În momentul de față războiul din Ucraina se desfășoară în paradigma impusă de restricțiile Operațiunii Militare Speciale (OMS): Rusia nu putea folosi în Ucraina mai mult de 10-15% din efectivele sale militare.
Deci cele sub 200.000 soldați ruși (i-am introdus în calcul și pe cei 40.000 soldați ai republicilor separatiste) înfruntau efective militare cel puțin duble ca număr, pe un front lung de peste 1400 km.
Deoarece (1) ucrainenii au decis să lupte în medii construite (orașe, sate) mai degrabă decât în câmp închis și (2) rușii nu dispuneau de o supremație în teren de cel puțin 3:1 în efective, pentru a asalta localitățile apărate și uneori anterior fortificate, războiul a însemnat mai ales în bombardarea pozițiilor întărite ucrainene de către artileria rusă, urmată de atacuri directe doar dacă și când apărarea a fost foarte mult slăbită.
Ofensiva ucraineană în Harkov a impus însă o alegere dură: fie schimbarea paradigmei militare ruse fie acceptarea ideii că războiul va fi, în final, pierdut (sau va dura ad infinitum…)
Se pare că Putin a ales cumva o cale de mijloc între a continua războiul între limitele OMS și a declara război Ucrainei, cu toate efectele în plan militar și politic aduse de starea de război. Această cale de mijloc o vedem dezvoltată începând de ieri, și vom vedea urmările complete în următoarele, să zicem, 10 zile.
Ieri conducerile pro-ruse din Lugansk, Donetsk, Kherson și Zaporojie a decis pentru săptămâna viitoare referendumuri în vederea alipirii acestor ținuturi (oblast) la Federația Rusă/Rusia.
Azi Putin a decretat mobilizare parțială.
Consecințe?
Înainte de 1 octombrie, după răspunsul afirmativ (nu contează cine și cum votează, contează cel care numără voturile, asta știm deja) Sudul Ucrainei va deveni pământ rusesc.
În acest Sud rușii pot trimite atâtea trupe cât consideră necesar. Deci trupe ruse aflate sub drapel în acest moment (nu voluntari, cum este cazul acum) vor aflui către Sudul Ucrainei, fiind înlocuite pe teren de trupele constituite pe baza mobilizării parțiale.
Problemele de efectiv (datorate restricțiilor impuse de Operațiune Specială) vor privi numai teatrelor de operații exterioare exterioare granițelor administrative ale oblasturilor menționate mai sus.
Mai mult: atacarea și cucerirea de către Ucraina fie și a unui sătuc de pe teritoriile „Noii Rusii” pot constitui pentru Rusia un casus belli, cu toate urmările militare a schimbării de paradigmă.
Putin a cedat considerentelor militare și presiunii grupurilor războinice și naționaliste din statul rus. Putin a decis escaladarea conflictului.
Cred că săptămâna viitoare va fi una extrem de interesantă. Dacă prin interesant înțelegem vești proaste pentru România (o Românie care s-a trezit implicată într-un război fără ca cetățenii ei să fie consultați).
Radu Zlati 
Isi imagineaza cineva ca Rusia nu a trimis cati soldati a considerat necesar in teritoriile ocupate de Ucraina doar pentru ca acele teritorii nu aveau apartenenta juridica la statul rus?
Putin a pus Rusia intr-o situatie penibila la nivel international. A anexat teritorii inainte ca inamicul sa se fi declarat invins.
Pe 1 oct anexeaza Herson iar pe 1 noiembrie UKR elibereaza Herson(ipoteza). Cum va fi considerata puterea Rusiei in conditiile in care nu e in stare sa-si apere „teritoriul”?
In toata istoria Rusiei, ei au anexat teritorii doar in urma unui razboi castigat si a semnarii unui tratat de pace. Au anexat in acest fel Basarabia la 1812, au reanexat sudul Basarabiei la 1878, au reanexat Basarabia si Bucovina dupa 1945.
Si asa au facut si alte imperii.
O anexare sau reanexare de teritorii se face doar in urma unei victorii categorice impotriva adversarului, astfel incat acesta sa fie fortat sa semneze un tratat de pace.
Doar Rusia lui Putin mai intai anexeaza juridic, apoi incearca sa cucereasca si spera ca la final sa invinga in vederea semnarii unui tratat de pace.
Cum bine spun unii: Putin e cel mai de succes agent al CIA, face tot ce poate pentru a distruge resursele materiale si umane, dar si prestigiul Rusiei. Ala care mai e.
ApreciazăApreciază
Se pare că, într-adevăr, Rusia a trimis în Ucraina în marja a ceea ce legislația rusă permite (adică 10-15% din cuantumul militarilor activi, dar numai militari aflați sub contract, nu și cei aflați în termen) pentru o OMS. Asta dacă dăm crezare surselor occidentale care au numărat trupele ruse. Nu putem fi siguri de ce Putin a ales o OMS sau invadarea odată cu o declarație de război, care i-ar fi oferit accesul discreționar la resurse umane și de echipament. Au fost date mai multe explicații de către părerologi din afara Rusiei, nu știm ce și de ce a vrut Putin să fie așa din surse apropiate lui Putin.
Cât despre cum a anexat teritorii Rusia, nu aveți dreptate. Ea a invadat în 1939 Polonia și două luni după a decretat anexarea Poloniei de Est; a pierdut-o în 1941, a recucerit-o în 1944 și prin tratatul de pace a dat-o Ucrainei, Bielorusiei și Lituaniei. Deci au mai fost cazuri când Rusia a anexat juridic teritorii invadate, fără semnarea unui tratat de pace.
ApreciazăApreciază