Deși nu e sloganul lor, asta era esența promisiunii cu care au ajuns în parlament „oamenii noi” în politică, adică USR. De curînd și cu anexa tehnică Plus.
În 2016, la locale, USB s-a distins prin marea înfrîngere a lui Nicușor Dan asupra penelistului Cătălin Predoiu. Fenomenul s-a serbat comic ca victorie, căci la primăria generală victorioasă a fost gluma autentică intitulată Gabriela Firea. Plus toate sectoarele Bucurestiului cîștigate de PSD în premieră absolută pe lume din România. Dar ce frumos a pierdut Clotilde, dragă… A fost la limită, ce mai….
Veniră apoi parlamentarele la care oamenii noi în politică de la USR, împreună cu promisiunea PNL de prim-ministru în persoana prim-ministrului în funcție Dacian Cioloș au ridicat PSD la cel mai mare scor din istoria universală a galaxiei și municipiului. Toate astea după ce guvernarea USL ar fi trebuit să erodeze măcar nițel principalul partid de guvernămînt. Nu fu să fie. Fu ghinion.
Foarte recent căzuții din pat direct într-o găleată de interes psihotic pentru „politică”, explică acuzînd PSD-ul că și-a cumpărat electoratul cu ulei, zahăr etc. Însă uită, nu știu sau nu vor să accepte că alegerile din 2016 au fost organizate de guvernul nepereche condus de omul nou în politică Dacian Cioloș. Deci (pentru cei cu nevoi intelectuale speciale), dacă s-a cumpărat electoratul în 2016, responsabilitatea este numai și numai a guvernului Cioloș, care era salarizat să păzească bostănăria și în acest sens.
Grupați azi în Alianța 2020 USR-Plus, oamenii noi ai politicii neaoșe își țin promisiunea: fac politică altfel. Fac politică mult sub standardele pe care mai nimeni nu le mai revendica serios de la vechile partide. Practic, umblă ca bezmeticii pe ulițe urlînd Hoții! Atît. Asta-i tot. Mălinbotism cu oportunități foto la Tivilic. Am găsit ieri la poartă un pliențel care mă informa că nu voi ajunge departe cu hoții. Și că Alianța vrea o Românie fără penali și fără hoție. Îngînați exclusiv antidragnea/antipesede de foștii aliați ai ciumei roșii, liberalii, așa înțeleg oamenii noi din politică să-și promoveze candidații pentru alegerile europene. Cu aceeași unică temă vadimistă, de un populism leșinant, lipsită de orice consistență ideologică, dar plesnind supraponderal de cea mai ieftină demagogie. Nimicul răsunător. Neantul cu zorzon. Zero cu leduri. Dar cu pretenții, aspirații și extracție de certe origini cosmice.
Culmea. Așa cum este el cel mai prost dintre cele mai proaste ale proastelor guverne din toate galaxiile, guvernul proastei infractorului are un bilanț surprinzător la președinția Consiliului UE. După primele trei luni a reușit să închidă mai multe dosare decît președinții mult mai ilustrisime în aristocrația lor autentic europeană, nu de-asta corcită ca a noastră. La sfîrșitul lunii martie s-a ajuns la 87 de dosare închise. În trei luni, mai multe decît au reușit austriecii în șase luni. Dar sigur că proasta tot proastă e, deci nu trebuie să mire pe nimeni că l-a pus pe Daea să fugărească cormoranii prin piscine, coordonați de penalul penalilor dintre care oamenii noi din politică spun la unison cu Klaus Iohannis că așa nu se mai poate.
Tare aș fi curios să aflu cum se poate. Cum se poate concret, potrivit oamenilor noi în politică. O vagă idee avem deja din gloriosul an al guvernării Cioloș. Acum aș fi curios, dar curios rău, să aflu care sînt cele cinci teme europene mari pe care oamenii noi ai politicii neaoșe vor să-și pună amprenta progresistă ca eurodeputați. Și cum. Concret. În detaliu. De pildă, ce cred ei oare despre proiectul lui Macron de a constitui un buget exclusiv al zonei euro, separat de bugetul mare al Uniunii. Olandezilor nu le convine, cel puțin în actualele condiții. Afost una dintre temele discutate recent chiar la București, dar fără să afle mult mai mulți decît prezenții în sală.
Căci pe noi s-a stabilit că nu ne interesează UE nici măcar în campania electorală pentru deputățiile europene. Pe noi cică ne interesează dăcât o Românie fără penali, motiv pentru care organizăm de euroalegeri și un referendum pe această temă de mare actualitate europeană.
Da, oamenii noi ai politicii noi o fac la fel, dar altfel. O fac mai mîhnită. Căci, spre deosebire de tribunul fondator CV Tudor, neotribunilor le lipsește talentul de a înjura spumos. Asta-i toată diferența unei promisiuni onorate deja copios.
Textul a fost preluat din social-media dar ideile sale sunt asumate in cea mai mare parte de către mine, RZ.
Radu Zlati 
Comentarii recente