Conferinţa de presă a preşedintelui Comisiei de Apărare şi securitate a PNL, Corneliu Dobriţoiu, şi coordonatorului naţional al comisiilor de specialitate ale PNL, deputatul Radu Stroe, 03.11.2011

Radu Stroe

Permiteţi-mi să vă salut. Să vă mulţumesc pentru faptul că ați acceptat să participați la această conferință de presă. Să mulțumesc, de asemenea, reprezentanților sindicatelor militare prezenţi aici de faţă şi să îmi permiteţi să vi-l prezint, sunt convins că îl cunoașteți, pe domnul general Dobriţoiu, care este președintele Comisie de apărare și securitate națională a Partidului Național Liberal, iar eu, în calitate de coordonator național al comisiilor naționale speciale ale Partidului Național Liberal, vom ataca două teme:

Prima – ceva mai scurt pentru că lumea între timp s-a edificat, situaţia produsă ieri în parlament, dar şi astăzi referitoare la proiectul de lege al lui Cezar Preda privind modificarea Legii siguranței naționale și de organizare și funcționare a Serviciului Român de Informaţii şi a doua temă, care de fapt este cea mai importantă, domnul general vă va prezenta toate elementele esențiale, importante, stadiul de pregătire a Comisiei de apărare, securitate națională a Partidului Național Liberal în elaborarea programului, a viziunii și a programului PNL şi punerea în etapa următoare în discuţie împreună cu aliaţii noștri din USL, pentru că trebuie să pregătim lansarea și a acestei viziuni privind Apărarea, Externele și Securitatea națională.

Dacă îmi permiteţi la primul punct, opinia publică trebuie să ia act de faptul că acest proiect al lui Cezar Preda a fost o şmecherie caracteristică lui Traian Băsescu. De data aceasta, domnia sa n-a procedat ca în anii trecuți, n-a mai venit cu un pachet de legi ale securității, avizat și făcut de unii și de către alții, şi nu şi l-a mai asumat nici PDL-ul, nici domnia sa. A trimis un, ca să folosesc un termen marinăresc, a trimis un timonier alergător, un băiat de la Buzău, care, culmea, avea pretenţia să modifice legea securităţii naţionale și legea de organizare și funcționare a SRI-ului.

Ceea ce este esențial de reținut este această duplicitate a puterii, prin care îl aruncă pe Cezar Preda în acest război, dar CSAT-ul nu dă aviz acestui proiect. Vorbim de siguranța națională și de organizarea și funcționarea SRI-ului. Guvernul nu dă punct de vedere la acest proiect. Niciun fel. Consiliul Legislativ, de asemenea, nu dă niciun punct de vedere. Singura altă șmecherie pe care o realizează domnul Cezar Preda, în calitatea dublă a domniei sale, de inițiator al proiectului, dar şi de preşedinte al Comisie de supraveghere şi control SRI, trimite o hârtie cu patru rânduri prin care explică faptul Comisia de control și supraveghere SRI ar fi discutat şi avizat acest proiect.

Ceea ce vreau să vă spun, să fie limpede, Comisia de supraveghere și control SRI niciodată nu s-a întrunit și nu a luat în discuție un asemenea proiect. Deci, domnul Cezar Preda a semnat aşa ca primarul un document către Comisiile juridică şi de apărare, încercând să explice că de fapt Comisia de supraveghere și control a avizat acest proiect. Totul este un fals.

De ce n-au făcut treaba aceasta? De ce n-au dat aviz Guvernul, CSAT-ul? Pentru simplul fapt că textul proiectului de lege cuprinde niște dispoziții, niște articole prin care, practic, domnul Preda încurcă cele două puteri ale statului, le încalecă, dacă îmi iertați acest termen, deci, puterea judecătorească cu puterea executivă, pentru că în momentul în care, indiferent de zona de acțiune, un ofițer de informații devine și procuror în acel moment…. Ştiţi, pentru a exagera spre a se putea înţelege mai clar, mâine, Guvernul poate veni și el cu un ministru, doi și să-l facă procuror și să ancheteze problematica specifică Guvernului. Poimâine, de ce nu parlamentarii pot veni şi ei cu un deputat procuror sau un senator procuror să ancheteze problematica specifică parlamentarilor și putem împinge acest raţionament până la absurd.

Sigur că ei au încercat în textul de lege să introducă și câteva elemente, care sunt absolut necesare, privitoare la riscurile şi vulnerabilităţile la securitatea naţională, elemente care într-adevăr trebuiesc completate la lege, dar nu faci un proiect de lege care să modifice legea securității naţionale – în prezent îi spune siguranței naționale, corect va fi și sperăm să facem această modificare să se numească legea securității naționale. Nu poți face acest proiect, şi nu fac trimitere decât la Partidul Naţional Liberal care a emis, într-adevăr, un pachet de legi ale securității naționale, dar acest pachet de legi a fost elaborat și adjudecat pe de-o parte de către Guvernul Tăriceanu în cadrul şedinţei de guvern, pe de altă parte asumat de către toate grupurile parlamentare ale Partidului Naţional Liberal. Deci, noi, bine sau rău sau mai puțin bine, pe respectivul pachet de legi, politic, ne-am asumat responsabilitatea.

Ce fac ei? Adică PDL și Traian Băsescu? Îl pun pe Acarul Păun, pe Cezar Preda, despre care nici nu ştiu dacă să râd sau să plâng, să arunce pe piață un asemenea proiect de lege. După părerea mea, niciun individ, nici chiar Traian Băsescu, nu are capabilitatea tehnică, informaţională, ştiinţifică, nu în ultimul rând, de a elabora un proiect de o asemenea amploare, care este legea securității naționale a României. Noi ne jucăm aici și cu statul român și cu națiunea română și de aceea este important ca opinia publică să afle, dincolo de prostiile scrise în proiect, maniera, împinsă până la absurd, în legătură cu încălcările procedurilor parlamentare, în legătură cu faptul că nu se ia niciun fel de aviz și fiecare face ce-i trăznește prin cap. Asta s-a întâmplat, iar dovada faptului că PD-ul nu susține acest proiect de lege, deși, vă asigur că domnul Preda e un om normal la cap. Domnia sa n-a făcut-o pentru că nu ar fi normal la cap, a făcut-o dintr-o anumită sarcină, dintr-o anumită dispoziție, după părerea mea, ei nu au dorit să-și mai asume responsabilități pe această temă şi au pus un deputat să facă acest proiect de lege.

Dovada că așa stau lucrurile este că ieri, la Comisia de apărare, PD-ul a avut doi membri, iar astăzi, în parlament, PD-ul a avut 30 de membri în parlament. Singurul grup cvasi-total, cu excepția celor plecați în delegație în străinătate și bolnavi, a fost grupul Partidului Național Liberal.

Mă opresc deocamdată aici pentru că acest lucru am vrut, în principiu, să vi-l spun şi permiteţi-mi să îi dau cuvântul domnului general Dobriţoiu pe problematica foarte importantă pentru viitorul țării și pentru viitorul națiunii române, pentru Armata Română și, nu în ultimul rând, pentru securitatea națională în România.

Corneliu Dobriţoiu 

Vă mulțumesc! Îngăduiți-mi, mai întâi de toate, să mă alătur și eu cuvântului de bun venit al domnului Stroe și mulţumirilor domniei sale adresate colegilor mei din sindicatul cadrelor disponibilizate şi în rezervă, de la care aşteptăm propuneri pe baza propunerii de text pe care noi o ridicăm dezbaterii publice, începând de astăzi.

Doamnelor şi domnilor,

Demersul nostru se încadrează atitudinii adoptate la nivelul comisiilor de lucru ale Partidului Național Liberal ca să avem întâlnire cu dumneavoastră pentru lansarea proiectelor pe care comisiile le propun pe agenda de lucru, pe agenda politică a partidului și, ulterior, pentru dezbatere în cadrul Uniunii Social Liberale.

Referitor la proiectul de viziune al Partidului Național Liberal în domeniul Apărării, doresc să vă spun că, înainte de toate, în cadrul comisiei, noi am făcut evaluări asupra modului în care a fost gestionat domeniul Securității și Apărării în tot acest timp, de douăzeci de ani încoace, concluziile acelor evaluări să știți că nu sunt deloc pozitive și ele denotă o gravă incultură de securitate. De ce spun acest lucru? Pentru că dumneavoastră aţi fost martorii atitudinilor politice prin care, până acum, fiecare s-a jucat cu bugetele instituţiilor cum a crezut de cuviință. Pe de altă parte, se omite un fapt simplu. România este stat membru NATO cu drepturi depline și membru al Uniunii Europene, ceea ce reclamă îndeplinirea unor responsabilităţi asumate de statul român pe dimensiunea clarificării Apărării în cadrul Alianței Nord Atlantice

La ora actuală ce putem spune? Modul în care această guvernare a gestionat domeniul Apărării creează evidente probleme de securitate statului român în perspectivă. Lipsa de viziune a actualilor guvernanţi pentru gestionarea coerentă a domeniul Apărării a determinat convulsii inclusiv la nivel social. Deci, după cum știți și dumneavoastră, niciodată până acum, cu excepția scurtei perioade staliniste din istoria României, categoriile socio-profesionale nu au fost antagonizate într-o asemenea măsură între ele și chiar corpurile de cadre ale armatei, active și în rezervă.

O altă problemă care generează pierderea credibilităţii noastre strategice ca aliat este determinată de atitudinea puterii executive vizavi de proiecția bugetului Apărării. După cum bine știți, la ora actuală sunt alocate 0,79 procente pentru satisfacerea cheltuielilor complexe ale instituției, mă refer la cheltuieli de personal, cheltuieli de operare și mentenanță, cheltuielile cu înzestrarea. Or această scădere dramatică a bugetului alocat Apărării va genera probleme strategice României în calitatea de aliat. E adevărat, ați putea spune, că România nu este singurul stat care în perioada de criză a scăzut bugetul Apărării, însă aici trebuie să fim cu toţii conştienţi de faptul că descreşterea bugetelor Apărării la nivelul statelor membre ale Alianței Nord-Atlantice a determinat la ora actuală ca 75% din bugetul comun al Alianței să fie asigurat de către Statele Unite ale Americii, or, eu ştiu, la anul începe un an electoral în Statele Unite și mă întreb retoric care va fi oare atitudinea contribuabililor americani vizavi de candidații la preşedinţie.

Avem de-a face, practic, cu o erodare a credibilităţii strategice a Alianței, iar în ceea ce ne privește cu erodarea credibilității noastre strategice la graniţa de est a Alianței. La ora actuală doamnelor și domnilor, din cei 0,79% din buget, vă rog să rețineți că între 70 și 80% din acest buget se consumă pe cheltuieli de personal, ceea ce înseamnă că noi dezvoltăm o instituție care moare.

Falimentăm instituția, deoarece cheltuielile de operare şi mentenanţă, deci cele care trebuie să asigure, pregătirea trupelor, se cifrează undeva între 10 şi 15 %, iar dintre aceste procente, vă rog să reţineţi faptul că, aproximativ 70% din cheltuielile de operare și mentenanță sunt consumate pentru menţinerea participării noastre în teatrele de operaţii, iar pachetul angajat de România în teatrele de operații se situează undeva la 2% din structura de forțe. Deci, cu alte cuvinte, 2% din structura de forțe consumă 70, aproape 80% din bugetul operațional al Armatei. Gândiţi-vă ce se întâmplă cu marea majoritate a structurii de forțe, deci cu 98%. Cu alte cuvinte, uitați-vă că s-au creat premise serioase pentru falimentarea instituţiei. Dezvoltăm o Armată cu două viteze: una pentru export și o alta pentru consum intern. Or acest lucru nu poate să conducă decât la prăbuşirea credibilităţii noastre, ca să nu mai vorbesc de faptul că actualul buget după cum știți a compromis total orice modernizare a Armatei române în spiritul îndeplinirii obligaţiilor pe care noi ni le-am asumat la NATO.

Plecând de la aceste considerente, doamnelor și domnilor, noi am proiectat o viziune legată de creștere graduală a bugetului alocat Apărării, până la limita a 2%, limită acceptată şi susţinută politic de către şefii de state şi de guvern ai Alianței Nord-Atlantice, iar această creștere graduală propunem să se efectueze prin tranșe anuale de 0,30 din Produsul Intern Brut, în aşa fel încât la finele primului ciclu guvernamental să ajungem deja la o alocație de 2% din PIB.

Or o asemenea viziune ar permite restartarea programelor de modernizare, programelor de achiziție a Armatei în scopul creșterii capacității sale operaționale și implicit a relevanței noastre strategice la graniţa de est a Alianței. Mai mult decât atât, luăm în considerare atent suplimentarea acestor cheltuieli prin atragerea de fonduri suplimentare la bugetul de stat, ca urmare a stopării jafului înstrăinării în exces a infrastructurii Ministerului Apărării. Ca modalitate aceasta ar trebui trecută din domeniul public în domeniul privat al statului și administrarea Ministerului Apărării pentru a oferi o bază reală de susținere pe termen mediu și lung a costisitoarelor programe de înzestrare, absolut necesare în această perioadă pentru Armata noastră.

Ulterior găsiți în Program și  obiectivele politice de Apărare, care propun: creșterea capacității operaționale a forțelor, dezvoltarea unor capacități operaționale credibile, de asemenea ne propunem să continuăm participarea noastră în teatrele de operaţii în lupta împotriva terorismului și pentru stoparea proliferării armelor de nimicire în masă. Ne propunem, de asemenea, să conferim o nouă dimeniune controlului civil şi democratic în instituția militară, și în felul acesta să eliminăm efectele politizării excesive. Nu în ultimul rând, după cum observaţi, ne propunem creşterea relevanţei strategice a României, a rolului României, ca membru în cadrul Alianței Nord-Atlantice și al Uniunii Europene pe dimensiunea de Apărare.

Ultimul obiectiv inserat în acest proiect se referă la creşterea atractivităţii carierei militare pe piaţa forţei de muncă. Acesta este un subiect deosebit de sensibil, și vă rog chiar să parcurgeți elementele acelea, pentru că altfel, Armata Română nu va avea capacitatea să atragă în rândurile sale oameni cu capacități intelectuale și capacități fizice pe măsură, necesare pentru a opera echipamentele sofisticate şi foarte scumpe din dotarea Armatei.

Deci acest document reprezintă, în concluzie, un Pachet de idei pe care noi îl lansăm în dezbatere publice cu scopul ca în două săptămâni să îl întregim cu propunerile dumneavoastră (reprezentanții sindicatelor din domeniu – n.r.), ulterior să îl prezentăm aprobării Partidului Național Liberal, iar în baza aprobării să avem o bază de negociere cu partenerii noștri de Coaliție din USL.

Eu aș vrea să mă opresc aici și dacă sunt doritori să adâncim discuția pe tema culturii de securitate putem discuta oricând pentru că, ca o concluzie, incultura de securitate generează monștri. De ce spun această chestiune? O cultură de securitate fermă, fundamentată pe documente și instrumente operaționale în domeniul securităţii poate genera o viziune pe termen mediu şi lung a poziționării statului român ca un stat responsabil, în cadrul Alianței Nord-Atlantice și Uniunii Europene, acestea urmând să atragă de la sine şi evoluţia unei linii bugetare multianuale, care este indispensabil legată de proiecția planificării în cadrul NATO. NATO nu își planifică Apărarea de la un an la altul, ci își planifică pe o perioadă de șase ani.

Eu vă mulțumesc pentru atenție și îngădui să mulțumesc cu anticipație tuturor celor care se alătură demersului nostru, pentru a închega un document care să cuprindă inclusiv expertiza din zona sindicală, iar în final doresc să mulțumesc încă o dată membrilor de sindicat, pentru că prin acest demers, noi dorim să întărim dialogul cu sindicatele în promovarea politicilor publice ale Partidului Național Liberal.

Vă mulțumesc.

Reclame

Etichete:, , , , , , , , , , , , , ,

Comentariile nu sunt permise.

%d blogeri au apreciat asta: