Trei economiști oferă Guvernului 10 soluții pentru redresarea economică (curs de Guvernare)

Economiștii Daniel Dăianu, Ella Kallai și Laurian Lungu propun Guvernului o serie de măsuri pentru creșterea veniturilor la buget, în studiul ”Politica fiscală sub blestemul veniturilor scăzute: cazul României”.

Studiul, prezentat integral de site-ul hotnews.ro, relevă vulnerabilitatea crescută a economiei României în fața crizei mondiale din cauza economiei subterane, a ratei scăzute de colectare a taxelor și impozitelor, precum și a lipsei de predictibilitate fiscală.

Potrivit studiului, România avea în anul 2009 un nivel al veniturilor din taxe și impozite la bugetul de stat de 27,9% din PIB, în condițiile unui PIB pe cap de locuitor de 7.500 de dolari. Procentul veniturilor din taxe în PIB era inferior celui obținut de Serbia (35,5%), Muntenegru (35,5%), Croația (34,1%), Bulgaria (30,6%).

În privința economiei subterane, studiul arată că în anul 2010, la o economie gri de 27% din PIB, adică 139 de miliarde de lei, evaziunea fiscală ar fi fost de 12,3% din PIB, din care doar taxa pe valoare adăugată reprezintă 6,5 puncte procentuale.

Analiza depistează următoarele cauze pentru evaziunea fiscală mare: slăbiciunea instituțiilor de colectare, percepția populației potrivit căreia valoarea serviciilor oferite de stat este redusă comparativ cu taxele, cheltuielile Guvernului sunt percepute ca fiind incorecte și destinate clientelei politice.

Deși apreciază că măsurile de austeritate luate de Guvernul României din anul 2010 se impuneau oricum și înainte de începerea crizei, în mai multe state, studiul constată că obiectivul de consolidare fiscală nu a fost realizat.

”Toleranţă piețelor la deficite bugetare mari este din ce în ce mai mică.
Veniturile fiscale în PIB în România sunt extrem de mici, există o marjă de manevră mare pentru creşterea ponderii veniturilor raportat la PIB”, conchid cei trei economiști.

Soluțiile oferite Guvernului:

  • Este nevoie de o strategie fiscală pe termen lung, alături de definirea clară a conceptului de politică fiscală: cu accent pe impozitul pe venit sau pe consumul personal?
  • Orice modificare a politicii fiscale trebuie să aibă ca obiectiv  principal menţinerea deficitului bugetar sub 3% din PIB pe termen mediu şi lung – şi cât mai aproape de zero, pe cât posibil.
  • Analizarea potențialului pentru lărgirea bazei de impozitare. Există potential de ajustări fiscale privind bunurile gospodăriilor (inclusiv terenuri agricole) sau redevenţele. Studiul avertizează, însă, Guvernul să țină seama de gradul de sărăcie al populației și de planurile de investiții ale companiilor.
  • Consolidarea fiscală ar trebui să vizeze creşterea veniturilor fiscale, cu respectarea unui raport de 4/1 între reducerea cheltuielilor bugetare și majorarea taxelor.
  • Abasorbția accelerată a fondurilor europene ar putea atenua mult caracterul pro-ciclic al consolidării fiscale.
  • Modificările în politica fiscală ar trebui să fie anunţate în prealabil după analize cuprinzatoare și estimarea impactului schimbărilor asupra economiei. Predictibilitatea politicii fiscale este esenţială în vremuri de incertitudine la nivel mondial. Guvernul ar putea să anunțe un plan pe 2-3 ani de reducere a taxelor pentru firme.
  • Atenție mărită la impactul reformei guvernanţei UE
  • Reducerea economiei subterane prin pedepse severe pentru cei care fac evaziune fiscală, inclusiv concedieri de salariaţi din instituțiile de control, pentru descurajarea acestor fapte.
  • Consolidarea oficiilor fiscale locale, îmbunătăţirea sistemelor informatice.
  • Transparentizarea achizițiilor publice și înființarea unui birou de audit independent pentru monitorizarea cheltuielilor publice.

Etichete:, , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Comentariile nu sunt permise.

%d blogeri au apreciat asta: