consiliere și Orientare în Carieră în sistemul de învățământ superior din România, aprobată prin OMEN nr. 650 din 19 noiembrie 2014, ce prevede angajarea a cel puțin 1 consilier de carieră/psiholog/2000 de studenți înmatriculați (conform datelor colectate de ANOSR raportul actual fiind de 1 astfel de angajat la 3448,88 de studenți).

  Cetățeni activi pe piața muncii

–          Dezvoltarea stagiilor de practică de specialitate/internship.

PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

 

Deși Guvernul tehnocrat a finalizat dezbaterea publică cu privire la legea internshipului încă din luna decembrie 2016, proiectul acestei legi a fost adoptat de Guvernul României abia în luna septembrie 2017, toate procedurile fiind reluate, și trimis către Parlamentul României pentru a fi dezbătut în procedură de urgență, fiind una dintre prioritățile Programului de Guvernare 2017-2020, dar ajungând, 3 luni mai târziu, să fie adoptat tacit de către Senatul României, în calitate de primă cameră sesizată, după ce a fost dezbătut timp de 5 săptămâni în Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și timp de 3 săptămâni în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, raportul comun al celor 2 comisii cu privire la acest proiect de lege fiind redactat cu foarte mare întârziere și depus la Biroul Permanent al Senatului României abia în ziua împlinirii termenului de adoptare tacită, nemaiapucând să fie înscris pe ordinea de zi a ședinței de plen a Senatului României, în perioada respectivă acest for fiind mult mai preocupat de votarea legilor justiției decât de adoptarea unei legi cu interes direct pentru tinerii României.

  Infrastructură modernă, mijloace didactice adecvate, care utilizează tehnologiile informării și comunicării

–          Dezvoltarea, mentenanța și înnoirea infrastructurilor de cercetare, în vederea susținerii unei producții științifice crescute și la nivel de excelență, atât în domeniul fundamental, cât și aplicativ.

PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Laboratoarele didactice din universități nu au beneficiat de investiții pentru aparatură de specialitate de mai bine de 10 ani. Domenii importante pentru dezvoltarea societății – ingineria, sănătatea, informatica, fizica, chimia devin astfel neatractive pentru tineri cu impact evident în evoluția țării.

Universitățile dețin o infrastructură de cercetare importantă dar ele nu beneficiază de nici un sprijin financiar nici pentru întreținerea infrastructurii și nici pentru finanțarea, necompetitivă, a unor proiecte de cercetare.

  Creșterea participării în învățământul universitar, concomitent cu îmbunătățirea calității și relevanței acestuia

–          Finanțarea multianuală corespunzătoare și previzibilă pentru instituțiile de învățământ superior din România, cu accent asupra domeniilor cu potențial de creștere, pe baza criteriilor de excelență, corelate cu misiunea universității, în vederea creșterii calității actului educațional.

–          Creșterea autonomiei universitare, concomitent cu întărirea responsabilității și transparenței în instituțiile de învățământ superior.

PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Finanțarea multianuală, pe cicluri de studii, atât pentru ciclul de licență, cât și pentru cel de master, este o necesitate pe care universitățile o solicită de ani de zile. Această intenție a constituit un vehicul politic, de propagandă, dar până în acest moment nu s-a întreprins nimic în acest sens. O astfel de măsură ar putea avea ca prim rezultat creșterea calității actului educațional și, mai ales, a calității absolvenților. În plus, universitățile și-ar consolida autonomia putând avea predictibilitate și coerență din perspectiva finanțării.

 

  Creșterea participării în învățământul universitar, concomitent cu îmbunătățirea calității și relevanței acestuia

–          Stabilirea de măsuri pentru studenții proveniți din grupuri dezavantajate, în vederea creșterii participării în învățământul terțiar.

PROMISIUNE ÎNDEPLINITĂ PARȚIAL:

Una din tarele sistemului educațional românesc o reprezintă incapacitatea acestuia de a oferi șanse egale tuturor tinerilor. Tinerii din mediul rural sunt o categorie defavorizată, foarte puțini dintre aceștia reușind să finalizeze chiar și gimnaziul, mult mai puțini liceul, iar prezența lor în învățământul terțiar este alarmant de redusă. Din nou, acesta a fost un instrument politic, de propagandă, neconcretizat în nicio acțiune sau măsură concretă.

Fondul pentru burse studențești a crescut cu 142,16% față de anul 2016, cuantumul bursei sociale fiind stabilit la un minim de 578 de lei/lună, iar bursele se acordă pentru o perioadă de 12 luni, nu doar pe perioada desfășurării activităților didactice. Totuși, încă bursa minimă nu acoperă cheltuielile reale lunare ale studenților cu cazarea, masa (3 mese/zi), îmbrăcămintea, încălțămintea, produsele de igienă și materialele de studiu.

De asemenea, bursele pentru studenții români de pretutindeni, reglementate prin Hotărârea Guvernului României nr. 844/2008 privind stabilirea cuantumului burselor pentru elevii, studenții, masteranzii, doctoranzii, medicii aflați la specializare și cursanții aflați la stagii de specializare/perfecționare postuniversitară din Republica Moldova, Ucraina, pentru cei de origine etnică română din afara granițelor țării, pentru cetățenii români cu domiciliul în străinătate, precum și pentru cetățenii străini, bursieri ai statului român, care studiază în instituții și unități de învățământ de stat din România, nu au fost majorate în consecință cu creșterea fondului pentru burse studențești, rămânând la un nivel insuficient (65-75 de euro/lună) și creându-se discrepanțe majore între diferitele categorii de studenți.

  Creșterea participării în învățământul universitar, concomitent cu îmbunătățirea calității și relevanței acestuia

–          Realizarea clasificării instituțiilor de învățământ și ierarhizarea programelor de studii, printr-un proces transparent, pe baza unor criterii relevante în raport cu rolul universităților în societate, ca un instrument util pentru viitorii studenți în alegerea unui parcurs academic care să răspundă așteptărilor lor, dar și pentru eficientizarea cheltuirii fondurilor publice.

PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

A fost constituit un grup de lucru pentru elaborarea unei metodologii de clasificare a instituțiilor de învățământ superior și de ierarhizare a programelor de studii, ce a funcționat în perioada mai-iulie 2017 la nivelul Ministerului Educației Naționale. În urma înlocuirii ministrului educației, activitatea grupului de lucru a încetat, iar rezultatele obținute până la acel moment (un draft avansat de metodologie) nu au fost valorificare în niciun fel.

  Valorificarea potențialului absolvenților de învățământ superior și cercetătorilor din diaspora

–          Consolidarea programelor de educație oferite etnicilor români din străinătate și celor din diaspora, prin acordarea de burse și sprijinirea deschiderii de filiale ale universităților românești.

PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens. Mai mult, bursele pentru studenții români de pretutindeni, reglementate prin Hotărârea Guvernului României nr. 844/2008 privind stabilirea cuantumului burselor pentru elevii, studenții, masteranzii, doctoranzii, medicii aflați la specializare și cursanții aflați la stagii de specializare/perfecționare postuniversitară din Republica Moldova, Ucraina, pentru cei de origine etnică română din afara granițelor țării, pentru cetățenii români cu domiciliul în străinătate, precum și pentru cetățenii străini, bursieri ai statului român, care studiază în instituții și unități de învățământ de stat din România, nu au fost majorate în consecință cu creșterea fondului pentru burse studențești, rămânând la un nivel insuficient și creându-se discrepanțe majore între diferitele categorii de studenți (65-75 de euro/lună, față de minim 578 de lei/lună cât este orice alt tip de bursă).

  Valorificarea potențialului absolvenților de învățământ superior și cercetătorilor din diaspora

–          Crearea unui cadru instituțional coerent și a unui plan de măsuri în vederea permanentizării colaborării cu diaspora științifică românească.

–          Pentru realizarea tuturor acestor deziderate, vom modifica Legea educației până cel târziu 1 ianuarie 2018 și vom elabora Legea manualului care să reglementeze achiziția manualelor școlare pentru învățământul preuniversitar.

PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Colaborarea, sinceră, onestă și deschisă, specifică PSD,  cu diaspora științifică românească a început atunci când reprezentanții acesteia au fost excluși din toate consiliile și colegiile consultative ale Ministerului Educației Naționale și ale Ministerului Cercetării și Inovării (CNATDCU, CNCS, CCCDI, etc.) dar și din calitatea de evaluatori în cadrul competițiilor naționale organizate de MCI.

Programul de guvernare a propus modificarea LEN pana la 1 ianuarie 2018. Până în prezent, LEN nu este modificată și nicio dezbatere publică pe acest subiect nu a fost demarată!

II: Domeniul: CERCETARE

  1. Contextul actual în domeniu, după un an de guvernare PSD 

Actuala guvernare PSD a asumat 5 obiective majore în ceea ce privește domeniul cercetării, dezvoltării și inovării, și anume:

  • Finanțarea predictibilă și substanțială a cercetării, ca principal motor al dezvoltării economice și competitivității României
  • Cercetarea în slujba societății și economiei
  • Cercetare de excelență, la nivel european și internațional
  • Inovarea și transferul tehnologic
  • Creșterea vizibilității activităților științifice

Toate aceste direcții și obiectve rămân deziderate, la nivel declarativ, acțiunile întreprinse și măsurile luate de la preluarea guvernării fiind departe de a contura o strategie coerentă, sustenabilă și predictibilă în sectorul CDI.

În concret, unde este predictibilitatea finanțării în condițiile în care nu a fost enunțat niciun plan pentru finanțarea de bază (nucleu) a INCD-urilor, ministerul recurgând la măsura cea mai facilă, cea a prorogării termenului pentru Programul Nucleu, printr-o activitate birocratică excesivă care îi transformă pe cercetători în funcționari administrativi? Și-au pus guvernanții întrebarea, care este pierderea pe care o acumulăm nelăsându-i pe cercetători să facă ceea ce știu mai bine – activități de cercetare și punând-i să răspundă solicitărilor birocratice abundente? Unde este finanțarea substanțială în condițiile în care rectificarea bugetară a fost negativă pentru domeniul cercetare și asta în situația în care pentru atingerea obiectivului de 1% fonduri publice pentru cercetare până în anul 2020 (obiectiv asumat prin Sn – CDI 2015 – 2020) era necesară o creștere progresivă, anuală, a bugetului alocat cercetării?

Cercetarea în slujba societății și a economiei presupune o grijă sporită pentru entitățile CDI care pot duce rezultatele cercetării în economie, prin măsuri stimulative, prin reduceri de taxe, prin facilități fiscale. Acestea există, au fost și legiferate (nefiind ideile PSD, fiind demersuri inițiate și promovate și de guvernele anterioare) dar punerea lor în practică este deficitară prin lipsa actelor normative subsecvente și a lipsei de proactivitate și sprijin din partea instituțiilor competente (societățile comerceile, inclusiv firme puternice de audit, se feresc în a da curs acestor prevederi legale de teama că aceste facilități vor fi declarate neconforme).

Guvernele anterioare au creat punți prin care diaspora română ce activează în domeniul cercetării a fost încurajată fie a rămâne în contact cu mediul de cercetare din România, fie chiar să revină în țară în calitate de beneficiari ai unor proiecte de cercetare adresate direct lor sau în calitate de colaboratori în cadrul unor proiecte, de evaluatori în cadrul competițiilor naționale de cercetare sau chiar în calitate de membri ai structurilor consultative. Aceste măsuri au dus într-adevăr înspre o cercetare de excelență, la nivel european și internațional și la creșterea vizibilității activităților științifice. Ruperea acestor punți întoarce România cu cel puțin 10-15 ani înainte. Disprețul arătat acestei comunități este de fapt disprețul arătat celor 5 milioane de români care au părăsit România din 1990 încoace. Și este, poate, răzbunarea PSD pe opțiunea politică a compatrioților noștri din diaspora.

Dealtfel, fuga de excelență, incapacitatea de a înțelege care sunt domeniile de vârf ale cercetării modiale au dus autoritățile române în situația de a nu achita, decât în ultima clipă, cotizațiile aferente angajamentelor luate în relația cu instituții de cercetare de talie mondială, un exemplu în acest sens fiind chiar CERN – Centrul European pentru Cercetări Nucleare, unde România a trebuit să aștepte zeci de ani pentru a căpăta statutul de membru plin.

Dar, cea mai gravă problemă a cercetării din România nu este finanțarea (oricum cea mai mică din Europa, total nesatisfăcătoare) ci resursa umană. Investiții consistente făcute în ultimii 10 ani în infrastructură (atât în clădiri cât și în echipamente) riscă a se degrada atât fizic dar și moral pentru că sunt nefolosite la capacitate. Deciziile luate pentru păstrarea în țară a cercetătorilor, pentru atragerea cercetătorilor din diaspora și pentru încurajarea tinerilor, prin măsuri clare, coerente, tentante dpdv financiar și de parcurs de carieră, pentru a îmbrățișa o carieră în domeniul cercetării sunt ca și inexistente, periclitând acest domeniu fără de care nici un progres al societății nu poate fi sustenabil.

  1. Lista măsurilor anunțate de către PSD în Programul de Guvernare și modul lor de îndeplinire din punctul de vedere al PNL.
  Măsurile prevăzute în programul de guvernare PSD Stadiul îndeplinirii măsurii din punctul de vedere al PNL
1. Finanțarea predictibilă și substanțială a cercetării, ca principal motor al dezvoltării economice și competitivității României.

–          Creșterea bugetului alocat cercetării cu aproximativ 30% anual, cu asigurarea unei distribuții bugetare echilibrate, destinate susținerii atât a cercetării aplicative și inovării, a cercetării fundamentale și de frontieră, cu accent pe domeniile de specializare inteligentă/cu potențial de creștere. Finanțarea se va face în funcție de cantitatea și calitatea inovațiilor teoretice/aplicative.

PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Ministrul Cercetarii si Inovarii, Lucian Georgescu, a promis că în anul 2017 vom avea o execuție bugetară peste 100%, comparativ cu cea de „doar” 75% de 2016. Cercetarea a pierdut 318 milioane lei la rectificarea bugetară din septembrie 2017, iar din bugetul de 1,42 mld cu care opereaza acum a pierdut și mai mult ulterior.

Suntem departe de a respecta strategia națională de CDI și asumarea unor obiective în fața CE (Ex. 1% din PIB pentru cercetare în anul 2020).

2. Finanțarea predictibilă și substanțială a cercetării, ca principal motor al dezvoltării economice și competitivității României.

–          Modernizarea sistemului-cadru, care să asigure finanțarea activităților de cercetare pe baza planurilor multianuale adaptate noilor provocări, cu un sistem de finanțare de inițiere tip „topdown” și de parcurs tip „bottom-up”, ceea ce va permite atât dezvoltarea de noi tehnologii, cât și stabilizarea absolvenților de studii universitare și reducerea migrării cercetătorilor români peste hotare.

PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Finanțarea nu este predictibilă, nu este gândită multianual. La sfârșitul anului a fost prorogat, din nou, termenul pentru finanțarea nucleu a institutelor naționale de CDI, cu solicitări birocratice și administrative excesive pe umerii cercetătorilor.

Înregistrăm, și în acest an, o nevoie nesatisfăcută pentru piața muncii în sectorul CDI și continuarea fenomenului de brain-drain.

3. Cercetarea în slujba societății și economiei

–          Extinderea scutirii privind impozitul pe venit lucrătorilor din unitățile CDI pentru toate tipurile de activități de cercetare dezvoltare-inovare

PROMISIUNE ÎNDEPLINITĂ PARȚIAL

Facilităţile fiscale pentru cercetători legiferate în 2016 şi în 2017 nu sunt aplicate decât parțial, în special de către universități și INCD-uri. Firmelor le este teamă să încadreze activităţile de cercetare-dezvoltare ca fiind scutite de impozit. Asta pentru că unii din angajații de la Ministerul Finanțelor Publice nu vor să dea pur și simplu niște răspunsuri, după ce anul trecut pur și simplu au făcut aproape tot ce au putut să boicoteze adoptarea legiferării facilităților fiscale pentru cercetători.

Nu sunt aplicate astăzi, nici măcar de cei care își permit firme de consultanță mari, ca KPMG, Deloitte șamd care sunt cunoscuți pentru rigurozitate și soluții pe lege, pentru că nu există răspunsuri de la Ministerul Finanțelor Publice.

4. Cercetarea în slujba societății și economiei

–          Asigurarea cadrului necesar pentru transferul cu operativitate al rezultatelor cercetării științifice în beneficiul societății, inclusiv prin crearea de entități specializate în procedurile de transfer tehnologic, și sprijinirea activităților destinate implementării conceptului de specializare inteligentă, prin crearea unui cadru de desfășurare adecvat. În acest sens se vor reorganiza Consiliul Consultativ CDI, Consiliul National al Cercetării și Consiliul National pentru Inovare și Antreprenoriat prin înființarea unor comitete de specialitate cu putere de decizie sporită în implementarea politicilor de cercetare-dezvoltare. Din noul cadru organizatoric vor face parte atât reprezentanți ai comunității academice, cat și reprezentanți ai mediului economic (mari angajatori).

PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Prin:
Ordin MCI nr. 211/19.04.2017 privind Regulamentul de organizare şi funcţionare şi componenţa CNECSDTI
 publicat în MO nr. 287/24.04.2017

Ordin MCI nr. 212/19.04.2017 privind Regulamentul de organizare şi funcţionare şi componenţa CCCDI publicat în MO nr. 287/24.04.2017

Ordin MCI nr. 213/19.04.2017 privind Regulamentul de organizare şi funcţionare şi componenţa CNCS publicat în MO nr. 287/24.04.2017

Ordin MCI nr. 214/19.04.2017 privind Regulamentul de organizare şi funcţionare şi componenţa CNTTI publicat în MO nr. 287/24.04.2017

se schimbă componența Consiliului National de Etica a cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării (CNECSDTI), cel care monitorizează integritatea in cercetare, a Consiliului National al Cercetării Științifice (CNCS), cel care stabilește indicatorii de calitate si evaluează studiile de doctorat, a Colegiului Consultativ pentru Cercetare-dezvoltare si Inovare (CCCDI), cel care asigura suportul științific pentru elaborarea politicilor si strategiilor in cercetare, si a Consiliului National pentru Transfer Tehnologic si Inovare (CNTTI).

Aceste schimbări nu au adus nimic nou în politicile de cercetare și nu au fost înființate, așa cum s-a promis, comitete de specialitate cu putere de decizie sporită în implementarea politicilor.

  Cercetarea în slujba societății și economiei

–          Orientarea politicilor în domeniu, a normelor de evaluare a unităților CDI și a celor privind promovarea personalului din cercetare, pentru asigurarea unui mediu inovativ și de transfer tehnologic în tara noastră, prin modificări legislative de dezvoltare a sectorului cercetării aplicative în sprijinul economiei romanești.

PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

În conformitate cu legile în vigoare și cu obiectivele asumate toate INCD-urile trebuie evaluate periodic. Evaluarea, incompletă dealtfel – nu toate INCD-urile au fost evaluate, a expirat și termenul de reevaluare și de aplicare a unui mecanism predictibil, multianual, pentru finanțarea nucleu sunt amânate în dauna unui sistem clientelar care îi ține prizonieri pe cercetători.

  Cercetare de excelență, la nivel european și internațional

–          Sprijinirea proiectelor majore de cercetare, cu finanțare și participare națională și europeană: Susținerea dezvoltării tehnologiilor pentru reactoare nucleare de generație IV în parteneriat internațional (UE, SUA, AIEA Viena). Susținerea parteneriatului european și a finanțării pentru dezvoltarea tehnologiilor aferente filierei Lead Fast Reactor prin realizarea în RATEN-ICN Mioveni a proiectului ALFRED (Advanced Lead Fast Reactor European Demonstrator).

PROMISIUNI PARȚIAL ÎNDEPLINITE

Asumarea de obiective majore din rațiuni subiective – includerea proiectului ALFRED nu a fost o consecință a unei dezbateri consistente, purtată de către specialiști în domeniu.

  Cercetare de excelență, la nivel european și internațional

–          Susținerea înființării unor poli de competitivitate naționali și promovarea schimburilor științifice între universitățile / centrele de cercetare din România și cele din străinătate.

–          Dezvoltarea cooperării în domeniul științei și tehnologiei și susținerea schimburilor profesionale cu SUA în baza parteneriatului strategic.

–          Susținerea cooperărilor internaționale pe plan bilateral în domeniul CDI.

PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu există nici un demers în acest sens. În multe localități, în general în marile centre universitare, există infrastructuri de cercetare care fie nu colaborează între ele, fie colaborează foarte puțin.

  Cercetare de excelență, la nivel european și internațional

–          Dezvoltarea conceptului „brain return” prin extinderea cooperării internaționale.

PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu există nici un proiect / acțiune concretă în acest sens. Mai mult, reprezentanții diaspora – cercetare au fost excluși din registrele de evaluatori pentru competițiile desfășurate în acest an.

  Creșterea vizibilității activităților științifice

–          Organizarea anuală a Conferinței Naționale a Cercetării.

–          Organizarea de expoziții științifice denumite: „CONCEPUT ÎN ROMÂNIA”, cu prezentarea de rezultate și produse ale cercetării românești.

PROMISIUNI NEÎNDEPLINITE SAU ÎNDEPLINITE PARȚIAL:

Conferința Națională a Cercetării nu a fost organizată. Și nici anunțată pentru o ediție în anul 2018. În schimb a fost organizată o expoziție a INCD-urilor și a companiilor care activează în domeniul cercetării care s-a dovedit a fi un fiasco în special din perspectiva mediatizării acesteia și a participării publicului.

  Creșterea vizibilității activităților științifice

–          Alocarea de resurse financiare sporite pentru subvenționarea literaturii tehnico-științifice și pentru a asigura accesul național nediscriminatoriu la resurse electronice de informare-documentare prin contracte internaționale.

PROMISIUNE ÎNDEPLINITĂ PARȚIAL:

Proiectul Anelis + nu este încă funcțional, luni de zile nu a existat dialog, sau acesta a fost la cote joase între Asociația Anelis + și MCI. Presiunea furnizorilor este mare, aceștia nefiind plătiți de mai bine de un an.

 Efectul bugetar, economic și structural manifestat sau prevăzut al măsurilor PSD: 

Guvernul PSD dă dovadă de inconștiență din perspectiva respectării obiectivelor asumate la nivel național, în special în relația cu CE. Astfel, este total nerealistă asumarea principalelor obiective din cadrul Strategiei Naționale de CDI, în special în ceea ce privește finanțarea cu 1% din fonduri publice a activităților de CDI până în anul 2020.

Lipsa de predictibiltate în finanțarea activităților de cercetare, atât a INCD-urilor cât și a proiectelor de cercetare finanțate în urma copetițiilor naționale, ca dealtfel și subfinanțarea acestui sector de activitate nu vor face altceva decât să accentueze exodul tinerilor cercetărori, dar și a celor consacrați, înspre țări extrem de atractive și care susțin consistent domeniul cercetării, în special Europa de Vest și America de Nord.

Lipsa măsurilor pentru stimularea inovării și dezvoltării, a transferului rezultatelor cercetării dinspre universități și INCD-uri înspre firme și companii, va lăsa România în acceași paradigmă a unei economii necompetitive care se bazează pe exploatarea resurselor naturale, a consumului și a producției bazate pe mâna de lucru ieftină.

  • TINERET ȘI SPORT 

TINERET

Politicile în domeniul tineretului și sportului sunt generoase în programul de guvernare, incluzând de exemplu, un program național de investiții în cluburi sportive școlare, universitare, palate ale copiilor și case de cultură studențești. Nici una dintre aceste măsuri nu au fost începute măcar în intenție. 

Nr. crt. Măsurile prevăzute în programul de guvernare PSD Stadiul îndeplinirii măsurii din punctul de vedere al PNL
Capitolul Politici Publice în Domeniul Muncii și Justiției Sociale

2. Șanse reale pentru tineri

Implementarea programului Garanția pentru Tineret

1. Promovarea unei legislații pentru tineri prin care să fie asigurat tranzitul coerent de la sistemul educațional către piața forței de muncă, precum și echilibrul între viața profesională și cea personală, prin creșterea accesului la servicii sociale pentru îngrijirea copiilor și a persoanelor în situație de dependență, adoptare 2017. PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

În urma unui larg proces de consultare publică, demarat încă din luna ianuarie 2016, Guvernul tehnocrat a adoptat un nou proiect al Legii Tineretului în data de 8 decembrie 2016, pe care l-a trimis Parlamentului României pentru a fi dezbătut și votat. Parlamentul României în noua sa componență, la inițiativa majorității PSD+ALDE, a decis clasarea respectivului proiect de lege în data de 27 decembrie 2016, pe motiv că nu apucase să fie dezbătut în Biroul Permanent înainte de schimbarea structurii legislativului. Astfel, Guvernul PSD a reluat de la început procesul de elaborare a unei noi Legi a Tineretului, nefinalizând nici până în prezent un proiect ce să fie depus la parlament pentru legiferare. Actuala Lege a Tinerilor nr. 350/2006, ce se află în vigoare, nu mai reflectă realitatea socio-economică a României și nevoile tinerilor de astăzi, astfel că modificarea acesteia este urgent necesară. Guvernul PSD tărăgănează de mai mult de un an adoptarea unui nou proiect de Lege a Tineretului, ce să fie trimis Parlamentului României pentru legiferare, refuzând să se folosească și aruncând la gunoi munca pe același subiect a guvernului precedent, deși utilizarea respectivului proiect de lege ar fi putut grăbi foarte mult procesul de adoptare a noii legi. În prezent, noul proiect de Lege a Tineretului se află în proces de avizare interministerială de mai bine de 6 luni, acest lucru reflectând foarte bine și locul pe care MTS în ocupă în guvern, toate celelalte ministere neacordând importanță unui act normativ ce afectează direct peste 5 milioane de români, iar MTS neavând nicio putere și nici competența d a grăbi acest demers.

2. Introducerea unei prime care să stimuleze înregistrarea la Serviciul Public de Ocupare (SPO), acordată în cuantum unic, raportată la valoarea indicatorului social de referință, ca alternativă la eliminarea acordării indemnizației de șomaj absolvenților instituțiilor de învățământ (acordată tinerilor între 16-24 de ani). Beneficiari 18.000 tineri care primesc anual ajutor de șomaj, buget 18 milioane lei/anual, BAS, implementare 2017-2020 PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

3. Programul Hope de susținere a antreprenoriatului pentru tineri în risc de sărăcie și excluziune socială, precum și a celor proveniți din centrele de plasament prin acordarea de microgranturi. Firmele înființate de tinerii din aceste categorii vor beneficia de același statut ca al unităților protejate autorizate (Durata: 3 ani, 2018-2020; Impact: 60 milioane euro, finanțare POCU + ILMT). PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

4. Promovarea transformării internshipurilor în contracte de muncă permanente (contracte pe perioadă nedeterminată). Programe de tip „Pasarela”: locurile de muncă din sectorul public pot fi oferite temporar tinerilor dezavantajați pentru a dobândi „abilități transferabile” în joburile din sectorul privat. Guvernul va finanța 10.000 de contracte de muncă suplimentare în 2 ani (în sectorul public, la nivel local) în sistemul pasarela. PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Deși Guvernul tehnocrat a finalizat dezbaterea publică cu privire la legea internshipului încă din luna decembrie 2016, proiectul acestei legi a fost adoptat de Guvernul României abia în luna septembrie 2017, toate procedurile fiind reluate, și trimis către Parlamentul României pentru a fi dezbătut în procedură de urgență, fiind una dintre prioritățile Programului de Guvernare 2017-2020, dar ajungând, 3 luni mai târziu, să fie adoptat tacit de către Senatul României, în calitate de primă cameră sesizată, după ce a fost dezbătut timp de 5 săptămâni în Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și timp de 3 săptămâni în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, raportul comun al celor 2 comisii cu privire la acest proiect de lege fiind redactat cu foarte mare întârziere și depus la Biroul Permanent al Senatului României abia în ziua împlinirii termenului de adoptare tacită, nemaiapucând să fie înscris pe ordinea de zi a ședinței de plen a Senatului României, în perioada respectivă acest for fiind mult mai preocupat de votarea legilor justiției decât de adoptarea unei legi cu interes direct pentru tinerii României.

 

Nu s-a efectuat niciun demers pentru implementarea programelor de tip „pasarelă”.

5. Implementarea unor proceduri clare de recunoaștere a activităților de voluntariat pe baza Cadrului Național al Calificărilor. PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

În data de 20 decembrie 2017, Ministerul Educației Naționale a lansat în consultare publică un Proiect de Hotărâre pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului național al calificărilor, dar acesta nu face nicio referire la recunoașterea activităților de voluntariat. De asemenea, nu s-a realizat niciun alt demers în acest sens.

Capitolul Tineret și Sport
6. Guvernul susține înființarea de Asociații Sportive Școlare, la nivelul instituțiilor de învățământ din România, finanțate în baza legii 350/2005 de către Consiliile locale pentru municipii și orașe, iar pentru comune de către Consiliile Județene. PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

7. Constituirea Consiliului național al mișcării sportive din România PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

8. Promovarea educației sportive și de voluntariat în școli și prezentarea beneficiilor obținute prin practicarea unor activități sportive tuturor elevilor PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

9. Folosirea activităților fizice și a sportului ca o componentă importantă pentru integrarea în comunitate a invalizilor, copiilor cu dizabilități și a celor orfani PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

10. Crearea unei noi viziuni a mass-media asupra promovării sportului ca mod sănătos de viață. PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

11. Dezvoltarea și susținerea practicării continue a activităților fizice și sportive cu implicarea administrației publice locale, mai ales în mediul rural, acolo unde sportul este promovat insuficient pentru a vedea oarecare rezultate PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

12. Dotarea unităților școlare cu baze sportive și cabinete de medicină sportivă complet utilate PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

13. Încurajarea sportului de masă PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

14. Susținerea sportului de performanță PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

15. Susținerea profesorilor de sport specializați pe ramuri sportive pentru a se deplasa în zonele dezavantajate PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

16. Implementarea unui program național de promovare a sportului și a beneficiilor acestora prin cooptarea marilor sportivi PROMISIUNE ÎNDEPLINITĂ PARȚIAL:

La finalul lunii noiembrie 2017 a fost lansat Programul Național „Campionii României în școală, liceu și universitate”, ce are ca obiectiv creșterea gradului de participare activă și sistematică a copiilor și tinerilor la activități sportive, promovarea valorilor sportului ca mijloc de îmbunătățire a stării de sănătate, a condiției fizice și psihice, dezvoltarea comportamentelor sociale și cooptarea marilor sportivi în promovarea beneficiilor sportului. Programul va fi dezvoltat în școli, licee și universități, prin participarea sportivilor de performanță, care vor avea întâlniri cu elevii și studenții și le vor vorbi despre importanța sportului și a educației fizice. Proiectul își propune să ajungă în aproximativ 2.500 de unități școlare din cele 41 de județe și municipiul București.

17. Conservarea resursei umane din sport prin alocarea unei sume lunare, pe bază de criterii, tuturor sportivilor performanți după retragerea din activitate și sprijinirea acestora în vederea integrării pe piața muncii PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

18. Reorganizarea competițiilor naționale interșcolare PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

19. Înființarea unui program național de recrutări în sport în parteneriat cu federațiile sportive PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

20. Finanțarea taberelor sportive pentru recompensarea câștigătorilor competițiilor sportive PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

21. Dezvoltarea unei baze sportive minimale la nivelul fiecărei școli principale din comune PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

22. Introducerea activităților sportive extrașcolare în programul săptămânal al elevilor PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

Subcapitolul Tineret
23. Implicarea în educația complementară a tinerilor prin crearea și gestionarea de programe naționale de formare în parteneriat cu Ministerul Muncii. PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers specific în acest sens.

 

Singurul program național de formare demarat de Ministerul Tineretului și Sportului, dar nu în parteneriat cu Ministerul Muncii și Justiției Sociale, ci cu Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă, respectiv Agențiile Județene de Ocupare a Forței de Muncă (ANOFM/AJOFM), a fost organizarea de cursuri acreditate de educație complementară în domeniul competențelor antreprenoriale în lunile octombrie-noiembrie 2017 pentru 1200 de tineri (25 de tineri la nivelul fiecărui județ și 175 tineri în municipiul București). În multe dintre județe numărul de locuri disponibile nu a fost ocupat, programul nefiind promovat corespunzător de Ministerul Tineretului și Sportului și de Direcțiile Județene pentru Sport și Tineret, iar organizațiile naționale reprezentative ale tinerilor, elevilor, studenților nefiind consultate sau implicate în derularea sau promovarea acestui program. Nu se cunoaște impactul real pe care aceste sesiuni de formare l-au avut asupra tinerilor sau numărul real de participanți, nefiind publicat niciun raport în urma derulării acestor sesiuni de formare de către Ministerul Tineretului și Sportului.

24. Promovarea culturii și activităților vocaționale prin dezvoltarea taberelor tematice. Înființarea de programe naționale pentru pregătirea vocațională a tinerilor (muzică, pictură etc.) în parteneriat cu Ministerul Culturii și Ministerul Educației. PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers nou în acest sens. De mai mulți ani, Ministerul Tineretului și Sportului și Direcțiile Județene pentru Tineret și Sport organizează, în special pe perioada verii, tabere tematice pentru copii și tineri, în centrele de agrement proprii. Acestea nu sunt fundamentate pe o analiză de nevoi efectuată în rândul tinerilor, nu sunt organizate în consultare cu organizațiile naționale reprezentative ale elevilor, studenților, tinerilor, iar rapoarte privind impactul acestor tabere în rândul tinerilor nu sunt publicate.

 

Nu a fost înființat niciun program național nou pentru pregătirea vocațională a tinerilor.

25. Implementarea programului național de consiliere și orientare în carieră în parteneriat cu Ministerul Muncii și Ministerul Educației. PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

26. Implementarea programului național pentru promovarea voluntariatului, a educației civice și a implicării sociale în parteneriat cu Ministerul Educației. PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

27. Crearea unui program al egalității de șanse pentru tinerii proveniți din medii dezavantajate (tineri din mediul rural, tineri cu dizabilități, tineri de etnie romă etc.) pentru integrarea socială și financiară a acestora. PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

28. Crearea unui program de prognoză a evoluției pieței muncii, de gestiune a curriculei școlare împreună cu ministerul Educației și Ministerul Muncii. PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

29. Asigurarea transportului gratuit pe calea ferată pentru toți studenții din România, începând cu anul 2017 PROMISIUNE ÎNDEPLINITĂ PARȚIAL:

Deși Ordonanța de Urgență a Guvernului României nr. 2 din 6 ianuarie 2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum și modificarea și completarea unor acte normative, prin care s-a legiferat acordarea gratuității pentru călătoriile cu mijloacele de transport feroviar pentru toți studenții din România a intrat în vigoare încă din ziua adoptării, fiind publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 6 ianuarie 2017, prevederea s-a aplicat efectiv abia din 1 februarie 2017, după adoptarea normelor de aplicare a deciziei prin Hotărârea de Guvern nr. 42/2017 pentru aprobarea Normelor metodologice privind acordarea facilităților de transport intern feroviar și cu metroul pentru elevi și studenți, publicată în Monitorul Oficial nr. 91 din 1 februarie 2017.

 

Dacă în perioada 1 februarie-30 septembrie 2017 toți studenții din România au beneficiat de gratuitate pentru călătoriile cu mijloacele de transport feroviar, indiferent de vârstă, începând cu data de 1 octombrie 2017, deși legislația în vigoare a rămas exact la fel ca până atunci, nemodificându-se niciun cuvânt și nicio virgulă, Direcția Juridic a Ministerului Educației Naționale a decis că acest drept poate fi acordat doar studenților cu vârsta de până la 26 de ani, comunicând instituțiilor de învățământ superior să nu elibereze legitimații de călătorie studenților ce au depășit această vârstă. Astfel, deși în Programul de Guvernare scrie clar că această măsură se adresează TUTUROR studenților, iar aceștia au beneficiat de gratuitate în perioada 1 februarie-30 septembrie 2017, începând cu 1 octombrie 2017 studenții în vârstă de peste 26 de ani sunt nevoiți să achite integral contravaloarea biletelor pentru călătoriile cu mijloacele de transport feroviar.

30. Deschiderea unui fond locativ pentru tineri, în parteneriat cu administrațiile publice locale, prin care tinerii să poată avea acces la locuințe cu chirie mai ieftină PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

31. Finanțarea unui program de înființare, pe lângă primării, a centrelor comunitare de tineret care să coordoneze cursuri de limbi străine, cursuri de antreprenoriat, cursuri de utilizare a calculatorului, cursuri de muzică, cursuri de pictură, cursuri foto, dar și punerea gratuită la dispoziția tinerilor și a cetățenilor a bazelor sportive de interes comunitar, sub îndrumarea unui instructor sportiv etc. PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

În proiectul de Lege a Tineretului supusă dezbaterii publice de Ministerul Tineretului și Sportului este prevăzută înființarea acestor centre comunitare de tineret, dar acest proiect de lege încă nu a fost adoptat nici măcar de Guvernul României.

32. Stabilirea unei sume anuale ce poate fi dedusă din impozitul datorat de fiecare persoană pentru cheltuielile educaționale (rechizite, taxe școlare, cursuri de formare, participare la conferințe) PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

33. Introducerea unui program de stimulare a revenirii tinerilor în țară printr-un pachet de instalare: generarea unui set de stimulente financiare în vederea atragerii tinerilor înapoi în țară, precum subvenționarea chiriei, garantarea unui fond de investiții, scutirea de impozit pentru o anumită perioadă de timp etc. PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

34. Finanțarea unui proiect național de construcție de locuințe pentru tineri cu subvenționarea chiriei: dezvoltarea unui fond locativ național gestionat de stat. În aceste locuințe pot sta tineri pentru o perioadă limitată de timp având chiria subvenționată. Vor avea prioritate tinerii din domenii-cheie (educație și sănătate, tineri din medii dezavantajate, tineri cu dizabilități). PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

35. Portal online care să cuprindă toate informațiile pentru tineri pe categorii de vârstă și care să cuprindă printre altele: oferta educațională, locuri de muncă, oferta de formare continuă, posibilități de finanțare, obiective și informații culturale. PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

36. Educația fizică, disciplină obligatorie în întregul sistemul de învățământ:

 

– Pentru grădinițe (învățământul preșcolar): minimum 1 oră/zi;

– Pentru ciclul primar, clasele I-IV: minimum 3 ore/săptămână, predate de profesori de educație fizică licențiați;

– Pentru clasele V-VIII: minimum 3 ore/săptămână și 2 ore de colectiv sportive;

– Pentru licee: minimum 4 ore/săptămână și 2 ore de colectiv;

– Introducerea la Bacalaureat a unei probe obligatorii la disciplina Educație fizică;

– Pentru mediul universitar: minimum 2 ore/săptămână și 2 ore de colectiv sportive;

– Asigurarea accesului gratuit a copiilor, elevilor și studenților la bazele sportive;

– Organizarea campionatelor școlare și universitare, prin colaborarea dintre inspectoratele școlare, decanate și federațiile de profil.

PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

37. Organizarea evenimentului sportiv „România în mișcare”, o competiție cu caracter de masă, similară evenimentului „Challenge Days”, deschisă separat orașelor și satelor, care urmărește angrenarea populației într-o formă de mișcare organizată, constând în întrecerea între orașe și, separate, sate, pe parcursul unei zile în funcție de numărul participanților la o formă de mișcare, de la plimbare la jocuri sportive cu participanți între 5 și 80 de ani. PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

38. Prioritizarea federațiilor sportive

 

–  Clasificarea disciplinelor sportive în funcție de tradiția autohtonă, de performanțe obținute, număr de practicanți, audiență la public și venituri atrase la bugetul federal.

– Desemnarea a 10-15 federații în categoria „De interes național”, care să beneficieze de finanțare suplimentară. Clasificarea altor 10-15 federații drept „Sporturi de perspectivă”, cu alocarea unor bugete medii.

PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

39. Centre de excelență naționale

 

Pentru federațiile de interes național, Guvernul susține înființarea unor centre naționale de excelență (1-2), pentru sportivi de 14-18 ani, după modelul celor ale FRH, cu finanțări venite de la bugetul MTS, M.E.C., al federației respective și al administrațiilor locale.

 

Susținem, de asemenea, înființarea unor Centre de selecție și inițiere județene pentru copii și tineri cu vârste între 8 și 13 ani, cu accent pe sporturile de interes național, dar și cu deschidere spre disciplinele cu tradiție locală. Acestea vor fi finanțate prioritar de autoritățile locale, susținute și de MTS, dar și de federațiile direct interesate.

PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

40. Infrastructură sportivă

 

– La nivel național, construcția a puțin două săli polivalente (10-15.000 de locuri);

– La standarde internaționale, construirea a câte două săli specifice pentru următoarele discipline: atletism, gimnastică, tenis, scrimă, atletică grea (haltere, lupte, arte marțiale, lupte, box);

– Două baze nautice pentru caiac-canoe și două pentru canotaj;

– Cel puțin 4 patinoare acoperite;

– 2 hipodromuri și 1 velodrom.

PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

41. Modernizarea Institutului Național de Cercetare pentru Sport și a Institutului Național de Medicină Sportivă PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

42. Organizarea anuală a cursurilor de perfecționare a antrenorilor români cu participarea lectorilor din țară și străinătate, cu sprijinul federațiilor internaționale pe ramura de sport PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

43. Finanțarea activităților sportive: alocarea a 1% din PIB, cumulat în următorii 5 ani, pentru sportul de masă și pentru cel de performanță PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

Capitolul Politici în Domeniul Comunicațiilor. Convergență Digitală.
44. Reducerea procentului de persoane care nu au utilizat niciodată internetul, până la 25% în 4 ani:

 

Facilități pentru cooptarea în procesul educațional a tinerilor care lucrează în domeniul TIC.

PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

45. Îmbunătățirea actului de guvernare și a serviciilor publice, predictibilitate, transparență și e-Guvernare:

 

– Open data – Creșterea accesului la informații de interes public, îmbunătățirea cadrului legal și a practicilor privind accesul la informațiile de interes public, publicarea centralizată a informațiilor de interes public, publicarea centralizată a proiectelor și actelor normative, uniformizarea practicilor privind procesele de consultare publică, creșterea gradului de consultare și participare în rândul tinerilor, transparența procesului de achiziții publice, promovarea transparenței procesului de luare a deciziilor publice.

PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers nou în acest sens. Există în continuare Consiliul Consultativ pe Probleme de Tineret al Ministerului Tineretului și Sportului, unde pot participa reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale, dar care nu abordează subiecte ce țin de competența altor ministere, precum și Grupul Național de Lucru privind Dialogul Structurat cu Tinerii, dar în care nu sunt implicați reprezentanți ai altor ministere sau autorități publice în afară de Ministerul Tineretului și Sportului. De asemenea, nicio organizație de tineret nu a fost selectată să facă parte din Comitetul Național de Coordonare a implementării Parteneriatului pentru Guvernare Deschisă în România.

Capitolul Politici Agricole și de Dezvoltare Rurală
46. Sprijin pentru angajarea tinerilor în agricultură, acvacultură și industria alimentară

 

Angajatorul este scutit de la plata tuturor obligațiilor către stat ce decurg din acordarea drepturilor salariale în condițiile angajării a minimum 3 tineri cu vârsta sub 40 de ani, pentru o perioadă de cel puțin 1 an. În considerentele pentru acest program se ține cont atât de găsirea unui instrument atractiv pentru tineri pentru a se reîntoarce la sat și a lucra în agricultură, dar și pentru angajator care, fiind degrevat de o sarcină fiscală importantă, poate folosi sumele rămase pentru angajarea de forță de muncă tânără, având în vedere că aceasta este deficitară, iar în rândul tinerilor din domeniul rural se înregistrează cea mai mare rată a șomajului. Angajatorul beneficiază de acest program prin creșterea numărului de salariați cu cel puțin 3 salariați care îndeplinesc condițiile stabilite; tânărul angajat să aibă vârsta sub 40 de ani la angajare. Menținerea angajatului pe cel puțin o perioadă de un an. (Durata: 4 ani; beneficiari: tineri cu vârsta mai mică de 40 de ani, 8 mii angajați reprezentând o creștere cu 8,21% a forței de muncă din agricultură. Astăzi sunt angajați în societățile agricole din agricultură 97.500 salariați. Se preconizează angajarea unui număr de 2.000 de tineri anual; efecte: angajatorul este stimulat să angajeze forță de muncă; Societatea câștigă un angajat care are o sursa de trai; impact bugetar: 25 milioane euro anual, sursa de finanțare din bugetul de stat.)

PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

Elemente ce privesc Educația, cercetarea, tineretul și sportul Prezente în alte capitole decât cele dedicate special 

Capitolul Cultură. Culte. Minorități
86. Dezvoltarea educației artistice și culturale la nivelul învățământului preuniversitar, precum și a cercetării științifice în domeniul patrimoniului la nivelul învățământului universitar. PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

Capitolul Politici în Domeniul Comunicațiilor. Convergență Digitală.

Creșterea valorii adăugate în sectorul TIC

87. Derularea unui program național de înființare de parcuri tehnologice prin parteneriate extinse între Guvern, autorități publice locale, universități tehnice și companii private. PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

88. Încurajarea creșterii cheltuielilor private de cercetare- dezvoltare, a investițiilor în infrastructură și în capital uman prin acordarea de garanții de stat și facilități fiscale (urmând modelul Horizon 2020), pentru următoarele domenii de cercetare: Energie din surse regenerabile: generare, tranzacționare, stocare și consum; Tehnologie digitală: cloud, big-data, inteligență artificială, internetul lucrurilor, block-chain, securitate cibernetică, fabricație aditivă; Automobile electrice și transport autonom (drone).
IT&C în educație, sănătate și cultură
89. Subvenționarea accesului la Internet a tuturor unităților de învățământ din zonele rurale/urbane realizarea de program alternativ de educație pentru mediul rural. PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

90. Dezvoltarea de programe educaționale, în cadrul formelor obligatorii de învățământ, privind utilizarea sigură a internetului și a echipamentelor de calcul. PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

Capitolul Politici în Domeniul Sănătății

Infrastructura de Sănătate

91. Încurajarea dezvoltării centrelor de excelență și cercetare medicală, de diagnostic și tratament, pe lângă universitățile și facultățile de medicină care vor putea atrage și specialiști care vor să revină în România. PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

Capitolul Politica de Apărare și Securitate Națională

Pregătirea profesională și calitatea vieții personalului militar

92. Modernizarea sistemului de învățământ militar în acord cu evoluțiile fenomenului militar și cu dinamica mediului de securitate global (profile/module noi de pregătire profesională). PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

Capitolul Justiție
93. Dezvoltarea proiectului Educația juridică în școli, pornind de la Protocolul semnat în 2013 între Ministerul Justiției, CSM, Ministerul Public și Ministerul Educației Naționale.
Politici pentru Diaspora
94. Program pentru păstrarea, dezvoltarea și afirmarea identității românești – EDUCAȚIE

 

În domeniul educației, Guvernul va continua programul „Nicolae Iorga”, program ce își propune să sprijine procesul de integrare a românilor care își au domiciliul/reședința în străinătate în paralel cu păstrarea și afirmarea identității lingvistice a românilor de pretutindeni și să formeze noi generații care să reprezinte România și interesele românești în străinătate. Realizarea acestor obiective se va face prin:

 

– organizarea de cursuri de limbă, cultură și civilizație română în centre universitare și școli din țări cu comunități românești.

– sprijinirea înființării de clase cu predare în limba română;

– dezvoltarea și modernizarea rețelei de școli, grădinițe, biblioteci și centre culturale în țările cu comunități românești cu accent pus pe comunitățile din vecinătate;

– trimiterea de cărți și materiale educaționale moderne către biblioteci și unități din vecinătate și alte țări în care trăiesc comunități de români;

– organizarea de tabere și școli de vară în România. Astfel, proiectul „ARC” va continua și va fi extins și pentru perioada de iarnă.

 


 

            ASUMĂRILE PSD FAȚĂ DE STUDENȚI

În urma campaniei Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) „Viitorul Implică Studenții” din toamna anului 2016, PSD a semnat un angajament, prin președintele său, Liviu Nicolae Dragnea, în data de 8 decembrie 2016, înainte de alegerile parlamentare, prin care răspundea celor 15 obiective pe care studenții le propuneau pentru dezvoltarea învățământului superior românesc cu asumările PSD în acest sens.

Nr. crt. Asumările luate de PSD în fața studenților în domeniul educației Stadiul îndeplinirii asumării din punctul de vedere al PNL
1. Finanțarea de bază în anii 2017-2018 ajunge până la suma de 6522 lei/student echivalent. PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens. Finanțarea de bază la finalul anului 2017 ajunge abia la suma de 3692 de lei/student echivalent (conform datelor Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Superior), iar pentru anul 2018 proiectul legii bugetului de stat prevede o creștere cu doar 22% față de anul 2017, necesară pentru a acoperi creșterile salariale, neexistând niciun fel de alocare financiară suplimentară ce să contribuie la creșterea calității educației.

2. Fondul de burse pentru studenți înscris în Programul PSD rezultă din alocația de 200 lei/student bugetat/lună. PROMISIUNE ÎNDEPLINITĂ PARȚIAL:

Fondul pentru burse studențești a crescut cu 142,16% față de anul 2016, până la suma de 201 lei/lună/student bugetat, alocându-se în prezent pentru o perioadă de 12 luni, nu doar pe perioada desfășurării activităților didactice.

 

Totuși, bursele pentru studenții români de pretutindeni, reglementate prin Hotărârea Guvernului României nr. 844/2008 privind stabilirea cuantumului burselor pentru elevii, studenții, masteranzii, doctoranzii, medicii aflați la specializare și cursanții aflați la stagii de specializare/perfecționare postuniversitară din Republica Moldova, Ucraina, pentru cei de origine etnică română din afara granițelor țării, pentru cetățenii români cu domiciliul în străinătate, precum și pentru cetățenii străini, bursieri ai statului român, care studiază în instituții și unități de învățământ de stat din România, nu au fost majorate în consecință cu creșterea fondului pentru burse studențești, rămânând la un nivel insuficient (65-75 de euro/lună) și creându-se discrepanțe majore între diferitele categorii de studenți.

3. Subvenția pentru cămine și cantine se va dubla până la sfârșitul anului 2017. PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens în anul 2017, subvenția pentru cămine-cantine rămânând neschimbată. În proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2018 este prevăzută o creștere cu doar 21% față de anul precedent, departe de asumarea semnată și de nevoile reale ale sistemului, studenții fiind condamnați să trăiască în continuare în cămine studențești cu condiții improprii de trai și de studiu.

4. Fondul alocat subvenționării transportului studenților alocat în 2017 va fi la nivelul sumei de 44 000 000 lei. PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens în anul 2017.

5. Cercetarea științifică va beneficia de:

 

– reducerea totală a impozitului pe salariile tuturor cercetătorilor;

 

– alocarea finanțării de 1% din PIB până în 2020.

6. Investițiile pentru infrastructură și mijloace didactice și de cercetare sunt, de asemenea prevăzute și susținute prin Programul PSD publicat. PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Pentru anul 2018, investițiile în obiective de capital scad cu 69% față de anul 2017, conform proiectului legii bugetului de stat.

7. Pentru taberele studențești, este necesară o abordare legislativă clară prin care să fie alocate în administrare universităților, cu scopul de a fi integrate în programe de formare extracuriculară, inter și transdisciplinare pentru creșterea calității procesului de formare profesională, dar și pentru a cuprinde un număr cât mai mare de studenți în vacanțele intersemestriale. PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens. Numărul de locuri de tabără a rămas același în anul 2017 (6000 de locuri, reprezentând doar 1,8805% din totalul studenților bugetați), iar pentru anul 2018 se prevede o creștere de doar 500 de locuri în cadrul Programului Național „Tabere Studențești”.

8. Evaluarea asigurării calității prin stabilirea unui sistem de criterii care să susțină și creșterea performanței trebuie să permită comunităților academice (studenți, cadre didactice și cercetători) să se dezvolte potrivit exigențelor și obiectivelor strategice asumate.
9. Etica, integritatea și buna guvernanță sunt valori ce trebuie să fie prevăzute clar în legislație și asumate ferm de comunitățile academice din universități.

 

În acest context, transparența, competența profesională și promovarea meritocrației sunt valori ce, de asemenea, trebuie asumate de universități și prevăzute clar în legislație.

PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers suplimentar în acest sens. Mai mult, activitatea Consiliului de Etică și Management Universitar (CEMU), una dintre structurile consultative ale MEN cu atribuții în domeniul eticii, a fost blocată pe tot parcursul anului 2017, acesta fiind convocat abia în luna decembrie 2017, după ce i-a fost schimbată componența numită în decembrie 2016.

10. Evaluările concrete prevăzute în programul PSD arată că finanțarea educației va cunoaște o creștere anuală continuă, astfel încât în perioada mandatului 2016-2020 să fie 6% din PIB.

 

De asemenea, PSD susține o finanțare motivantă, bazată pe criterii de performanță.

 

Pentru obținerea performanței se vor avea în vedere atât criteriile din ranking-urile internaționale și cele rezultate din dezbaterea publică și consultarea cu reprezentanții universităților și studenților.

PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens. Pentru anul 2018 se preconizează o alocare pentru educație de doar 2,98% din PIB, foarte departe de dezideratul de 6% menționat și la articolul 8 al Legii Educației Naționale.

 

Cea mai mare parte a finanțării universităților (peste 70%) se alocă în funcție de numărul de studenți la buget, și nu pe criterii de performanță.

 

Nu au fost realizate noi ranking-uri ale universităților.

11. Cadrul legislativ ce va fi susținut de reprezentanții din Parlament și Guvern, dacă PSD va obține majoritatea în alegeri și va forma Guvernul, trebuie să susțină cu claritate strategia de dezvoltare a sistemului de învățământ cu racordare la evoluțiile europene și internaționale, dar și în concordanță cu Strategia Națională de Dezvoltare a României. PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers în vederea revizuirii cadrului legislativ general din domeniul educației. De asemenea, colaborarea MEN cu Administrația Prezidențiale în cadrul programului România Educată a scăzut în intensitate în acest an, nemaiexistând aceeași deschidere pentru colaborare din partea MEN.

12. Considerăm că legislația trebuie să fie aplicabilă și permisivă creșterii autonomiei și asumării responsabilității publice de către unitățile și instituțiile de învățământ. PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens.

13. Programul PSD cuprinde construirea a cel puțin 30 de cămine noi pentru care se poate asigura finanțarea, precum și modernizarea căminelor existente. De asemenea, vor fi susținute universitățile pentru proiectele de tip „Smart campusuri”. PROMISIUNE ÎNDEPLINITĂ PARȚIAL:

S-a stabilit lista cu universitățile de vor beneficia de noi cămine studențești și s-a și semnat contractul de finanțare în câteva dintre cazuri.

 

Nu s-a realizat niciun demers pentru proiecte de tip „Smart campusuri”.

14. Consilierea și orientarea în carieră vor avea, de asemenea, suportul necesar pentru a deveni funcționale și a-și îndeplini misiunea în serviciul elevului/studentului. PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers suplimentar în acest sens. Centrele de Consiliere și Orientare în Carieră din universități nu dispun de fonduri alocate specific pentru desfășurarea de activități sau pentru angajarea de personal specializat, neexistând un program național în acest sens. Cea mai mare parte a CCOC-urilor din universitățile din România nu respectă prevederile articolul 5, alineatul (2) din Metodologia – cadru privind organizarea și funcționarea Centrelor de Consiliere și Orientare în Carieră în sistemul de învățământ superior din România, aprobată prin OMEN nr. 650 din 19 noiembrie 2014, ce prevede angajarea a cel puțin 1 consilier de carieră/psiholog/2000 de studenți înmatriculați (conform datelor colectate de ANOSR raportul actual fiind de 1 astfel de angajat la 3448,88 de studenți).

15. Programul „Garanția pentru tineri”, cuprins în strategia PSD și publicat pe site-ul partidului, prevede proiecte de susținere concretă a finalizării studiilor, stagii pentru practică și integrare profesională, programe de stagii pentru experiență profesională, pentru toate acestea fiind alocate resursele necesare. PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers în acest sens, programul „Garanția pentru tineri” nefiind funcțional în România.

16. Casele de cultură ale studenților trebuie să beneficieze de o legislație adecvată care să stabilească modul de administrare de către universități și misiunea asumată de comunitățile academice (studenți și cadrele didactice) în scopul creșterii rolului acestora pentru achizițiile culturale și complementare educației de bază. PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers în vederea trecerii Caselor de Cultură ale Studenților din administrarea Ministerului Tineretului și Sportului în administrarea universităților. Mai mult, MTS susține că nu este de acord cu transferul acestora din administrarea sa, deși universitățile își doresc asta.

17. Statutul studenților, de parteneri egali în elaborarea strategiilor de dezvoltare a universităților, în conducerea acestora și în gestionarea sistemului de învățământ superior trebuie să rezulte și din legislație și să fie asumat de universități prin cartă. PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

Nu s-a efectuat niciun demers suplimentar în acest sens.

Domeniul: Sport

  1. Contextul actual în domeniu, după un an de guvernare PSD

Programul de guvernare al PSD pe domeniul Sport constituie o inșiruire doar de intentii fără termene si fără măsuri concrete. Astfel, enumerăm:  reluarea legăturii dintre sportul de masă și cel de performanță, readucerea în sistemul sportiv și competițional a celor peste 15.000 de profesori de educație fizică din școli, constituirea Consiliului național al mișcării sportive din România (sub a cărui autoritate?)

In ceea ce priveste infrastructură sportivă, se prevedea la nivel național, construcţia a puțin două săli polivalente (10-15.000 de locuri);  la standarde internaționale, construirea a câte două săli specifice pentru următoarele discipline: atletism, gimnastică, tenis, scrimă, atletică grea (haltere, lupte, arte marțiale, lupte, box); cel puțin 4 patinoare acoperite;  2 hipodromuri și 1 velodrom. Deşi sunt multe obiective de anvergură prezentate , termenul de finalizare nu este specificat pt nici unul dintre acestea si nici nu a fost demarat vreun studiu de fezabilitate.

În ceea ce privește conceptul de sport de masă au rămas în continuare principalele aspecte negative reprezentate de: lipsa unui plan general și național prin care să fie direct implicate școala, comunitatea locală, direcțiile județene de tineret; implementarea slabă a programelor de sport și tineret deja existente, de cele mai multe ori din lipsa finanțării, dar și din cauza slabei coordonări și a lipsei evaluării rezultatelor; nu se pune accent în școli pe predarea conceptului de voluntariat și de evidențiere a beneficiilor mișcării și a lucrului în echipă, mai ales la copiii din clasele primare și gimnaziale; lipsa locurilor amenajate în parcuri, pentru a practica în mod individual mișcarea și exercițiile fizice. 

  1. Lista măsurilor anunțate de către PSD în Programul de Guvernare și modul lor de îndeplinire din punctul de vedere al PNL.

Programul de guvernare PSD conținea un număr de 17 de măsuri în segmentul sport.

La  un an de mandat, putem trage următoarea concluzie: din cele 25 de promisiuni aferente programului de guvernare, doar 5 sunt în derulare, adică un procent de 20% din programul de guvernare PSD a fost îndeplinit și 80% din același program de guvernare nu a fost respectat.

În tabelul de mai jos, am trecut măsurile îndeplinite/neîndeplinite de PSD, așa cum apar ele în programul de guvernare:

  Măsurile prevăzute în programul de guvernare PSD Stadiul îndeplinirii măsurii din punctul de vedere al PNL
1.  

Guvernul susține înființarea de Asociații Sportive Școlare, la nivelul instituţiilor de învăţământ din România, finanțate în baza legii 350/2005 de către Consilile locale pentru municipii și orașe, iar pentru comune de către ConsiliileJudețene

PROMISIUNE in derulare.

 

2.  

Constituirea Consiliului național al mișcării sportive din România Acesta va fi constituit din reprezentanți ai ministerelor care au acțiune directă cu activitatea sportivă din România șiva avea următoarele atribuţiiprincipale:

 

PROMISIUNE  NEÎNDEPLINITĂ:

 

3. Promovarea educației sportive și de voluntariat în școli și prezentarea beneficiilor obținute prin practicarea unor activități sportive tuturor elevilor  

PROMISIUNE  NEÎNDEPLINITĂ:

 

 

4. Folosirea activităților fizice şi a sportului ca o componentă importantă pentru integrarea în comunitate a invalizilor, copiilor cu dizabilităţi şi a celor orfani. PROMISIUNE  NEÎNDEPLINITĂ:

 

5. Crearea unei noi viziuni a mass-media asupra promovării sportului ca mod sănatos de viaţă PROMISIUNE  NEÎNDEPLINITĂ:

 

6. Dezvoltarea şi susţinerea practicării continue a activităţilor fizice şi sportive cu implicarea administraţiei publice locale, mai ales în mediul rural, acolo unde sportul este promovat insuficient pentru a vedea oarecare rezultate. PROMISIUNE  in derulare (prin emiterea OUG 38/2017)

 

7. Dotarea unităților școlare cu baze sportive și cabinete de medicină sportivă complet utilate. PROMISIUNE  NEÎNDEPLINITĂ:

 

8. Încurajarea sportului de masă PROMISIUNE  NEÎNDEPLINITĂ:

 

9. Susținerea sportului de performanță PROMISIUNE  in derulare (prin emiterea OUG 38/2017)

 

10. Susținerea profesorilor de sport specializați pe ramuri sportive pentru a se deplasa în zonele dezavantajate PROMISIUNE  NEÎNDEPLINITĂ:

 

11. Implementarea unui program național de promovare a sportului și a beneficiilor acestora prin cooptarea marilor sportivi. PROMISIUNE  in derulare
12. Conservarea resursei umane din sport prin alocarea unei sume lunare, pe bază de criterii, tuturor sportivilor performanți după retragerea din activitate și sprijinirea acestora în vederea integrării pe piața muncii. PROMISIUNE  NEÎNDEPLINITĂ:

 

13. Reorganizarea competițiilor naționale interșcolare PROMISIUNE  NEÎNDEPLINITĂ:

 

14. Înființarea unui program național de recrutări în sport în parteneriat cu federațiile sportive. PROMISIUNE  NEÎNDEPLINITĂ:

 

15. Dezvoltarea unei baze sportive minimale la nivelul fiecărei școli principale din comune PROMISIUNE  NEÎNDEPLINITĂ:

 

16. Finanțarea taberelor sportive pentru recompensarea câștigătorilor  competițiilor sportive. PROMISIUNE  NEÎNDEPLINITĂ:

 

17. Introducerea activităților sportive extrașcolare în programul săptămânal al elevilor. PROMISIUNE  NEÎNDEPLINITĂ:

 

 

 

 

18.

 

Educația fizică, disciplină obligatorie în întregul sistemul de invățământ: PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

 

19. Organizarea evenimentului sportiv „România în mișcare”, o competiție cu caracter de masă, similară evenimentului „Challenge Days”, deschisă separat orașelor și satelor, care urmărește angrenarea populației într-o formă de mișcare organizată, constând în întrecerea între orașe și, separate, sate, pe parcursul unei zile în funcție de numărul participanților la o formă de mișcare, de la plimbare, la jocuri sportive cu participanți între5 și 80 de ani PROMISIUNE in derulare

 

20. Prioritizarea federațiilor sportive

● Clasificarea disciplinelor sportive în funcție de tradiția autohtonă, deperformanțe obținute, număr de practicanți, audiență la public și venituri atrase la bugetul federal.

● Desemnarea a 10-15 federații în categoria „De interes național”, care să beneficieze de finanțare suplimentară. Clasificarea altor 10-15 federații drept „Sporturi de perspectivă”, cu alocarea unor bugete medii.

PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

 

21. -Centre de excelență naționale

Pentru federațiile de interes național, Guvernul susține înființarea unor centre naționale de excelență (1-2), pentru sportivi de 14-18 ani, după modelul celor ale FRH, cu finanțări venite de la bugetul MTS, M.E.C., al federației respective și al administrațiilor locale.

Susținem, de asemenea, înființarea unor Centre de selecție și inițiere județene pentru copii și tineri cu vârste între 8 și 13 ani, cu accent pe sporturile de interes national, dar și cu deschidere spre disciplinele cu tradiție locală. Acestea vor fi finanțate prioritar de autoritățile locale, susținute și de MTS, dar și de federațiile direct interesate.

PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

 

22. Infrastructură sportivă

● La nivel național, construcţia a puțin două săli polivalente (10-15.000 delocuri);

● La standarde internaționale, construirea a câte două săli specifice pentru următoarele discipline: atletism, gimnastică, tenis, scrimă, atletică grea (haltere, lupte, arte marțiale, lupte, box);

● Două baze nautice pentru caiac-canoe și două pentru canotaj;

● Cel puțin 4 patinoare acoperite;

2 hipodromuri și 1 velodrom.

PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

 

23. Modernizarea Institutului Național de Cercetare pentru Sport și a Institutului Național de Medicină Sportivă PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

 

24. Organizarea anuală a cursurilor de perfecționare a antrenorilor români cu participarea lectorilor din țară și străinătate, cu sprijinul federațiilor internaționale pe ramura de sport. PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

 

25. Finanțarea activităților sportive : alocarea a 1% din PIB, cumulat în următorii 5 ani, pentru sportul de masă și pentru cel de performanță. PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:

 

[1] http://www.digi24.ro/opinii/promisiunile-neonorate-din-programul-psd-alde-de-guvernare-734981

[2] http://www.digi24.ro/opinii/promisiunile-neonorate-din-programul-psd-alde-de-guvernare-734981

[3] https://www.scribd.com/document/274269752/Minciunile-Guvernului-PSD-Ponta, dezvăluite în august 2015

[4] http://www.partidulpromite.ro este un site unde poți urmări gradul de îndeplinire a fiecărei promisiuni electorale făcută de politicieni în campania electorală pentru alegerile parlamentare din decembrie 2016.

Anunțuri

Etichete:, ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: