Transcrierea conferinţei de presă susţinute de vicepreşedintele PNL Varujan Vosganian 23 iulie 2012

„Bună ziua!

Această conferință de presă este prilejuită de două evenimente care aparent nu au legătură, unul este pe fond politic, celălalt este în câmp economic, însă noi suntem preocupați de legătura care există între ele și de consecințele pe care le poate avea asupra câmpului economic o declarație sau o decizie de natură politică.

Pe scurt, este vorba, pe de-o parte, de intenția tot mai explicită a președintelui suspendat Traian Băsescu și a Partidului Democrat de a boicota referendumul de duminică, 29 iulie, iar pe de altă parte, atingerea de către cursul de schimb a pragului psihologic de 4,6 lei pentru un euro. În primul rând, în legătură cu acest posibil boicot, este limpede că Traian Băsescu își dă seama că majoritatea românilor nu-l mai dorește președinte.

Toate declarațiile care încearcă să acrediteze ideea că susținătorii săi ar trebui să boicoteze referendumul din 29 iulie nu sunt decât consecința faptului că Traian Băsescu își dă seama că a pierdut în această împrejurare în faţa poporului român.

Eu îi mai spun ceva lui Traian Băsescu! În situația în care mai mulți români vor vota pentru demiterea sa la 29 iulie decât românii care au votat pentru candidatul Traian Băsescu în 2009, acest lucru va fi la rândul său o expresie clară a voinței românilor de a nu mai avea președinte și va spulbera acest lucru orice legitimitate a lui Traian Băsescu de a ocupa fotoliul de la Cotroceni. Din 1990 și până acum, România duce o grea luptă de a pune laolaltă legalitatea, legitimitatea și normalitatea.

Legitimitatea înseamnă să te bazezi pe votul exprimat liber, neîngrădit și nefraudat al majorității românilor. Normalitatea înseamnă ca țara să aibă o perspectivă clară, bazată pe stabilitatea legilor.

Iar îmbinarea dintre legalitate, normalitate și legitimitate o dă dialogul politic. În situația în care susținătorii lui Traian Băsescu decid să boicoteze acest referendum, în speranța că pragul de 50% va fi ultimul zid protector al președintelui suspendat și, situația absurdă în care un președinte suspendat cu un vot zdrobitor majoritar împotriva sa, s-ar întoarce la Palatul Cotroceni, acest lucru ar avea un impact dramatic asupra evoluției principalilor indicatori macro-economici.

Traian Băsescu ne-a obișnuit cu faptul că albul este negru și negrul este alb. Pentru a decodifica limbajul lui Traian Băsescu, trebuie de fiecare dată să găsim adevărul în contrariul spuselor sale. Atunci când el se arată susținător al valorilor europene atunci când știm că, încă de acum câțiva ani, vorbeam de faptul că România n-ar fi intrat în Uniunea Europeană sub conducerea lui Traian Băsescu ar fi ajuns ca un fel de Belarus.

Atunci când vorbește de independența justiției, nu putem să nu ne gândim la paralelă dintre guvernarea liberală condusă de Călin Tăriceanu și guvernările succesive ale Partidului Democrat.

Nimeni nu pune la îndoială faptul că guvernarea liberală a fost mai onestă decât guvernările succesive ale Partidului Democrat care au atins recorduri în ceea ce privește corupția, în ceea ce privește legalitatea achizițiilor publice și în nivelul comisioanelor percepute oamenilor de afaceri. Cu toate acestea, între hărnicia dovedită de justiție în a solicita suspendarea miniștrilor liberali și pasivitatea manifestată în ce privește guvernele succesive ale Partidului Democrat, diferența este șocantă. Cu excepția cazului doamnei Ritzi și care a fost prelevat de presă și nu de Parchet, nu există nici un ministru sau secretar de stat al guvernării Partidului Democrat în cazul cărora Parchetul să fi avansat în cercetarea de natură penală. Din perspectiva justiției „independente” a lui Traian Băsescu, guvernele Partidului Democrat au fost guverne ideale.

Aceasta este, așadar, justiția independentă pe care ne-o propune Traian Băsescu și oricum comparația între „puşcăriabili” este o comparație care nu are element într-unul din membrele comparației, pentru că lista pușcăriabililor domniei sale este cât se poate de deschisă și evenimentele ultimelor săptămâni, şi dezvăluirile pe care le fac autoritățile de audit dovedesc acest lucru.

Din această perspectivă, pot să vă spun că, dimpotrivă, stabilitatea cursului de schimb și reîntoarcerea sa la un palier care să nu amenințe creditele românilor și care să readucă cursul de schimb la un nivel suportabil nu este dată de menținerea lui Traian Băsescu la Palatul Cotroceni, ci, dimpotrivă, de demiterea sa.

Faptul că, în ultimele săptămâni, cursul de schimb a avut această evoluție se datorează în mare măsură scăderii dramatice a investițiilor străine în ultimii ani, ajungând ca în 2011 ele să fie de cinci ori mai mulți decât în 2008. De asemenea, creșterea datoriei publice externe și datoriei externe per ansamblu și a serviciului datoriei externe în ultima perioadă şi faptul că, în viitor, vom avea o situaţie normală din punct de vedere politic, va contribui la reaşezarea cursului de schimb.

În ultimele două luni, guvernul USL s-a angajat în ample eforturi de restructurare la nivelul portofoliului de contracte al companiilor de stat, restructurare la nivelul administrației fiscale, restructurare la nivelul fondului în care se desfăşoară achiziţiile publice și, foarte important, restructurare la nivelul cheltuielilor bugetare.

După demiterea lui Traian Băsescu, proiectele guvernamentale și perspectivele execuţiei bugetare arată că România are șansa de a se reîntoarce la normalitate și acest lucru să se vadă şi în evoluţia cursului de schimb.

Dacă românii doresc ca în bugetele lor, dacă şi companiile doresc ca în perspectivele lor pe termen scurt, riscul valutar legat de cursul de schimb să fie diminuat, acestea sunt legate de demiterea lui Traian Băsescu.

Veți vedea rezultatele bugetare pe primele șase luni așa cum vor fi anunţate în scurt timp de Ministerul Finanţelor şi cum vor fi prezentate Fondului Mondial Internaţional arată un amplu efort în restructurarea cheltuielilor bugetare.

Semnalul pe care îl va da guvernul în perioada imediat următoare este acela că România va putea în 2012 să coboare deficitul bugetar din nou sub 3%. De aceea, preocuparea noastră pentru stabilizarea indicatorilor macro-economici este legată de preocuparea noastră de stabilizare a mediului politic şi una dintre condiţiile „sine qua non” ale stabilităţii politice este ca românii, pe 29 iulie, în majoritatea lor, să meargă la vot, şi marea lor majoritate să voteze DA pentru demiterea lui Traian Băsescu

Acest lucru este legat, cum vă spuneam, şi de modul în care ei vor trăi în perioada imediat următoare. Nu este doar expresia unei voinţe politice, ci expresia unei necesităţi ca mediul economic să se stabilizeze şi perspectivele să redevină favorabile.

Vă mulţumesc şi dacă aveţi întrebări…!”

 Întrebări din partea reprezentanților mass-media:

Jurnalist: Pe ce vă bazaţi când spuneţi că stabilitatea cursului depinde de plecarea preşedintelui plecat?

Varujan Vosganian: Stabilitatea cursului de schimb depinde de înlăturarea pericolului ca în mediul politic românesc să domnească în perioada următoare haosul. Venirea la Palatul Cotroceni a unui preşedinte care nu are legitimitatea obţinută prin vot pentru susţinerea sa de către majoritatea populaţiei ar duce în perioada următoare la o continuare a disputelor de natură politică, la emiterea unor mesaje incerte către mediul economic internaţional şi la o perspectivă neclară pentru investiţiile străine. O ţară, cum spuneam, trebuie să se bazeze pe legitimitate, care în orice mediul democratic este dată de exprimarea voinţei majorităţii cetăţenilor ţării. Ideea potrivit căreia cei care nu vin la vot, absenţii de la vot, sunt susţinătorii preşedintelui suspendat este o idee absurdă şi care de fapt ofensează pe majoritatea românilor, pentru că absenteismul, potrivit tuturor studiilor psihologice, în general, se poziţionează, ca structură, pe noţiunea de vot. Cei care nu vin la vot, dacă ar veni la vot, s-ar ioniza, s-ar aşeza pe structura votanţilor. De aceea, ideea că, dacă nu s-au prezentat 50%, înseamnă că peste 50% îl doresc pe Traian Băsescu preşedinte este o idee excesivă şi care ar putea să ducă România într-o profundă criză de legitimitate!

Jurnalist: Dar, dimpotrivă, dacă preşedintele ar fi demis duminică, în contextul acesta am avea automat alegeri prezidenţiale, deci, în niciun caz, apele nu s-ar linişti la nivelul clasei politice. Atunci, ce se va întâmpla?

Varujan Vosganian: În situaţia în care preşedintele va fi demis şi voinţa majorităţii românilor va avea un corespondent în prezenţa lor, atunci viitorul pe termen mediu al României va avea o extrapolare care va merge pe continuarea opţiunii lor la alegerile locale. Este limpede în acest moment că alegerile parlamentare vor fi câştigate de Uniunea Social Liberală şi campania prezidenţială va fi pusă şi ea sub semnul aceleiaşi susţineri de natură politică. Dacă în 29 iulie, referendumul va fi validat, pentru că nu mai pun la îndoială rezultatul referendumului din perspectiva votului, investitorii străini, structurile politice internaţionale, mediile economice şi sociale interne vor şti că au un interlocutor valid, un interlocutor stabil şi care va guverna ţara în următorii patru ani.

Jurnalist: Există un articol în hotărârea privind suspendarea preşedintelui că, dacă referendumul nu este validat de Curtea Constituţională, Parlamentul decide paşii de urat. Puteţi să ne spuneţi ce va face concret Puterea în Parlament, dacă la referendum nu se prezintă jumătate plus unu din cei de pe listă?

Varujan Vosganian: În privinţa asta, eu nu doresc să fac comentarii suplimentare, pentru că evaluările făcute de noi, sondajele pe care le avem, arată că majoritatea românilor se va prezenta la vot. În situaţia pe care o expuneţi dumneavoastră, trebuie să cântărim cu foarte multă atenţie paşii pe care îi avem de urmat şi de aceea nu vreau să prefigurez şi nu vreau să aprofundez posibilitatea ca Traian Băsescu să se întoarcă la Cotroceni. Tot ceea ce vroiam să spun acum era legat de atitudinea românilor dinainte de vot. În situaţia în care vor vota şi felul în care vor vota sau în care vor urma boicotul, ei trebuie să ştie care sunt consecinţele gestului lor. Cât despre consecinţele în plan practic, despre ele vom discuta atunci ca o consecinţă a deciziei pe care vom lua la nivelul conducerii Uniunii Social Liberale şi a grupurilor parlamentare.

Jurnalist: Dar nu excludeţi posibilitatea de a susţine că Traian Băsescu nu mai are ce căuta la Cotroceni în ciuda faptului că referendumul nu a fost validat?

Varujan Vosganian: În clipa de faţă, aşa cum arată sondajele de opinie, aşa cum arată expresia largă a opiniei publice, preşedintele suspendat Traian Băsescu a pierdut orice legitimitate de a se întoarce la Palatul Cotroceni.

Jurnalist: De ce interval orar ţin cont sondajele pe care USL le-a făcut?

Varujan Vosganian: Noi nu i-am întrebat pe români la ce oră doresc să vină la vot, ci numai dacă doresc să vină la vot. În privinţa asta… de ce vorbesc de legitimitatea votului? Poate că dumnevoastră mă veţi întreba dacă nu cumva este legitimă şi prezenţa la vot a jumătate plus unu dintre români şi am să vă răspund că atâta vreme cât listele electorale şi rezultatele recensământului nu au fost puse de comun acord, dacă socotim doar recensământul din 2011 şi rezultatele sale aproape definitive, pot să vă spun că toate sondajele, nu doar cele făcute de noi, arată că, faţă de populaţia stabilă de 19 milioane de români, rezultatul ar fi în proporţie de 100% limpede în ceea ce priveşte participarea românilor cu peste 50%. De aceea, în chestiunea pragului, am ridicat şi această obiecţie, care este reală: nu se poate ca în unele localităţi sau chiar în oraşe mari, persoanele cu domiciliu stabil să fie mai puţine decât persoanele care se află pe listele electorale permanente! De aceea, chestiunea fraudei pe care noi o contestăm acum ridică la rândul său anumite semne de întrebare, dar chiar şi în aceste condiţii, noi suntem pregătiţi să înfruntăm această prevedere legală şi, în analizele noastre, 55% dintre români se vor prezenta la vot, în ciuda boicotului Partidului Democrat Liberal.

 

Jurnalist: Sunt nişte semne de întrebare şi legate de faptul că aţi modificat formularul procesului verbal pe care trebuie fie completat în orice secţie de votare… V-au acuzat democrat-liberalii că, în felul acesta, creaţi premisele pentru fraudarea referendumului. De ce aţi mers pe această formulă, de a modifica procesul verbal?

Varujan Vosganian: Am observat o seamă de obiecţii le ridică Partidul Democrat, pornind de la modul de utilizare a Sistemului de Telecomunicaţii Speciale până la acestea legate de liste. Este foarte interesat că, în acest fel, Partidul Democrat nu face decât să dezvăluie practicile pe care le-au utilizat în trecut, pentru că se tem că noi vom face ca şi ei. E vorba de un referendum, e vorba despre o opţiune pe care românii o pot avea oriunde în România şi pot răspunde la aceeaşi întrebare, pot vota oriunde în secţiile de votare din întreaga lume. Acesta este motivul pentru care s-a ales această formulă, dar insistenţa cu care Partidul Democrat, împreună cu dorinţa explicită de a boicota alegerile, sugerează ideea unor fraude şi arată clar că Partidul Democrat şi preşedintele suspendat se pregătesc de diverse formule de a contesta votul popular din 29 iulie. Eu cred că autorităţile electorale vor fi pregătite, în situaţia unor contestaţii, să dea răspunsurile în măsură. În acest moment, îmi este imposibil şi ar fi peste conştiinţa mea să accept premeditarea de către Uniunea Social-Liberală de a frauda alegerile.

Jurnalist: Eu v-a întrebat, dacă îmi permiteţi, care a fost raţiunea pentru care au fost modificate acele formulare standard ale proceselor verbale…

Varujan Vosganian: Nu ştiu, ar trebui să discutăm exact cu formularul în faţă, nu am acel formular la mine.

Etichete:, , , , ,

Comentariile nu sunt permise.

%d blogeri au apreciat asta: