Textele sesizărilor la CCR pe legile Justiției (PNL și ÎCCJ)

Deoarece multă lume (inclusiv reprezentanți ai unui partid de opoziție) a făcut vorbire  despre faptul că sesizările Partidului Național Liberal la Curtea Constituțională a României au avut în vedere doar aspecte procedurale, anexez mai jos sesizările depuse până în acest moment de către PNL, pe legile de organizare a Justiției.

Le puteți consulta online, la următoarele adrese (nu le introduc direct în articol, din pricină că sunt în format PDF pe site-ul Senatului; convertirea lor în format .doc și lipirea textelor aici ar fi fost consumatoare de timp și ar fi produs un articol de dimensiuni uriașe):

Cititorii blogului vor putea aprecia singuri dacă cele spuse public (de către unii și alții) sunt adevărate sau nu. Eu fac doar câteva observații:

  • aveți spre consultare atât contestațiile adresate CCR de către PNL, cât și acelea depuse de către Înaltei Curți de Casație și Justiție (pe două dintre legi). Rog cititorii blogului ca, în momentul publicării sesizărilor USR, să verifice dacă argumentele cuprinse acolo diferă, cantitativ/calitativ, de argumentele cumulate ale PNL + ÎCCJ.
  • după cum se va putea constata, sesizările PNL au fost făcute de către grupurile de la Camera Deputaților (pe două legi, una având 52 semnături, cealaltă 56 semnături) și de la Senat (29 de semnături din 29 posibile). Din această perspectivă, diversele alegații USR cum că partidului care a cam întârziat cu redactarea sesizărilor (și deci și cu strângerea semnăturilor) i-ar lipsi ”doar” semnăturile a 4 senatori PNL, deoarece PNL ar avea 8 senatori care nu au semnat și deci semnăturile lor ar fi disponibile, sunt pur și simplu fantezii: pe legea la care sesizarea a fost depusă de către grupul senatorial PNL nu este disponibilă nici o semnătură, iar pe celelalte două legi, sunt disponibile toate semnăturile senatorilor PNL.

DAR

după cum spuneam în altă parte, respectivul partid (venit, precum fiul risipitor, cam târziu cu sesizarea la CCR) ar fi trebuit să realizeze atât textele cât și adunarea semnăturilor, în termen: nu doar termenele prevăzute de Legea de funcționare a CCR, cât și acelea dictate de logica elementară: pentru semnături ai nevoie de oameni, și dacă lași strângerea semnăturilor pentru perioada vacanței parlamentare, atunci să nu te miri că, fizic, nu găsești oamenii care să semneze.

În altă ordine de idei, dacă îți trebuiesc niște semnături din partea parlamentarilor unui partid, nu îți ostilizezi partidul cu pricina. Ori o declarație precum cea a unui senator USR

Faptul că PNL refuză să semneze alături de USR aceste sesizări cu noi temeiuri (a se vedea mai sus dacă vor fi temeiuri noi, nn – RZ) ridică evident un semn de întrebare cu privire la sinceritatea PNL-ului de a ataca cu adevărat pe fond şi pe motive substanţiale aceste legi. Şi din păcate, nu sunt puţine vocile din societatea civilă care spun că USL-ul încă trăieşte.

ridică problema dacă nu cumva, de fapt, se urmărește ca USR să nu colaboreze cu PNL, să fie refuzat și astfel să se auto-transforme într-o victimă.

O victimă USR este: a diletantismului propriu (observați exprimarea elegantă?). Dincolo de asta, rămân valabile cele scrise de mine ieri în articolul PNL ȘI USR, TOT ÎN OPOZIȚIE E!

Later edit: Deoarece între timp USR a reușit să îți depună propria Contestație, aceasta a fost adăugată de către Secretariatul Senatului la primele trei contestații, deci puteți să faceți o comparație între documente și să evaluați dacă întradevăr documentele depuse de către USR aduc acea noutate care a fost invocată de către conducerea USR.

Alte articole relevante pe aceeași temă: JUSTIȚIA ARE NEVOIE DE UN SALVATOR. CINE? CUM?

 

Reclame

Etichete:, , , ,

Comentariile nu sunt permise.

%d blogeri au apreciat asta: