D. Voica (Economie 101) – Viziunea USR pe fiscalitate e plină de greșeli elementare

USR a publicat viziunea sa pe partea de fiscalitate într-un policy brief. Știu că un policy brief nu e egal cu o strategie sau o viziune, dar USR a transformat documentul fix în asta.

Partea bună: fiscalitatea e un subiect de interes.

Partea proastă: cei care au scris acel document nu cunosc și nu înțeleg chestii elementare de fiscalitate. Și asta mă sperie!

Din punct de vedere tehnic documentul e la fel de slab cum era și planul celor de la PNL de anul trecut, despre care am scris la momentul respectiv.

De ce spun asta? Pentru că dacă aveți răbdare să citiți chestiile de mai jos o să aflați că:

• USR vrea introducerea unor măsuri care există de ani buni de zile (ex: neimpozitarea profitului reinvestit) sau au existat dintotdeauna (ex: scutirea de TVA pentru exporturi)
• USR vrea reducerea taxelor în unele domenii unde taxele sunt deja reduse (ex: HORECA)
• USR nu știe să calculeze profitul impozabil într-un exemplu dat tot de ei
• USR folosește greșit cote de impozitare în document
• USR folosește surse de informații din studii Deloitte care le cântă în strună, deși există studii de la Comisia Europeană mai bune, dar care îi contrazic.

Și îmi pare rău că trebuie să spun asta, dar Opoziția nu pare că înțelege cum funcționează taxele sau economia. Și în lista de mai jos (și detaliile de mai jos) nu sunt exprimate opinii vis-a-vis de filozofia lor fiscală. Nu m-am luat de felul în care privesc ei lumea (ex: are sens să reducem taxa Z în domeniul X?) ci de greșelile factuale pe care le fac (ex: nu poți acorda o scutire acolo unde există deja scutirea respectivă).

Ca și idee generală: dacă USR defilează cu planul acesta pe fiscalitate va fi tocată mărunt și aruncată la coșul de gunoi.

Mulțumesc prietenului meu Adrian pentru ajutorul acordat în analiza policy brief-ului USR.

Greșeli în raport

1. Politica fiscală expansionistă

Extras Policy Brief:

“Politica fiscală expansionistă a acestui Guvern, încă de la instaurare, distruge sistematic mediul privat și va avea efecte grave asupra consumului gospodăriilor în acest an”

Pe aceeași pagină, mai jos:

”USR propune o viziune complet diferită a politicii fiscale, care să urmărească creșterea economică sustenabilă prin reducerea taxării muncii și a impozitului pe profitul reinvestit,”

Comentarii:

Dacă luăm un manual de anul 1 de economie de la ASE putem afla că politica expansionistă e cea care presupune creșterea cheltuielilor și scăderea taxelor. Un simplu Google search va returna același răspuns.

Reducerea taxelor propusă de USR intră tot în categoria politică expansionistă. Deci USR critică politica PSD apoi spune că va face fix același lucru. Și asta în aceeași pagină.

2. Neimpozitarea profitului reinvestit

Extras Policy Brief:

„USR propune o viziune complet diferită a politicii fiscale, care să urmărească creșterea economică sustenabilă prin reducerea taxării muncii și a impozitului pe profitul reinvestit, încurajarea investițiilor productive și restructurarea din temelii a ANAF, probabil una dintre cele mai corupte instituții din România, de la bază până la vârf”

Comentarii:

Există deja o scutire de impozit pe profitul reinvestit, aplicabilă de la 1 iulie 2014. Scutirea a fost inclusă prin OUG 19/2014 și se regăsește la art 22 din Codul Fiscal.

Greșeala este reluată la pagina 6 din policy brief.

Cine a gândit acest policy brief nu s-a deranjat să citească Codul Fiscal sau să întrebe un fiscalist dacă o astfel de scutire există deja. Ei bine: DA, EXISTĂ DEJA!

3. Studiul de caz cu IMM-uri

Extras Policy Brief:

Comentarii:

Exemplul de mai sus e incorect pentru că:

1. Taxele pe muncă se includ din punct de vedere contabil în secțiunea ”costuri cu angajații”
2. TVA-ul e o taxă neutră care nu afectează profitabilitatea unei firme. Conturile de TVA nu au corespondent în conturile de profit și pierdere atât timp cât toate cheltuielile firmei sunt în scop de business (adică în 99% din situații). La o cifra de afaceri de 250.000 EUR IMM-ul e cu siguranță înregistrat în scopuri de TVA. Prim urmare TVA net nu poate fi inclus ca și cost întrucât TVA-ul nu afectează profitabilitatea firmei în exemplul de mai sus.

Cele două erori de mai sus sunt elementare la un nivel la care un absolvent de finanțe sau contabilitate ar putea să vă spună lucrul acesta.

4. Taxarea aproape dublă

Extras Policy Brief:

În România, salariul minim brut are cea mai ridicată rată de taxare efectivă dintre statele din Europa Centrală și de Est, de peste 40%. Aceeași situație este valabilă și pentru salariile echivalente cu 1.000 euro brut/lună, pentru care taxarea este aproape dublă față de media din regiune, de 27%.

Comentarii:

Dacă media regiunii e de 27% și impozitarea în România e aproape dublă atunci impozitarea ar trebui să fie la un nivel de 54% (27% * 2).

Cifrele spun că impozitarea efectivă în România e undeva la 41.5%. Acest procent poate fi verificat folosind calculatoare de salarii online (vezi mai jos două exemple). De la 41.5% până la 54% e o diferență mare.

Un raport al Comisiei Europene oferă cifre similare. De asemenea estimarea de 27% a regiunii nu pare realistă conform cifrelor care vin de la Comisia Europeană (a se vedea pagina 15 din raport).

5. Exemplul cu chelnerul

Extras Policy Brief:

De exemplu – dacă un restaurant ar plăti un chelner cu 800 EUR/ lună net (cheltuielile totale ale angajatorului fiind de 1.600 EUR), ar fi mai mult decât costul unui chelner în Europa de Vest (unde cheltuielile angajatorului ar fi de aproximativ 1.200 EUR/ lună și netul de 1.000 EUR).

Comentarii:

La un salariu net de 800 EUR / lună, total cheltuieli angajator (salariu + contribuții angajat + contribuții angajator) ajunge la aproximativ 1.400 EUR, nu 1.600 EUR.

Calculele pot fi verificate prin două surse independente:

• Calculatorul de salarii Apex sau
• Calculator-salarii.ro

6. Politici fiscale sectoriale

Extras Policy Brief:

Nu avem politici fiscale sectoriale unde pentru o firmă activă în inovație tehnologică: în Olanda, de exemplu, taxa pe profit este sub 8%, taxa pe dividende 0% și, în plus, 30% din taxele pe muncă sunt eliminate (cu condiția ca proprietatea intelectuală și management-ul să rămână in țară).

Comentarii:

• Se acordă deja o scutire de impozit pentru cercetare-dezvoltare. Ea se aplică atât în cazul impozitului pe profit (art. 20 și 22^1 din Codul Fiscal) cât și în ceea ce privește impozitul pe venitul angajaților în astfel de sectoare (art. 60 pct. 3 din Codul Fiscal). Din punct de vedere TVA activitățile sunt reglementate la art. 268 alin. 10 din Codul Fiscal.
• România are de mulți ani o scutire de impozit pe venit (16% mult timp, acum 10%) pentru angajații din sectorul IT. Scutirea e explicată în detaliu aici.
• Există deja o scutire de impozit pe profitul reinvestit, aplicabilă de la 1 iulie 2014. Scutirea a fost inclusă prin OUG 19/2014 și se regăsește la art 22 din Codul Fiscal.
• Impozitul pe profit e deja la 16% la nivelul întregii economii. E una din cele mai reduse cote de impozitare din Europa.
• La nivel de sector de construcții a fost introdusă în România o scutire pentru angajați (detalii aici)

Nu în ultimul rând mențiunea că în Olanda „taxa” pe dividende este 0% este parțial falsă și dezinformează întrucât induce cititorului necunoscător ideea că în Olanda legislația este din acest punct de vedere mai favorabilă decât în România. În fapt:

• Olanda are într-adevăr scutire de impozit pe dividente (așa numita „participation exemption” atunci cand dividendele sunt distribuite unei alte companii care îndeplinește niște condiții). Dar și România are de mulți ani o astfel de scutire de impozit pe dividende în condiții aproape identice ca în Olanda. Scutirea este menționată la art. 43 alin. (4) din Codul fiscal. De asemenea, sunt aplicabile prevederile directivei nr. 2011/96/EU care prevede scutirea de impozit pe dividende, în anumite condiții, atunci când beneficiarul dividendelor este o companie din alt stat membru UE.
• Olanda, la fel ca și România, nu are scutire de impozit pe dividendele distribuite persoanelor fizice. (atasat un extras din European Tax Handbook 2018, pag. 816, publicată de IBFD din care reiese acest lucru, dar și faptul că în Olanda cotele de impozitare sunt mai mari decât în România).

Erori conceptuale:

7. Reducerea CAS, pe termen mediu, la 20%

Extras Policy Brief:

Reducerea CAS, pe termen mediu, la 20%

Comentarii

• Bugetul de pensii este în deficit de ani de zile și din cauza îmbătrânirii populației și a emigrării toate studiile arată că deficitul bugetului de pensii va crește și mai mult în perioada următoare. Afirmații de genul celei de mai sus, fără să mențiuni referitoare la măsuri de echilibrare a bugetului de pensii par iresponsabile, populiste și pot crea și mai multă incertitudine în mediul de afaceri și în rândul populației care deja în mare măsură consideră că nu se poate baza pe pensia pe care o va primi de la stat.
• Situația sistemului național de pensii nu e una tocmai bună, aspect menționat constant inclusiv de Comisia Europeană. Cel mai recent raport pe tema asta poate fi citit aici: https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=738&langId=en&pubId=8085&furtherPubs=yescu mai multe informații pe temă aici: https://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=en&catId=752

8. De ce se folosesc studii făcute de Deloitte?

Studiile făcute de Deloitte nu au o metodologie controlată și nu pot fi folosite pentru a fundamenta politici publice atât timp cât ele nu sunt tehnice corect pe un caz foarte specific. Sunt studii pur informative și nimic mai mult.

Studiul citat de USR este realizat ala pe salariul minim brut (SMB) dar nu ține cont de faptul că:

• SMB are valori diferite în țări diferite
• diferite beneficii/avantaje/ajutoare sunt impozitate diferit – poate Romania are cotă de impozitare mai mare decât alte țări a SMB, dar dacă luăm în calcul și tichetele de masă, la acelasi venit se ajunge la un nivel de taxare mai mic în România decât în alte țări sau viceversa.
• nu s-a ținut cont de persoana care realizează venitul respectiv: SMB obținut de diferite persoane poate fi impozitat diferit pentru că există deduceri personale, deduceri pentru persoane aflate în întreținere, există scutiri pentru unele persoane (e.g. persoane cu handicap).
• SMB poate fi diferit în funcție de persoană, spre exemplu dacă are studii superioare.
• nu s-a ținut cont de domeniul în care se obține venitul: programatorii, angajații din cercetare dezvoltare, construcții spre exemplu nu plătesc impozit pe venit. Prin urmare în funcție de domeniul de activitate, poate să varieze și nivelul SMB.

Prin urmare din cauza regulilor foarte complicate de calcul a impozitelor și contribuțiilor sociale pentru salarii (care presupun scutiri, deduceri, excepții, plafoane etc.) e extrem de dificil de comparat nivelul de impozitare între diferite țări. Din acest motiv astfel de studii trebuie făcute conform unei metodologii extrem de riguroase și cu informații oficiale nu din chestionare (metoda folosită de Deloitte).

Pentru fundamentarea unor politici fiscale e mai prudent să se folosească studii ale Comisiei Europene, unde există mai multă siguranță privind respectarea metodologiei și folosirea unor informații oficiale: https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/economy-finance/dp084_en_labour_taxation_0.pdf

Chiar și acest studiu însă are limitările sale și se bazează în multe situații pe extrapolări, ceea ce îi reduce acuratețea.

Comentarii privind propunerile USR

Extras Policy Brief:

Reducerea taxelor pe muncă, pentru a crește salariile nete fără a impune costuri suplimentare angajatorilor

Comentarii:

Este recunoscut că un procent îngrijorător de mare din contractele de muncă cu normă întreagă înregistrate în România sunt pe minimul pe economie. Un studiu recent (Sursă) indică spre exemplu că 48,14% dintre contractele de muncă cu normă întreagă înregistrate în România (dintr-un total de 5.417.716 contracte) corespundeau unui salariu mediu brut aflat în zona salariului minim pe economie.

”Scutire de impozit pe venit până la un salariu minim pentru toți angajații”

Aplicarea acestei prevederi înseamnă că 48,14% din salariații din România nu vor plăti impozit pe venit:

• Dacă scutirea s-ar aplica doar în cazul salariaților care câștigă minimul pe economie impactul ar fi de 232.119.875 RON (417.716 contracte x 48,14% x 89 RON impozit)
• Dacă scutirea s-ar aplica până la salariul minim pe economie pentru toți salariații impactul ar fi de 482.176.724 RON (417.716 contracte x 89 RON impozit)

La nivel de salariat însă scutirea de impozit pe venit va avea un impact marginal având în vedere că impozitul pe venit plătit la nivel de salariu minim e de 89 RON / lună. Cu asta s-ar alege angajatul, în timp ce bugetul de stat ar fi privat de câteva sute de milioane de lei.

Extras Policy Brief:

Scutire de impozite și contribuții pentru al doilea job

O regulă foarte ușor de abuzat care va duce la apariția angajaților cu două contracte de muncă cu timp partial pe două firme diferite aparținând aceluiași patron. Impozitele și contribuțiile pentru al doilea job ar fi scutite.

Extras Policy Brief:

Măsuri fiscale ”țintite” pentru a încuraja investițiile productive și repatrierea diasporei

Reducere taxe pe muncă și TVA în special pentru IMM-uri din sectoarele cu evaziune ridicată și procent mare de angajați temporari (de ex. construcții, horeca, turism, agricultură de dimensiuni mici)

Comentarii:

• Sectorul construcțiilor are deja o scutire pe partea de impozit pe venit (detaliat mai sus). Pe lângă asta cota de TVA la vânzarea de apartamente a fost redusă la 5% recent pentru mai multe categorii de vânzări ( 291 alin. (3) lit. C) din Codul Fiscal). Livrarea de construcții vechi e scutită de TVA (art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul Fiscal).
• HORECA beneficiază de un sistem de impozitare special pe bază de suprafață, nu de profit obținut. De asemenea cota de TVA e de 5% sau 9% la marea majoritate a bunurilor și serviciilor pe care le furnizează (art. 291 din Codul Fiscal).
• Chiar luna asta a fost extinsă aplicarea cotei de TVA de 5% la anumite servicii turistice. Cazarea e un serviciu care beneficiază de cotă redusă, la fel și transportul în scopuri turistice (art. 291 din Codul Fiscal).
• Agricultura beneficiază de un regim special de impozitare care duce cota efectivă de TVA considerabil sub cota standard de TVA (art. 315^1 din Codul Fiscal)

Nu este clar ce impozite s-ar mai putea reduce în aceste sectoare de activitate având în vedere nivelul foarte redus de impozitare la care sunt deja supuse.

Extras Policy Brief:

Reducerea taxelor pe muncă, TVA și profit pentru firmele active în inovație tehnologică – obligația fiind de a păstra management-ul și proprietatea intelectuală în România și de a o monetiza din România (model olandez atractiv fiscal)

Comentarii:

• Se acordă deja o scutire de impozit pentru cercetare-dezvoltare. Ea se aplică atât în cazul impozitului pe profit (art. 20 și 22^1 din Codul Fiscal) cât și în ceea ce privește impozitul pe venitul angajaților în astfel de sectoare (art. 60 pct. 3 din Codul Fiscal). Din punct de vedere TVA activitățile sunt reglementate la art. 268 alin. 10 din Codul Fiscal.
• România are de mulți ani o scutire de impozit pe venit (16% mult timp, acum 10%) pentru angajații din sectorul IT. Scutirea e explicată în detaliu aici.
• Există deja o scutire de impozit pe profitul reinvestit, aplicabilă de la 1 iulie 2014. Scutirea a fost inclusă prin OUG 19/2014 și se regăsește la art 22 din Codul Fiscal.
• Impozitul pe profit e deja la 16% la nivelul întregii economii. E una din cele mai reduse cote de impozitare din Europa.
• La nivel de sector de construcții a fost introdusă în România o scutire pentru angajați (detalii aici)

Extras Policy Brief:

Eliminarea taxării profitului re-investit (model Estonia)

Comentarii:

• Există deja o scutire de impozit pe profitul reinvestit, aplicabilă de la 1 iulie 2014. Scutirea a fost inclusă prin OUG 19/2014 și se regăsește la art 22 din Codul Fiscal.

Extras Policy Brief:

Reducerea taxelor pe muncă, TVA și profit pentru firmele care au majoritatea veniturilor din exporturi (excludem însă exporturile intra-grup)

Comentarii:

• Exporturile și livrările intra-comunitare de bunuri au fost întotdeauna scutite de TVA (art.294 alin. 1 din Codul Fiscal).
• Nu se pot reduce taxele pe muncă și profit pentru astfel de firme având în vedere că majoritatea comerțului României se face în raport cu UE. În 2018 au fost exportate bunuri și servicii în valoare de 83,9 miliarde EUR (sursă). O astfel de măsură ar ruina bugetul de stat.

Finanțarea măsurilor propuse

Extras Policy Brief:

Reducerea drastică a evaziunii fiscale. Ținta este de a impozita veniturile „gri” a cel puțin 500.000 angajați suplimentari (4.2 miliarde RON ) și de a transparentiza venituri ale firmelor ne-declarate de cel puțin 10 miliarde RON, cu un impact bugetar de 1.5 miliarde RON

Comentarii:

Nu e clar cine sunt acei 500,000 salariați din zona gri și cum s-a ajuns la acest număr având în vedere lipsa de studii cu privire la numărul concret de angajați din sectorul informal.

Extras Policy Brief:

Taxe pe consumul suplimentar generat prin reducerea taxelor de 3.4 miliarde RON

Comentarii:

E puțin probabil ca nivelul de fiscalizare al economiei (i.e. unul redus) să permită transferul:

1. excedentului rezultat către consum (e.g. banii pot acoperi cheltuieli financiare precum rate bancare)
2. Din sumele ajunse în consum e puțin probabil ca acestea să ajungă în totalitate în economia fiscalizată.

Apoi trebuie avut în vedere că o mare parte din consumul din România merge spre coșul alimentar, taxat cu 5% sau 9%, nu cu 15%, media pe care se bazează calculele USR.

Comentariu general:

Calculele menționate în raport par a fi extrem de optimiste având în vedere cifrele istorice privind colectarea taxelor și impozitelor menționate de-a lungul timpului în execuțiile bugetare și rapoartele Consiliului Fiscal.

sursa: Economie 101