Monarhismul lui Antonescu

CAEste inutil să fac speculații despre factorul sau factorii care i-au împins pe unii blogeri auto-proclamați liberali să stârnească furtună într-un lighean, invocând o conversație particulară între Crin Antonescu și unul dintre blogeri, conversație avută cu ocazia Congresului PNL din aprilie 2012. Ei și sponsorii lor (presupun, de asemenea auto-proclamați liberali, sau poate chiar peneliști…) cunosc cauza, sau cauzele. Nu pot decât să presupun că dacă vom urmării un anume miros, vom ajunge undeva la granița dintre sectoarele 1 și 2, dacă nu cumva în ambele.

Ca martor la acea discuție, pot adeveri (și nu sunt singurul) că Antonescu nu a fost în nici într-un caz de a aduce ofensă Majestății Sale. Tot ceea ce a făcut președintele PNL a fost să se eschiveze din fața unei semi-provocări, cu o glumă.

Dincolo de acest incident… Se poate presupune că fără apropierea Congresului PNL și agitația în jurul unor necesare clarificări asupra poziției în cadrul sau în afara partidului a unor lideri ce se cred(eau) de neclintit, incidentul ar fi rămas uitat așa după cum și fost, și pe bună dreptate. A fost dezgropat însă și folosit pentru a se arunca cu noroi asupra unuia dintre cei mai sinceri monarhiști dintre oamenii politici ai momentului. Căci Crin Antonescu a fost monarhist încă de la începutul vieții sale politice, și a afirmat această opțiune chiar și în momente în care respectivul gest îi era contraproductiv politic.

Dacă pozițiile publice mai înseamnă ceva, să citim cu atenție câteva luări de poziție a lui Antonescu, față de cauza monarhică, din ultimii doi ani:

Jurnalist: Ați vorbit foarte des despre modificarea Constituției anul viitor. Spre ce tip de republică ne îndreptăm la anul sau poate spre monarhie? La un moment dat spuneați că ați fi de acord cu monarhia.
Crin Antonescu: Nu la un moment dat. Există oameni care la un moment dat au început să spună că sunt cam monarhiști. Eu am spus tot timpul. Bun, asta este o opțiune intimă, dacă vreți, pe care eu am declarat-o. (22-octombrie-2012)

pentru o ţară ca România forma de stat monarhică ar fi rezolvat multe probleme, ar fi consolidat democraţia, nicidecum ar fi diminuat-o, ar fi sporit prestigiul şi ne-ar fi scutit de foarte-foarte multe necazuri care vin astăzi sau au venit şi altădată de la Palatul Cotroceni, confuzii de multe alte lucruri. (28-octombrie-2011)

Eu sunt bucuros în chip special. În fond, m-am gândit că toţi cei care facem politică de mai multă vreme ne măsurăm victoriile sau înfrângerile după rezultatul câte unor alegeri, după faptul că suntem sau nu la putere, după faptul că suntem sau nu parlamentari, preşedinţi, miniştri şi altceva. Există victorii şi înfrângeri mai adânci, mai profunde, mai durabile. Or, pentru mine şi pentru PNL, care din 1990 am avut, unii fiind monarhişti, alţii fiind republicani, am avut o atitudine de respect şi de preţuire pentru istoria naţională dinainte de comunism, cu toate instituţiile, personajele, cu toate întâmplările ei, pentru mine şi colegii mei care am spus, în 1990, la propriu sau la figurat, „Trăiască Regele!”, repet, fără a fi unii monarhişti, pe-atunci când era riscant nu doar politic s-o faci, faptul că ţara noastră, în acest Parlament, a putut avea loc un asemenea eveniment este o victorie pe care nimeni nu ne-o poate lua şi e o victorie definitivă. (cu ocazia discursului MS Mihai I în Parlament)

Îmi pare doar rău că amintiții mai sus blogeri liberali, care se pretind și monarhiști, târăsc și Casa Regală într-o discuție care nu își are rostul, pornită de la o cauză deja pierdută, aceea a chilimanismului altoit pe una bucată poate că liberală, dar în mod sigur nu penelistă. Păcat!

Etichete:, , ,

17 comentarii pe “Monarhismul lui Antonescu”

  1. adrian 17 ianuarie 2013 la 8:23 AM #

    In Romania este o distanta uriasa intre vorbe si fapte. Inclusiv la dl. Antonescu. Altfel nu vad de ce „revolutia bunului simt” are ca blazon imaginea dlui Becali.

    Apreciază

    • Gondolin 17 ianuarie 2013 la 10:37 AM #

      ”revoluția bunului simț” a fost sigla sub care a fost desfășurată o campanie prezidențială (de altfel, pierdută!)
      În perioada respectivă Gigi nu era membru PNL, deci observația nu este consistentă.

      Apreciază

      • adrian 17 ianuarie 2013 la 2:22 PM #

        Deci odata spus si folosit, gandul e pus deoparte la „uzate”. Rezulta ca aspiratia catre bun simt este perimata. Multumesc pentru ca imi confirmati ceea ce constatam si practic prin mangaierea pe crestet a dlui Becali. Eu inca ma mai ghidez dupa zicala populara „Spune-mi cu cine te insotesti ca sa-ti spun cine esti”. Ma bucur ca nu s-a uzat inca in nicio campanie prezidentiala ca sa devina caduca …

        Apreciază

        • Gondolin 17 ianuarie 2013 la 6:21 PM #

          Primirea lui Becali în partid a fost pe niște considerente strict pragmatice/electorale (în condițiile în care USL se temea totuși că nu va atinge pragul critic de cca 54%, prag de la care ”ruperile” din partea Cotrocenilor nu ar ar fi afectat majoritatea simplă de care aveam nevoie în Parlament).

          Apreciază

      • adrian 17 ianuarie 2013 la 6:58 PM #

        Atunci rectific: „spune-mi cu cine te insotesti, excluzand momentele electorale de pragmatism, ca sa-ti spun cine esti”. Asa cred ca se rezolva pentru toata lumea care considera ca invocarea si cautarea bunului simt e doar o inspiratie de moment, pana sunt prostiti prostii care trebuie prostiti.

        Apreciază

        • Gondolin 17 ianuarie 2013 la 11:02 PM #

          nu sunt de acord cu tine. Dar pari atât de convins despre ceea ce spui, încât foarte probabil argumentele mele nu te interesează

          Apreciază

      • adrian 18 ianuarie 2013 la 8:56 AM #

        Imi pare sincer rau dar a spune ca cineva lanseaza o campanie revolutionara, menita sa reintroduca bunul simt in politica iar campania asta se rezuma la momentul electoral dupa care este aruncata la cos din „pragmatism”, asta nu prea imi pare a argument . Ca sa parafrazez un celebru personaj, cand vorbim de bun simt in politica „ori avem bun simt ori nu-l mai avem!” Daca ajungem sa argumentam ca bunul simt se poate suspenda dupa caz, mai ales cand decide liderul, atunci bine. Nu exista nicio scuza sau circumstanta atenuanta pentru aducerea lui Becali in parlament cu atat mai mult cu cat candidatura sa a fost scoasa din jobenul dlui Rares Manescu pe principiul „ii dau eu colegiul de la mine” la mine in filiala daca a szis sefu’. Agamita Dandanache … Si chiar daca ar functiona „argumentul” cu teama de neindeplinirea lui 54%, socoteala s-a dovedit fundamental gresita caci aportul acelui individ nu numai ca este nul dar este chiar negativ deci nu inteleg ce afacere a facut PNL ? Asadar daca asta e argumentul, eu zic ca este gresit caci viata o dovedeste din plin.

        Apreciază

  2. berenger 17 ianuarie 2013 la 9:13 AM #

    dincolo de aspectul amuzant ca omul situat in acest moment in pozitia de prim prezidentiabil este fie acuzat ca nu e monarhist, fie e aparat ca e monarhist, nu inteleg un lucru: folosesti foarte mult expresia „auto-intitulat” (liberal, monarhist etc.). ca sa fii liberal sau monarhist in romania, trebuie sa fii in posesia unui acord al unei instante superioare, care sa dea un certificat, ceva? altfel spus, optiunea de a fi liberal sau monarhist nu are valoare decat intr-un cadru institutionalizat?

    Apreciază

    • Gondolin 17 ianuarie 2013 la 10:35 AM #

      desigur că nu are nevoie nimeni de nici un acord pentru a se considera liberal, fie că este, fie că nu este. 🙂
      expresia era doar o săgeată către cei care, considerându-se liberali, ne numesc pe noi, cei ce suntem în cadrul PNL, ca fiind falși-liberali. Observi că eu sunt mai blând în exprimare… dacă asta contează 😛

      Apreciază

      • berenger 17 ianuarie 2013 la 11:42 AM #

        pai asta cam asa e: eu, ca liberal neafiliat, pot sa spun cu mana pe inima si cu o tona de argumente ca becali e un fals-liberal (ma opresc aici, desi am argumente pentru toti lideri pnl ca-s falsi liberali, dar n-are rost de intins degeaba o discutie). te rog sa ma contrazici, strict in cazul lui becali (care e un anti-liberal), iar daca nu poti (chiar mi-s curios cum o vei face), las-o mai moale cu sagetile pe scari.

        Apreciază

        • Gondolin 17 ianuarie 2013 la 6:18 PM #

          de acord ca Becali nu este un liberal în multe dintre convingerile sale, în comportamentul său social; pe de altă parte prin activitatea sa economică, el este mai liberal decât 60% din liberalii cu carnet.
          Oricum, ideea primirii lui Gigi in partid a fost că acesta va fi un episod pasager pentru ambele părți. Deci…

          Apreciază

    • berenger 18 ianuarie 2013 la 7:40 AM #

      hi, hi. doar dupa criteriul economic, seicii din peninsula arabica si piratii din somalia sunt cei mai mari liberali. ca sa nu mai vorbesc de pinochet. a fi liberal ie ceva mai mult decat a vinde si a cumpara. nu poti separa comportamentul economic de restul. becali e un antiliberal, iar atata vreme cat el, pasager, e liberal inregimentat, mai putina aroganta din spatele acestei inregimentari la adresa celor neinregimentati ar fi poate de preferat. sau nu…

      Apreciază

      • Gondolin 18 ianuarie 2013 la 2:47 PM #

        apropo de de Pinochet, în comportamentul lui economic era ”liberal” – asta nu se poate nega. Dar ar fi să ducem dicuția prea departe dacă l-am compara pe Gigi cu pirații sau cu generalul argentinian… sper că ești de acord.

        Apreciază

  3. Cristian 19 ianuarie 2013 la 4:02 PM #

    Eu nu contest faptul ca e posibil ca dl. Antonescu sa fi fost monarhist de multa vreme, banuiesc, la fel ca dumneavoastra, insa mie imi pare ca pentru oamenii politici romani apare o tentatie absolut irezistibila in fata posibilitatii de a ajunge presdintele tarii, o tentatie in fata puterii.
    Mie mi se pare cel putin curios cum in Romania, telul suprem pt un politician este sa ajunga presedinte, NU prim-ministru! Desi, daca te pretinzi mare om politic, cu viziuni, doctrine etc, pai atunci fii domnule prim-ministru, castiga alegerile, aplica-ti proiectele si viziunile, demonstreaza tuturor „potenta”, valoarea ta ca om politic! La noi nu! Toti se viseaza prezidentiabili! Adica ei vor doar sa aiba putere, nu si responsailitate, sa fie la „butoane”, cu serviciile, cu o parte din justitie, cu o imunitate garantata etc, pe aceeasi constructie a regimului prezidentialist ceausist.
    Mai pe scurt: senzatia mea este ca pentru domnul Antonescu, ca si pentru oricine altcineva in situatia si pozitia sa (poate mai putin dl. Corneliu Coposu, in anii ’90), a devenit MULT MAI IMPORTANT sa ajunga presedinte, pentru orgoliul sau personal, decat sa lupte pentru reinstaurarea monarhiei si readucerea Regelui nostru pe tron. In fond, daca ar face asta, atunci CAND ar mai ajunge domnia sa presedinte??? Nu?

    Apreciază

    • Gondolin 19 ianuarie 2013 la 7:40 PM #

      Reproșurile dvs adresate lui Crin Antonescu (precum și altor ”prezidențiabili”) sunt doar parțial îndreptățite. Dar a demonta argumentele dvs, precum și a contra-argumenta, mi-ar fi imposibil în acest spațiu. Din anumite binecuvântate motive. Rîmâne doar atât – vă respect părerea, dar nu o împărtășesc.

      Apreciază

  4. Cristian 19 ianuarie 2013 la 4:15 PM #

    Mie imi pare foarte rau pentru cei multi dintre monarhisti care inca mai cred, isi mai inchipuie ca votandu-l pe domnul Antonescu drept presedinte, Romania va face niste pasi mai aproape de o restauratie. Chiar domnia sa a recunoscut, in emisiune la dl. Radu Tudor, ca nu se poate pune problema ca dansul odata instalat la Cotroceni sa restaureze cumva monarhia, nici n-ar avea cum! A, da, o altfel de atitudine fata de Casa Regala, cu mult mai mult respect decat regimul lui Basescu, o colaborare chiar, la nivel institutional, asta da, asta s-ar putea face. Dar nimic mai mult.
    Eu personal nu vreau sa-l vad pe dl. Antonescu presedinte. Nici pe domnia sa, nici pe nimeni altcineva, eu vreau sa terminam odata cu acest sistem nefericit mostenit din comunism si sa facem trecerea spre un regim de tip parlamentar, conform cu aproape toate democratiile europene, sigur, adaptat la traditia noastra, care e una monarhica, nici intr-un caz republicana.
    Am convingerea ca doar astfel se vor putea pune lucrurile in ordine in tara asta,astfel incat atunci cand ar trebui sa ne preocupe starea economiei, alte probleme sociale, sa nu mai existe cohorta intreaga de dezbateri penibile despre nu stiu ce jocuri de putere, avand o parte din Justitie drept marioneta, de exemplu. Si exemplele ar putea continua la nesfarsit. Va dati seama in ce tara traim???

    Apreciază

%d blogeri au apreciat: