Declarațiile președintelui PNL, Crin Antonescu și a secretarului general al PNL, Eduard Hellvig – Cluj-Napoca – 5 septembrie 2013

”Bună ziua tuturor,

Ne-am văzut cu o parte dintre dumneavoastră la aeroport, ne vedem și aici. Încep într-adevăr cu acest lucru pentru că este foarte important. Pentru noi, actuala majoritatea parlamentară, oamenii propuși, susținuți de partidul nostru în administrația locală în diferite poziții, pentru Guvernul din care facem parte și pe care îl susținem, există priorități și în sensul acesta nu aș comenta mai mult, aș spune un lucru care mi se pare suficient și anume că dezvoltările, extinderea, noua pistă de la aeroportul din Cluj constituie o asemenea prioritate, având în vedere importanța majoră regională, nu doar municipală, nu doar pentru municipiul sau  județul Cluj, importanța majoră regională pe care un asemenea obiectiv, finalizarea acestui obiectiv o prezintă și în sensul acesta categoric vom susține și cu prilejul rectificării bugetului alocarea sumelor necesare pentru finalizarea sa, cu toate detaliile în care acum nu întru, deși am avut în discuția cu tehnicienii, cu constructorii, cu reprezentanții apelor române, am avut toate aceste detalii prezentate foarte clar în discuția de la aeroport. Este, așadar, un lucru pe care îl asum din punct de vedere politic, având în vedere și faptul ca ministrul Finanțelor este liberal, că ministrul Apelor și pădurilor este liberal, că, mai cu seamă, președintele Consiliului Județean, domnul Horea Uioreanu, este un liberal,  consider ca este o obligație politică majoră pentru noi, de care ne vom achita, susținerea și finanțare pentru finalizarea acestui obiectiv.

Este în general, nu doar în aceasta privință, o prioritate pentru noi, ca partid, Transilvania, pentru că am primit cu prilejul alegerilor locale, dar și cu prilejul alegerilor parlamentare multe voturi, am primit încredere, avem reprezentanți în conducerea consiliilor județene sau municipalităților importante din Transilvania și, nu doar din acest motiv, dar și din acest motiv, suntem foarte conștienți de responsabilitatea care ne revine și nu o evitam în nici un fel, o asum încă o data public în calitate de președinte al Partidului Național Liberal și copreședinte al Uniunii Social Liberale.

În al doilea rând, așa cum domnul președinte Marius Nicoară deja spunea, venirea mea sau prezența mea astăzi în orașul dumneavoastră este legata de o întâlnire cu colegii din partid. Se apropie niște alegeri, a căror data a fost amintita, 14 septembrie, nu voi putea fi prezent atunci, din păcate, dar, oricum la momentul alegerilor, se discută ce se discuta și după aceea se trece la alegeri.

Avem, poate, mai mult timp astăzi sa discutam foarte multe lucruri care preocupă organizația liberală clujeană, o organizație complicată, o organizație care e foarte importantă pentru întregul Partid Național Liberal și chiar dacă, în decursul timpului, în discuțiile pe care le-am avut cu președintele organizației și colegul meu de Senat , Marius Nicoară, cu Horea Uioreanu în dese rânduri la București, președintele Cj, cu alți colegi, cu parlamentari ai organizației, e momentul unei discuții mai largi și cu primari, și cu oameni din conducerea actuală a organizației pentru ca, indiferent de rezultatul alegerilor, care până la urmă sunt doar un moment normal, democratic din viața unei organizații, să conturăm foarte bine obiectivele politice pentru organizația PNL Cluj pentru perioada următoare și o spun din capul locului, ceea ce și colegii mei știu, ceea ce e valabil pentru întregul partid, obiectivul prioritar, în ordine electorală, este cel legat de alegerile europarlamentare.

Obiectivul principal este, desigur, buna guvernare, este activitatea majorității parlamentare, este preocuparea noastră, la nivelul Parlamentului , la nivelul Guvernului, la nivelul administrațiilor locale pe care le conducem, de a răspunde cu tot ce se poate și în fiecare zi așteptărilor pe care oamenii le au și angajamentelor pe care noi împreună, ca Uniune Social Liberală,  le-am luat în campania electorală.

Am vorbit, deci, despre această prioritate majoră și putem să intrăm în detalii, dar, discutând în strictă ordine electorală, pentru Partidul Național Liberal aceasta este prioritatea și pentru a contura, repet, cât mai bine obiectivele, și pentru a vedea ce trebuie făcut foarte  exact, cu pași, cu calendar  avem aceasta discuție care urmează și care este o discuție internă de partid.

Sunt împreună cu colegii mei, pe care, de altfel, dacă doresc să intervină, îi rog să o facă, imediat ce voi înceta, și voi înceta curând, după aceea sunt la dispoziția dumneavoastră, împreună cu domniile lor, pentru un dialog în termenii  în care îi doriți, deci gata să răspundem la toate întrebările pe care eventual le aveți de pus.

Întrebări din partea reprezentanților mass-media

Jurnalist:  La europarlamentare, dacă partidul are un target și dacă s-a fixat organizației clujene?

Crin Antonescu: Partidul are un target național, care a fost reconfirmat la întâlnirea forurilor statutare, Biroul Politic Național și Delegația Permanentă, recent la Mamaia, și acest target este de 25%.

Suntem, odată cu începerea toamnei, sezonul politic , suntem, în frunte cu secretarul general, care este în chip natural și statutar încărcat cu această misiune, suntem în procesul de evaluare rațională, ținând cont de diverși factori, în stabilirea unui target pentru fiecare organizație , nu am stabilit încă acest lucru, inclusiv pe acest subiect discuțiile de astăzi ne vor da niște elemente.

Eduard Hellvig: Pot să fac eu o completare. Sunt două lucruri de reținut: în primul rând, Partidul Național Liberal, în Transilvania este cel mai important partid politic ca pondere electorală și ca pondere de reprezentanți în administrația publică locală, ceea ce înseamnă că, pentru Partidul Național Liberal, Transilvania rămâne un obiectiv strategic pentru europarlamentare.

În ceea ce privește norma, să zic, de voturi stabilite pentru organizația Cluj, sunt două elemente care sunt luate în calcul: ponderea populației maghiare, care, practic, diminuează numărul de electori de naționalitate română care vor vota la europarlamentare, iar cel de-al doilea element ține și de capacitatea organizatorică și de capacitatea infrastructurii politice pe care partidul o are în județ. Putem să avem așteptări mari, pretenția mea ca secretar general este ca PNL, la nivelul județului Cluj, să câștige alegerile, dar trebuie să corelăm aceste intenții și cu o realitate din teren, și cu o realitate a specificului alegerilor europarlamentare. După cum bine știm, alegerile europarlamentare sunt mai mult alegeri în care partidele își aduc electorii la urne. Ca atare, va conta foarte mult capacitatea de organizare în fiecare localitate a Partidului Național Liberal.

Există, nu vă ascund acest lucru, un target stabilit pentru județul Cluj, așa cum există pentru fiecare județ, dar urmează să-l corelăm cu o realitate pe care o evaluăm în teren, ceea ce facem și în acest moment în județul Cluj.

(…)

Jurnalist: În ceea ce privește Roșia Montană, ați afirmat că doriți constituirea unei comisii speciale din parlamentari și reprezentanți ai societății civile. Cum vedeți această comisie și care vor fi atribuțiile comisiei?

Crin Antonescu:  Avem în acest moment următoarea situație: un proiect trimis de Guvern, pe care, în primul rând, trebuie să îl cunoaștem. Vă mărturisesc că proiectul pe care Guvernul l-a trimis, mie cel puțin îmi este necunoscut în toate detaliile sale. Guvernul, mai explic asta încă o data cumva în locul domnului Ponta ,nu pentru ca domnia sa nu ar putea să o explice, dar pentru că sunt eu aici o fac. Pentru că și eu am pus această întrebare. A asumat, oarecum în urgență, un astfel de proiect pentru ca, în termenii unor contracte și unor documente, care datează de foarte multă vreme, care nu au fost asumate de acest Guvern, să nu fie dat în judecată Guvernul, practic România, cu repercusiuni dureroase, eventuale, asupra bugetului, cu plata unor despăgubiri și așa mai departe. Așa se explică și faimoasa dedublare a premierului cu deputatul, dar nu dezvolt eu aici.

Sigur că un proiect are un mers obișnuit. Deci, proiectul acesta se duce la niște comisii. Da, Comisia economică, mediu, pentru avize, pentru fond, ăsta-i circuitul normal. Proiectul  n-are nimic  excepțional. Din punct de vedere formal, el se prezintă ca un proiect firesc.

Nimănui nu-i scapă faptul că, în societatea românească, acest subiect – cred că nu exagerez dacă spun în societatea românească dacă iau în calcul ce se întâmplă în presă, ce se întâmplă în spațiul virtual, ce se întâmplă, iată, în stradă – și în stradă se întâmplă un lucru foarte semnificativ. Nu fac parte dintre cei care atunci când văd o manifestație încep să mă gândesc: „Aoleu, cine a organizat-o?”. Nu, mă uit cine e acolo. Și dacă mă uit, și mă uit, la manifestațiile care de câteva zile au loc, văd foarte mulți oameni tineri, văd foarte mulți oameni care au aspectul, ca să spun așa, unor oameni instruiți, unor oameni informați, unor oameni civilizați, care, chiar dacă își susțin punctul de vedere cu ardoare uneori, asta este un semnal, sau cel puțin eu așa o privesc.

Deci, avem un proiect care, chiar dacă legal, formal, nu este unul excepțional, e un proiect normal, ca portanță socială, ca efect de dezbatere în opinia publică, este unul cu totul special. Neavând nici un dubiu asupra acestui lucru, pentru că nu este ipoteză, vedem aceste chestiuni, am vehiculat ipoteza sau propunerea de a constitui o comisie specială în Parlament care să analizeze acest proiect, și o comisie specială nu ca să mai inventăm o comisie, că eu am o reticență la suplimentul de instituții, ci pentru că, într-o asemenea comisie, s-ar putea deschide dezbaterea. Deschide în sensul că ar putea fi invitați, și cu siguranță ar veni acolo, reprezentanții ONG-urilor, reprezentanții grupurilor, reprezentanții tuturor intereselor sau opiniilor din societate, așa cum se manifestă ele, într-un cadru normal, politic, democratic, constituțional. Asta este ideea, acolo temele mari și, eventual, detalii semnificative ale proiectului ar putea fi discutate, asta ar asigura transparență, asta ar asigura posibilitatea ca toți cei care se exprimă în presă, în mediul virtual sau în stradă, având în continuare la dispoziție această formă de manifestare în cadru legal, să o poată face și în cadru oficial, în cadru parlamentar, deci să-și spună punctul de vedere pentru ca decidenții, parlamentarii din comisie și, ulterior, toți parlamentarii, să cunoască foarte bine poziția, argumentele, interesele acestor oameni.

Jurnalist: Ce garanție există că o astfel de dezbatere și comisie vor fi reale? Vă dau un exemplu de acum o săptămână, de la Roșia Montană, unde a fost în vizita Comisia UNESCO a Parlamentului și care a avut discuții doar cu reprezentanții și doar după un program efectuat de către Companie, au refuzat să se întâlnească cu opozanții locali și nu au invitat din domeniul Patrimoniu- pentru că era pe problema patrimoniului, nu au invitat asociațiile și specialiștii care, în nenumărate rânduri, au făcut studii pe această temă, după care au raportat că s-au informat și s-au documentat la Roșia Montană. Cum putem avea garanția că o astfel de comisie nu va repeta acest scenariu?

Crin Antonescu:  Eu vă pot da, ca să spun așa, o jumătate din garanție. Sunt președintele uneia dintre Camere, chiar dacă nu eu voi conduce această comisie sau probabil nici nu voi face parte din ea, pentru că vom încerca să constituim comisia cu colegi de-ai noștri care sunt în comisiile oricum direct vizate și avizatoare pe acest subiect, dar va pot da garanția că această comisie va fi constituită și va avea un regulament de funcționare care să facă dezbaterea-așa cum spuneți-să asculte toate părțile.

Îmi pare rău, eu nu sunt un specialist nicicum al acestei probleme dar îmi aduc aminte că nu e prima dată când, fie și un simpozion, fie și o dezbatere, când se ridică o astfel de problemă, că nu a fost reprezentată suficient una dintre părți. Eu cred că de această dată suntem în situația, și avem cu toții – Parlament,ONG-uri,reprezentanți ai societății civile – maturitate să putem măcar stă la o masă și să discutăm rațional, calm toate argumentele.

Jurnalist:  Ați spus că Legea nu este una specială ci este una și urmează un demers normal. Ieri am publicat raportul Ministerului Justiției, care este ignorat de acest proiect de lege și care a fost susținut mai departe, în care se spune negru pe alb că sunt mari vicii, riscuri de vicii de constituționalitate,legate în special de exproprierile  cu dublă expropriere, plus, citez, va avea ca efect restrângerea drepturilor cetățenilor. Poate o astfel de lege să ignore un astfel de aviz și să meargă mai departe?

Crin Antonescu: Păi stați că nu știu la ce raport faceți…

Reporter: Raportul Ministrului Justiției.

Crin Antonescu: Deci este un aviz cu observații?

Reporter: Se transmite spre analizare Domnului Șova, nu da nici un aviz.

Crin Antonescu: Păi eu nu înțeleg cum a plecat proiectul fără avizul Ministerului Justiției.

Eduard Hellvig:  Deci, din Guvern, dacă pleacă, trebuie să meargă cu avizul ministerelor, cu observațiile de rigoare.

Crin Antonescu:  Știu, de exemplu, de la Varujan Vosganian, ministrul Economiei, că domnia, care nu se află în țara la momentul avizării, a lăsat dispoziții clare secretarului de stat Ciocănea pentru aviz cu observații și sunt o serie de observații acolo, șase observații.

Jurnalist: Documentul din 13 august pur și simplu trimite legea spre reanalizare după ce se fac pe 18 pagini toate aceste observații și o trimite spre analizare deci nu-i dă aviz!

Crin Antonescu: Vom vedea acest lucru, eu repet, dacă proiectul – n-a intrat pe circuit – dar fără avizul ministrului Justiției, vă pot spune că dacă nu are acest aviz – ceea ce eu nu vreau să vă contrazic, pentru că păreți mai informat strict pe speță – dar dacă nu are avizul ministrului Justiției cred că nici nu putem sa îl luăm în discuție. Vom vedea exact.

Jurnalist: Legat tot de cazul Roșia Montană, din declarațiile miniștrilor liberali și ale altor liberali, se pornește de la premisa beneficiilor, și în special al locurilor de muncă. Aș dori să știu dacă se ia în calcul câte locuri de muncă vor fi distruse în alte domenii în Apuseni, în domeniul turismului, agriculturii, a prelucrării lemnului. Vă dau un exemplu din strategia de dezvoltare a orașului Câmpeni unde scrie negru pe alb toate aceste avantaje și se spune faptul că proiectul minier reprezintă o amenințare pentru toate aceste locuri de muncă. Doar la fabricile de mobilă din Câmpeni lucrează peste 1000 de oameni, iar principalul avantaj competitiv al acelor fabrici este lemnul ieftin din zonă. Sunt luate în calcul toate aceste lucruri? Pentru că nu le-am văzut în dezbatere…

Crin Antonescu: Dezbaterea încă nu a început, deocamdată este o dezbatere publică , vorbesc despre dezbaterea oficială pe proiect în comisii. În PNL, precum probabil și în celelalte partide, să știți că există trei categorii de oameni, vorbind acum de parlamentari: există oameni care încă nu și-au formulat o părere și nu sunt gata să dea un verdict, printre care mă numar, există colegi parlamentari care sunt în chip foarte hotărât pentru acest proiect, unii chiar miniștri, s-au pronunțat, foarte hotărât, dar calm, nu spune nimeni că e moarte de om dacă nu se face proiectul. Dar există colegi parlamentari liberali foarte hotărâți împotriva proiectului, am să vă dau exemplu europarlamentarului Renate Weber sau al deputatului de Cluj, Radu Zlati, care și-a făcut publică părerea. Am dat numai două exemple, mai sunt multe altele.

Eu cred, asta este tot ce pot să spun în acest moment, că deja în legătură cu acest proiect nu mai avem de calculat doar la rece, strict economic, ce câștigăm, ce pierdem, ce oportunități avem și poate le ratăm dacă nu-l facem, ce riscuri avem dacă îl facem. Eu cred că trebuie să luăm o decizie politică, și așa sper să o luăm ca partid și grupuri parlamentare, luând în calcul impactul social. Pentru că există proiecte economice perfect fezabile, câștigatoare din punct de vedere economic, dar care pot avea un impact social sau costuri sociale care nu se măsoară în bani, mult prea mari. Eu așa o să propun colegilor noștri să abordăm această discuție.

Jurnalist:  Una dintre revendicările străzii este legată de o comisie de anchetă, mai mult decât o comisie specială, care ar putea să facă lumină în tot acest caz. Sunteți dispus ca înainte de a lua o hotărâre să constituiți o comisie de anchetă?

Crin Antonescu:  Anchetă pentru ce?

Jurnalist: Pentru a înțelege tot acest caz, de la pornirea lui până la locul în care s-a ajuns.

Crin Antonescu: În general, comisia parlamentară se poate face atunci când se reclamă un abuz, proasta funcționare a unor instituții. Evident că dacă cineva are elemente ca să pună în această lumină lucrurile, se face o comisie de anchetă. Deocamdată însă, noi trebuie să dăm un răspuns acestei teme, pentru că orice părere am avea trebuie să fim, cred, de acord toți că un răspuns, o decizie după atâția și atâția ani de amânări, de creșteri și scăderi de acțiuni ale altora, de dezbinare deja destul de dureroasă în interiorul societății, trebuie să luăm o decizie: da sau ba.

(…)

Jurnalist: Când vom avea această comisie specială? Vă întreb pentru că dezbatere iarăși în Parlament în care vorbesc doar liderii de grup nu este o dezbatere reală. Deci acea comisie specială – când îi vom cunoaște atribuțiile, componența?

Crin Antonescu: Cred că săptămâna viitoare vom avea o primă discuție despre asta. Aș mai spune două lucruri. Unu, ce poziție voi avea eu personal, ca om politic și lider politic, și ce poziție va avea PNL va fi clar. Va fi asumat, nu va exista nicio ambiguitate, pentru că văd că există, cu niște temeiuri, suspiciunea că toți politicienii o cam scaldă în legătură cu acest subiect, că unii ar vrea să facă și proiectul că este mai bine așa, dar să nu se supere nici cu atâția oameni care sunt împotrivă. Nu, la noi va fi foarte clar.

Jurnalist: Înseamnă că va fi o poziție a partidului pe care o vor respecta parlamentarii?

Crin Antonescu:  Asta nu pot eu sa angajez, poziția mea în orice caz va fi clară, vom încerca să avem o poziție a întregului partid fără a putea încălca până la urmă libertatea de vot a fiecărui parlamentar.

Și al doilea lucru pe care aș vrea să-l spun este următorul. Chiar dacă astăzi nu este foarte confortabil pentru legiuitor, pentru Guvern, pentru nimeni, că lucrurile capătă un grad de incandescență din ce în ce mai ridicat, eu încerc  să văd partea bună și vreau să vă spun că, într-un fel, ce se întâmplă acum în societate și chiar în stradă – vorbesc de formele civilizate – este un semn bun pentru democrație. Pentru că dacă noi, în legătură cu cât mai multe decizii politice sau guvernamentale am avea o asemenea emulație a societății civile, am avea un asemenea răspuns, am avea un asemenea dialog, toate aceste lucruri ar fi benefice pe termen lung pentru democrația românească. Distanța între aleși și alegători în chip tradițional s-a mărit, ca și numărul câinilor vagabonzi, și asta nu este bine.

Jurnalist: Veti susține votul nominal pentru această lege?

Crin Antonescu: Da. Mie îmi pare că nu există niciun motiv pentru a susține la o asemenea lege votul secret. Cu atât mai mult cu cât spunem „Domnule, nu putem să punem mâna în gât niciunui parlamentar, nu există mandat imperativ”. Încercăm ca partid să avem o poziție, fiecare are dreptul. Nu mai are sens asta, deci dacă eu am o părere, chiar diferită de a partidului meu, eu vreau să se cunoască această părere pentru că o am, pentru că eu socotesc că reprezint niște oameni din societate. Mie îmi pare clar că trebuie să avem toți, partide, lideri, parlamentari, om cu om, curajul sau demnitatea de a asuma public opțiunea noastră. Categoric, susțin votul deschis, nominal la această chestiune.

Jurnalist: Legat de cazul ministrului Varujan Vosganian, cum apreciați exact acum declanșarea procedurilor de urmărire penală, care credeți că este dedesuptul, dacă există?

Crin Antonescu: Eu nu apreciez… eu am vorbit despre coincidențe în general și nu mă refer la acest caz. Eu nu pot să apreciez momentul pentru că nu eu decid momentul și nu este corect ca cineva să asume vreo cenzură asupra momentului. Nu spun nici eu, nici tot Parlamentul, nici Guvernul, nici Procurorul General, nu spune nimeni unui procuror când să își finalizeze  sau să considere ca finalizat cazul, când să dea drumul dosarului. Nu am comentarii în legătură cu momentul.

Am comentarii în legătură cu conținutul, în legătură cu acestă acuzație și în legătură cu ceea ce nouă, ca senatori, ne-a fost înaintat. Sunt multe discuții aici, îl consider, până când aș vedea eu ceva concret care să îl incrimineze și mai cu seamă până când o instanță ar spune contrariul, îl consider nevinovat pe Varujan Vosganian. Am văzut un dosar – înaintat, sigur nu este vorba despre tot dosarul, ceea ce s-a înaintat pentru solicitare Parlamentului – o înșiruire de interpretări și de supoziții, nu am văzut nici măcar o dovadă concretă sau măcar o înregistrare de vreun fel. Las că nu orice fel de înregistrare în care un om vorbește la telefon sau doi oameni care vorbesc despre un al treilea este o probă, dar nu am văzut nimic, nici măcar vorbindu-se despre Vosganian, necum Vosganian. Și, ca atare, atât cât cunosc eu și cât am văzut din această chestiune, precum și argumentele pe care Varujan Vosganian le-a adus public, mă fac să cred cu tărie în nevinovăția lui Varujan Vosganian. Sigur că asta nu înseamnă, în niciun fel,  că dorim să obstrucționăm sau să acuzăm organele de anchetă. Să-și facă treaba, nimeni nu le împiedică. Comisia Juridică a Senatului a fost la Biroul Permanent de marți deja sesizată imediat ce a venit materialul de la Parchetul General, a fost trimis Comisiei, Comisia se va pronunța într-un timp probabil destul de scurt, va veni în plen și va propune o decizie sau alta.

Jurnalist: Care va fi poziția parlamentarilor PNL față de legea câinilor fără stăpân în contextul în care 54 de parlamentari PNL au avut o sesizare în trecut la Curtea Constituțională?

Crin Antonescu: Problema – îmi pare rău că trebuie să revenim la ea și îmi pare rău că ea există, nu că revenim la ea – problema noastră este nu dacă avem sau nu cadru legislativ pentru a putea să rezolvăm, pentru a putea municipalitățile, administrațiile locale, dacă acolo este sediul competenței, să rezolve problemele. Avem dovada, fără să intrăm în dispute juridice, că în multe orașe din această țară problema s-a rezolvat sau, în orice caz, s-au făcut pași foarte –foarte semnificativi pentru a fi rezolvată.

Doi. Noi, cred, confundăm niște probleme și sub imperiul emoției și poate al politicianismului tradițional, inclusiv, în opinia mea, domnul președinte Băsescu o face. În această împrejurare, domnul președinte Băsescu este singurul care a spus ceva concret, care a propus o măsură urgentă și concretă. I-a propus Guvernului să dea o ordonanță care să ce? Să eutanasieze câinii. Pentru a eutanasia câinii, trebuie să-i prinzi.

Problema care, cred, nu mai necesită nici un referendum, chiar pe gratis dacă ar fi, este următoarea: nu aceea dacă omorâm câinii sau nu – asta o să împartă publicul. În acest moment, pe nenorocirea îngrozitoare, îl va împărți într-un anumit fel, după un timp în altul, dar sunt împărțiți.

Unde cred că nu suntem împărțiți? Nu există niciun român normal la cap, oricât de iubitor de animale și de câini în speță, care să accepte ideea că acești câini trebuie să umble pe stradă fără stăpân și implicit periculoși.

Deci problema noastră este nu să omorâm câinii sau să nu-i omorâm, ci să nu avem câini vagabonzi pe stradă, exact așa cum în toată Europa nu există câini vagabonzi pe stradă decât ca un fapt excepțional. Deci în România subiect de presă devine, și e normal, o asemenea tragedie, în Occident subiect de presă ar fi dacă un câine vagabond ar mușca un cetățean, nu dacă ar omorî un copil. Deci problema noastră este să nu avem câini pe stradă.

Avem noi legislație, și încă de ani buni, pentru a putea să nu mai avem câini pe stradă? Răspunsul este da. Trimiterea la o formă sau alta a legii, la eutanasie sau la altceva, la sterilizare, astea sunt alte chestiuni asupra cărora putem discuta, putem avea păreri, dar câinii au ajuns să omoare oameni în România pentru că sunt pe stradă, nu pentru că se discută în Parlament un tratament sau altul după ce ei sunt prinși.

Ca să nu mai ai câini pe stradă, deci ca să-i prinzi, pentru că și ceea ce propune domnul Băsescu, o ordonanță pentru eutanasiere – deci ce spune: îi luăm, îi ținem șapte zile, un termen rezonabil, după care dacă nimeni nu-i adoptă, îi eutanasiem. Dar pentru ce să dau o ordonanță, de ce este nevoie de o ordonanță ca să mă duc să-i strâng, când legislația acum îmi permite?

Nu pot să-i strâng dacă am trei mașini de hingheri, ca să vorbim în termeni populari, pe tot Bucureștiul. Nu pot.

Jurnalist: E o situație generală, în întreaga țară, nu cred că autoritățile sunt suficient de pregătite, cu câteva excepții.

Crin Antonescu:  Dacă nu sunt pregătite, nu sunt pregătite, îndrăznesc s-o spun, nu din cauza legislației, pentru că cine vine și-mi spune “Nu am bani să fac mai mult”, e normal să-l întreb: “Ai un proiect”.  Nu vorbesc de primarul X sau Y, că aici cel mai mare, aproape dezgustător lucru în fața acestei tragedii este cum încearcă unii să ciupească niște puncte și cum încearcă să-i înfunde pe alții. Nu-i asta problema. Întrebarea pentru orice administrator este : „Ai un plan de atâția ani? Ai un buget? Nu-ți ajung banii, dar câți bani îți trebuie? Ai calculat, ai făcut acest calcul?”. Pentru că haideți să vă spun un lucru: este o problemă atât de gravă, în municipii ca Bucureștiul, de pildă, încât ea ar fi fost normal să treacă înaintea chiar a curățeniei publice, pentru că mizeria este greu de acceptat, dar nu te omoară, înaintea tuturor celorlalte lucruri, înaintea milioanelor de crizanteme și de trandafiri și de alte flori, care sunt foarte bine venite, cine are bani să le pună, toți vrem să trăim în orașe frumoase , dar mai întâi să nu ne mănânce câinii copiii. Deci în ordinea priorităților bugetare poate trebuiau mai multe mașini cu hingheri care aveau destulă lege ca să strângă câinii. Asta este chestiunea și ce vom vota noi pe o speță care ține deja de filosofia dreptului animalelor  nu are nicio legătură cu debandada câinilor vagabonzi în stradă.

Jurnalist: Există o poziție comună? Ce se va întâmpla?

Crin Antonescu: Părerile sunt împărțite și în privința asta, o să vedem, o să discutăm, dar repet, e o falsă problemă, ea nu se leagă de situația câinilor din stradă.

Jurnalist: Un referendum va rezolva această problemă?

Crin Antonescu: Nu, în primul rând că este pentru mine dificil să văd cum sună întrebarea referendumului. Îi întrebăm noi pe oameni ”Doriți să mai fiți mușcați de câini sau să vă fie copiii în pericol?”. Are rost să punem o asemenea întrebare? Toată lumea o să spună ”Da, dorim să nu mai fim în pericol”. Doi, punem întrebarea ”Doriți să omorâm toți câinii?”, sunt foarte mulți oameni care nu doresc să fie omorăți toți câinii, dar în orice caz nu vor să-i întâlnească pe stradă. Trei, referendumul nu are, în sensul acesta este mai logic ce a propus Traian Băsescu, pentru că Traian Băsescu a propus: Hai să dăm cu eutanasierea! Ordonanța se dă mâine, măcar o luăm pe o cale. Referendumul evident că nu poate avea putere de lege și nu e decât o întârziere, nu mai spun și o cheltuială, pentru ca după aceea cum primarul general, n-am nicio îndoială, bine intenționat, spunea: O să am rezultatul acestui referendum cu care am să mă duc să fac presiune asupra parlamentarilor.

Păi, vino direct și fă presiune, nu mai face referendum că e clar că toată lumea vrea rezolvarea probleme, deși, încă o dată o spun, degeaba se face presiunea aici. Ai Consiliu General, ai majoritate, ai o puternică susținere a cetățenilor Capitalei, ai buget semnificativ. Dacă n-ajunge, spune. Poate mai vine Guvernul, poate mai vin nababi din societate, dar trebuie să ai un plan și să-l ții. În sensul acesta, eu, deși, evident decizia nu e a mea, e a Consiliului General, eu nu văd, sincer să fiu, rostul referendumului.

Jurnalist: Ați fi de acord cu eutanasierea?

Crin Antonescu: Eu consider că trebuie luate imediat toate măsurile posibile, oameni angajați, suplimentați pentru ca acești câini să fie strânși. Principial, nu sunt pentru eutanasiere. În situația practică însă, pentru că nu facem filozofie, ci trebuie să dăm soluții practice, în situația practică mă tem că nu avem cum să rezolvăm această problemă, nu avem cum. Nu avem logistica, fondurile pentru că s-au pierdut atâția ani. Ea putea fi rezolvată! La banii care s-au cheltuit, la banii care puteau fi alocați cu spor, ea se putea rezolva. Acum, mă tem că suntem siliți să recurgem și la eutanasiere dacă vrem să rezolvăm problema, cu durere în suflet. Dar încă o dată vreau să spun, admițând eu, personal, pe cât am datele problemei, că n-avem cum să evităm eutanasierea: 1. că trebuie prinși și 2. această tragedie, copilul acesta a murit într-un chip atât de îngrozitor din cauza oamenilor, nu din cauza câinilor. A murit din cauza oamenilor.

Jurnalist: Domnule președinte zilele acestea se dezbate în Senat proiectul de modificare a Legii minelor nr 85/2003, care o dată adoptat ar putea permite exproprierea în numele statului de către un investitor privat. Cum justificați necesitatea unei astfel de legi, în contextul în care dreptul de proprietate este garantat  în Constituție și cât de transparentă va fi dezbaterea în Senat? (…) E proiectul din 2009,care a mai fost în 2011 (…) de către Rușeț și Greblă

Crin Antonescu:  Da, deci este un proiect a doi parlamentari, nu sunt parlamentari liberali, nu îl cunosc, se va dezbate…

Jurnalist: În aceste zile este în Senat.

Crin Antonescu: Înțelegeți-mă, nu știu pe dinafara ordinea Senatului, are sute de proiecte. Oricum, nu are importanță, domnișoara pune o problemă de principiu. Bineînțeles că există dreptul la proprietate și nu noi liberalii vom fi cei care să avem îndoieli asupra acestui lucru și vă reamintesc că noi am fost inițiatorii acelei mișcări în urma căreia, în sfârșit, când s-a modificat Constituția, s-a garantat, s-a ajuns ca această Constituție a României în vigoare să garanteze, nu doar să ocrotească proprietatea. Totuși trebuie spus următorul lucru, nu cunosc termenii acestei legi: peste tot în lume există situații reglementate în așa fel încât proprietarul să fie despăgubit.

Jurnalist: E vorba de proceduri prin care firma privată expropriază în numele statului, deci procedurile nu sunt făcute de stat.

Crin Antonescu: Despre asta, că nu cunosc detaliul legii, sigur că este de discutat. Despre principiul exproprierii în general, el există peste tot. Totul e să fie aplicat în condiții legale și constituționale în așa fel încât să nu afecteze în fond sau să nu păgubească, practic,  pe proprietari. Și Constituția face această….

Jurnalist: În ultima perioadă au venit informații și mesaje dinspre liberali, multe informații au fost pe scena publică,  deși nu vreau să vă sugerez răspunsul, dacă ați făcut un bilanț în raport cu partenerul dumneavoastră de guvernare, nu vi se pare că liberalii sunt prezenți într-un anumit fel pe scena publică?

Crin Antonescu: Ba da, ei sunt prezenți într-un anumit fel.

Jurnalist:  E pozitivă, negativă sau neutră prezența liberalilor?

Crin Antonescu: Prezența liberalilor pe scena publică? Eu nu cred că e vorba de pozitivă sau negativă, depinde la ce vă referiți. Dacă vă referiți la modul în care ne prezintă unii sau alții, este evident că există o campanie împotriva Partidului Național Liberal. E o campanie și pe media, într-o bună parte din media pentru că în momentul în care repeți, sfidând o realitate simplă și recentă, repeți că PNL sau Antonescu a desemnat un penal la Ministerul Transportului, adică pe Silaghi, când tu știi bine că în momentul desemnării, Ovidiu Silaghi nu avea și nu avusese cea mai mică problemă.  Când am fost la președintele țării și l-am întrebat clar, până la urma e vorba și de imaginea acestei țări, dacă are vreun element care nu poate fi făcut public, dar pe care… că dânsul m-a chemat, dânsul a zis “aș vrea public să ne întâlnim”. A zis “nu, n-am nimic”.

Când premierul se interesează, cum se procedează legal, la toate sursele de informație, și nimeni nu are niciun element, cum poți să spui că am desemnat un penal?  A, că pe ultimele zile ale termenului lungit de domnul Băsescu, a apărut DNA cu ceva, e o altă discuție. Dar PNL nu a desemnat un penal.

Am dat un exemplu spectaculos. Totuși, această secțiune, ca să spun așa, din mass-media, sănătoasă, solidă, mare repetă – că important e sa repeți un clișeu, că asta rețin oamenii – penal, penal, penal. Sigur că nu e o imagine favorabilă, dar eu vorbesc de ce facem noi, iar eu apreciez prestația publică, vorbim acum de partid în ansamblu, pozitivă, dar insuficientă. Este o prestație sub, vorbim de comunicare, sub posibilitățile partidului.

Jurnalist: Cât de corectă este afirmația că liberalii încasează pasivul guvernării și social-democrații activul?

Crin Antonescu: Total falsă. În primul rând, așa cum ne arată, eu nu îmi aduc aminte, cred că nici dumneavoastră, nu îmi aduc aminte de un guvern din ‘90 încoace, la sorocul căruia lumea să se fi împărțit și să fi spus, că au mai fost guverne de coaliție: “Domnule, jumătate din acest guvern a fost foarte bună și jumătate foarte proastă”. Guvernele au avut o notă de plată în comun, asta s-a întâmplat.

Doi. Nu văd de ce… sigur, premierul Ponta, este o prezență mediatică extrem de puternică, și ăsta este un lucru care pe noi nu ne deranjează, pe care noi l-am asumat. Am spus, vrem să avem un prim ministru puternic pentru că e prim ministrul unei majorități de 70%, pentru că avem lucruri serioase de făcut în societate, pentru că așa e normal. Pentru că și dumneavoastră, presa, sigur că pe primul ministru îl întrebați despre toate lucrurile și el trebuie să răspundă.

Dar atenție! Bonusul de încredere, de susținere publică, bonusul de sondaje, bonusul de victorie, este fragil și, dacă observați, și atacurile cele mai serioase, atunci când vine vorba de guvernare, se îndreaptă  tot împotriva premierului. Deci nouă ni se pare că este fair, câtă vreme este premierul nostru, să-l susținem, să fim solidari, și nu avem nici o preocupare în sensul că unii ar avea avantaje și alții numai belele.

Faptul ca unii miniștri liberali, poate toți, nu sunt suficient de prezenți în media, nu fac efortul de comunicare la care au dreptul sau chiar obligația într-o măsura mai mare, nu e vina domnului Ponta, ci este o chestiune strict a noastră

Jurnalist: Dacă îmi permite, ați folosit termenul, ce înțelegeți prin organizație complicată?

Crin Antonescu: Mare, în primul rând. Asta înțeleg, că ceva mic se complică mai greu, dacă e mai mare, e complicat. Cu o răspundere publică specială – avem președintele Consiliului Județean. Există  destule organizații în care nu avem nici președinte de Consiliu Județean, nici primarul de reședinței de județ. Răspunderea publică la nivel local este mai mică și lucrurile sunt mai puțin complicate.

Trei. Cu multe personalități, cu oameni care fac politică de multă vreme și cu foarte multă energie, cu o patimă peste media ardelenească în general, așa, și, de asemenea, faptul care nu e deloc de ascuns,  nici nu cred că ar putea fi ascuns, dar nici nu trebuie ascuns, că există o competiție. O competiție  foarte intensă în interiorul partidului. Exista organizații la care nu avem de a face cu această competiție pentru că este consens în jurul unui lider local. Sunt și astfel de organizații. Nu suntem într-o astfel de situație și atunci situația este mai complicată. Nu am spus că e rea, nu am spus că e gravă, nu am spus că e îngrijorătoare, chiar cu bucurie am spus complicată.

Jurnalist: Era o tensiune domnule președinte…

Crin Antonescu: Uitați-vă și la corpurile noastre, câtă vreme trăim avem tensiune. Mai mare, mai mica, mai bem cafea. Ce vreți, să fim morți? Tensiunea nu strică.

Jurnalist: Legat de această competiție, îi cunoașteți pe ambii candidați, care ar dori să preia conducerea organizației, domnul Uioreanu și domnul Szeplecan, pe care îl considerați mai potrivit pentru a conduce organizația și a completa realizările domnului Nicoară?

Crin Antonescu: Sunt  doi colegi pe care îi cunosc de multa vreme, a căror personalitate,  a căror muncă extraordinară, inclusiv în recentele alegeri eu o apreciez în cel mai înalt grad. Pentru că suntem un partid perfect democratic în care alegerile de sâmbătă vor fi libere, indiferent de ce spun eu acum, am să vă surprind chiar și pe dumneavoastră și am să vă spun foarte clar ce aș vota eu dacă aș fi în organizația Cluj. Aș vota pe Horea Uioreanu dintr-un motiv foarte simplu, nu pentru că domnul Szeplecan nu are calitățile pentru a conduce o organizație, le are, ci pentru că, în logica unui partid în momentul în care ți-ai desemnat un candidat pentru poate cea mai importantă funcție pe raza ta de acțiune, Consiliul Județean, ai susținut un om care s-a bătut exemplar, care a câștigat și care acum poartă mare parte din destinul tău ca organizație în plan local, atunci trebuie să fii consecvent cu această investiție.  Nu aș fi spus acest lucru dacă nu aveam garanția că liberalii clujeni vor alege ce știu ei și vom vedea ce știu. Dar m-ați întrebat și vă repet, PNL est un partid democratic îmi permit să răspund sincer.

Jurnalist: Ați declarat că nu știți cum veți vota în legătură cu proiectul privind Roșia Montana. Cum vă informați despre Roșia Montana, cum v-ați informat de-a lungul anilor în legătură cu acest subiect?

Crin Antonescu: Domnișoară, cu toată dragostea și respectul pe care ăl port generației tinere, îngăduiți-mi și mie un sfat, feriți-vă de clișee, pentru binele dumneavoastră, pentru binele acestei țări, nu foarte mulți politicieni români spun că nu știu ce o să voteze, eu știu politicieni români, care de ani de zile pledează fățiș pentru Gold Corporation sau împotrivă, Gold Corporation, Soros, ce-o fi, sau din convingere, nu toți politicienii nu asumă o poziție, eu v-am spus, iar acum vă răspund la întrebare care e una foarte corectă, eu nu pot nici să scriu o carte despre acest caz, eu trebuie să iau o decizie politică și atunci, tocmai de aceea o comisie deschisă îmi permite  sper, sintetizate și ierarhizate ca importanță să ascult argumentele pentru o parte sau alta. Eu ca să vă spun clar am deja conturată, nu definitivată,  o opțiune pe care nu o pot spune aici pentru ca e vorba de un gest de corectitudine față de partidul meu, trebuie sa o discutam acolo, dar în orice caz e opțiunea care se conturează fără să mai luăm în calcul detaliile tehnice ale proiectului.

Jurnalist: Roșia Montana și eutanasierea câinilor sunt clișee vechi care nu au fost rezolvate,  dar zilele acestea se pune la cale eutanasierea unor oameni în Siria.

Crin Antonescu: Când spuneți că se pune la cale eutanasierea  unui popor, sigur,  parafrazând, că nu e  chiar eutanasie aia, e moarte violentă, e moarte criminală. Sigur că acest lucru este inacceptabil, este inacceptabil într-o lume civilizată și tocmai de aceea nu trebuie foarte mult timp ca să iei o decizie și decizia este ca dacă puternicii acestei lumi, că nu poate România fizic, militar să împiedice și nici măcar să participe la așa ceva, dar din punct de vedere politic și moral, ca voce, ca stat,  membru în Uniunea Europeană, membru în ONU, trebuie făcut ceva cât mai repede pentru a se împiedica uciderea în masă a unor oameni nevinovați. Așa ne-am format o părere sau mi-am format-o eu foarte repede.

Jurnalist: Ați vorbit de domnul Silaghi, că presa l-a catalogat drept penal și ați spus totuși că nu este un penal, de ce și-a retras candidatura și dumneavoastră îl susțineți mai departe?

Crin Antonescu: Eu  nu am spus că a fost sau nu e un penal, asta va spune instanța, eu am spus că în momentul desemnării lui, eu nici nu eram în țară la ședința Biroului Național omul nu avea nicio problemă, nici măcar vreo acuzație.

Jurnalist: Atunci de ce s-a retras? De ce PNL nu a mers înainte cu propunerea, cu nominalizarea?

Crin Antonescu: Pentru  că decizia pe care a luat-o omul a fost una de bun simț, în momentul în care DNA-ul, cu ce probe, cu ce nimereală, nu discut, dar când te acuză oficial de luare de mită sau trafic de influență, în acel moment el a considerat că va fi o problemă politică și publică și si-a retras aceasta candidatură.

Jurnalist: Prin comparație,  Relu Fenechiu atunci când a fost propus pentru minister era deja trimis în judecată.

Crin Antonescu:  Faptul că Relu Fenechiu a fost ministru a împiedicat cu ceva instanța să se pronunțe și încă repede, nu ca în alte cazuri? Nu. 2. A fost Relu Fenechiu un ministru corect, deci fără vreo problemă de corupție, de influență? Da, nu am auzit nici o acuzație. 3. A fost un ministru bun sau nu? Răspunsul este da, apăsat, pentru că a reușit unul dintre cele mai importante lucruri  și ăla e chiar de nediscutat, CFR Marfa e o întreagă discuție, dar care nu vine de la Relu Fenechiu, a deblocat fondurile europene, e vorba de cei mai mulți bani care intră și vor intra în anii viitori în această țară, într-o problemă esențiala, infrastructura. Și în rest justiția și-a văzut de treaba ei, după o sentință care nu e definitivă Relu Fenechiu s-a retras la rândul lui.

Jurnalist: Această problemă a domnului Silaghi, care a apărut în momentul în care a fost pus sub acuzare nu subzistă acum în perspectiva preluării mandatului de europarlamentar?

Crin Antonescu: Atenție, mă bucur că mă întrebați asta pentru că e și asta o precizare de făcut, faptul că domnul Silaghi sau domnul Hellvig, aici de față,  merg la Bruxelles ca europarlamentari nu este o decizie  a Partidului Național Liberal, o decizie acum,  este un efect juridic,  politic, al unei decizii luate de PNL si de alegătorii, cetățenii români, în anul 2009 la europarlamentare . Exact ca în legislația din România, daca un loc de parlamentar se vacantează, în legislația când eram pe liste, acum nu mai suntem pe liste, următorul de pe listă, fără să mai întrebe partid, fără să îl mai confirme partidul,  merge acolo. Dacă nu vrea și se retrage, pleacă. Domnul Ovidiu Silaghi a mai fost parlamentar european, prezența sa în Parlamentul European nu împiedica cu nimic toate demersurile pe care DNA sau cine are de făcut le va face, cursul Justiției, legislația în Parlamentul European sunt aproape identice, în sensul acesta, aproape identice cu Parlamentul României și deci nu avem niciun fel de problemă în această privință cu dânsul.

Reclame

Etichete:, , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Comentariile nu sunt permise.

%d blogeri au apreciat asta: