Mesaje extrase din conferința de presă susținută de Crin Antonescu, Adina Vălean și Renate Weber

10305979_10152391871238307_7625826806280662377_nDespre alegerile pentru Parlamentul European și campania electorală

  • Ne dorim ca, în această campanie electorală, să se discute și despre ce urmează să facă fiecare dintre oamenii pe care îi trimitem în Parlamentul European, care sunt politicile europene care avantajează România, care sunt obiectivele, măsurile și mijloacele.
  • Este nevoie de o schimbare a modului în care reprezentanții României, și în PE, și în celelalte structuri europene, abordează și iau parte la deciziile europene, este nevoie de o coerență între activitatea legislativă și guvernamentală internă și pozițiile pe care România le susține la nivelul UE.
  • Este nevoie de mai multă legitimitate democratică, de mai multă transparență, este nevoie ca reprezentanții României în PE să-și ia un mandat din Parlament pentru ceea ce susțin la Bruxelles.
  • PNL a lansat astăzi Manifestul Prosperitate Națiune Libertate, care cuprinde principalele direcții și mijloacele concrete prin care vedem servite interesele României în Parlamentul European, în domeniul economic, al drepturilor civile, al politicilor comune ale UE, inclusiv politica de apărare sau politica externă.
  • Ar fi extrem de benefic dacă în această campanie electorală ar exista dezbateri pe conținutul politicilor pe care ni le dorim susținute în Parlamentul European, din care să se degajeze chiar teme de consens între partidele din România.
  • Prosperitate Națiune Libertate nu sunt doar cuvinte care alcătuiesc un acronim. Suntem în UE pentru că vrem să fim o țară prosperă și nu poți fi un stat civilizat, democratic, fără a fi un stat prosper. Suntem convinși că, deși parte a UE, nu încetăm să fim o națiune, cu interesele sale pe care trebuie să le apărăm și să le conturăm în forurile europene. Și, în fine, libertate pentru că în esență, de la drepturi civile la economie, Europa înseamnă o cultură a libertății.
  • Programul acesta spune ce vrem să facem pentru viitorul acestei țări. Ideea întregului manifest este că noi, liberalii, dorim să fim acționari la Bruxelles, dorim ca în orice decizie, la orice nivel la Bruxelles să ne facem cuvântul cât mai auzit.

Elemente privind viziunea PNL pentru următorul mandat la Parlamentul European

  • Europarlamentarii PNL se vor axa pe promovarea unor politici europene de industrializare, de care să beneficieze România.
  • Considerăm că Europa are nevoie de accelerarea unor politici de dezvoltare industrială și de producție, de integrarea unui lanț de producție care să aducă valoare adăugată în economiile statelor membre.
  • Suntem pentru exploatarea resurselor la nivel european, dar numai ca parte a unui astfel de lanț de producție care să conducă la produsul finit, astfel încât valoarea adăugată să rămână în economiile statelor membre.
  • În politica economică și fiscală, suntem împotriva oricărei coordonări sau convergențe de natură fiscală, pentru că aceasta ar însemna, pentru România, eliminarea cotei unice, creșterea taxelor așa cum este în alte state europene.
  • Considerăm că această convergență nu este în beneficiul României, astfel încât în mandatul următor reprezentanții PNL vor face tot ce le stă în putință să nu se ajungă la o astfel de politică europeană comună.
  • Unul dintre lucrurile pe care dorim să le schimbăm, din cele semnate de România la Bruxelles, este un paragraf din Tratatul Uniunii Monetare și Economice, care, în primul rând pentru statele din zona euro, dar Traian Băsescu a angajat și România, prevede convergență și cooperare fiscală.
  • PNL dorește sprijinirea accesului egal al IMM-urilor la finanțare și eliminarea actualelor condiții discriminatorii de creditare în rândul statelor membre.
  • Europarlamentarii PNL vor sprijini companiile românești prin introducerea la nivel european a etichetei de ”companie europeană”, care ar garanta, un alt tip de intrare și de condiții financiare pe piețele externe Uniunii Europene.
  • Dorim mai multă flexibilitate în utilizarea fondurilor europene pentru că lucrurile de care statele membre au nevoie în finanțarea europeană sunt diferite sau se pot schimba în cursul unui exercițiu financiar de cinci ani.
  • Este necesară dirijarea unor fonduri europene împotriva șomajului în rândurile tinerilor. Pentru România, o astfel de finanţare ar avea sens în dezvoltarea unor baze practice ale universităţilor, astfel încât studenţii, la sfârşitul studiilor, să aibă experienţa cerută de angajator.
  • Acest lucru se poate face, sunt multe fonduri europene care își propun să lupte cu șomajul în rândul tinerilor dar care trebuie dirijate de la Bruxelles către astfel de lucruri care să se adreseze tinerilor.
  • În Manifestul nostru se regăsesc idei de natură concretă, idei cu soluții clare. Demersul de apărare a locurilor de muncă ale românilor va fi unul central în politica noastră europeană.
  • Este extrem de important și un prilej pentru cetățeni să fie mai atenți pentru ceea ce înseamnă politicile europene, care au un impact direct asupra vieții lor de zi cu zi,  pot avea atât impact negativ, cât și pozitiv.  Noi înțelegem aceste mecanisme, am lucrat în baza acestor idei și vom continua să o facem, având deja o listă de priorități pentru următorul mandat.
  • Am plecat în elaborarea acestui manifest de la ideea că după 7 ani de prezență în UE, România are obligația de a veni cu soluții personale, concrete, pentru felul în care se va dezvolta și va continua să evolueze UE și România în cadrul Uniunii.
  • Urmează un mandat în care raportul de forţe în PE va fi schimbat. Cu atât mai mult este important să avem propria noastră viziune cu privire la evoluţia UE.
  • Propunem în acest Manifest un moratoriu tuturor celor care vor fi prezenţi în PE de a nu mai aduce acolo chestiunile de politică internă, ci să ne concentrăm pe temele care ţin de rolul României în UE. Noi reprezentăm acolo, cu precădere, electoratul liberal care ne va vota.
  • În privința obiectivelor majore care țin de drepturile și libertățile fundamentale, noi vom continua așa cum am făcut și în acest mandat să susținem că libertățile fundamentale trebuie respectate în toată legislația care va fi elaborată în UE.
  • Vom continua să ne batem cu precădere pentru respectarea drepturilor și libertăților cetățenilor români, să luptăm împotriva discriminărilor când este vorba de accesul lor pe piața forței de muncă, de libertatea de mișcare în UE sau accesul în diferite sisteme de educație din alte state membre.
  • Vrem să oferim cetăţenilor români un acces nediscriminatoriu la servicii de sănătate de înaltă calitate, un obiectiv esențial, educația și sănătatea unei națiuni sunt de bază pentru dezoltarea acesteia.
  • În ce priveşte obiectivele de politică externă, unele dintre ele sunt împărtăşite şi de alţi colegi din diferite state membre, în special la ideea aderării Moldovei la UE.
  • Noi am reuşit aici să avem o largă majoritate în PE şi România, în continuare, va susţine acest lucru. Nu e un cadou care i se face Moldovei într-un context internaţional dificil. Ţara vecină chiar a depus eforturi mari în a se reforma şi a se apropia de UE, iar noi vom sprijini aceste eforturi pe care guvernul de la Chișinău și forțele europene vor continua să le facă.
  • Susținem consolidarea relațiilor economice cu Estul Europei, dar suntem categoric susținători ai creării celei mai mari piețe unice, piețe economice din lume, prin susținerea tratatului de investiții și comerț cu SUA, care este în dezbatere în UE.
  • Susținem parafarea tratatului de liber schimb cu Ucraina și o politică mai coerentă a UE în privința Ucraina, nu o politică a jumătăților de măsură.

Despre convergență fiscală

  • Tratatul privind convergența a fost dezbătut în Parlamentul European vizând exclusiv spațiul euro, ceea ce are sens pentru zona euro. La Consiliu, președintele României a semnat și a angajat România pe prevederile acelui tratat, destinat și conceput pentru zona euro, poate avea anumite avantaje. Dar există un paragraf în Tratat care vorbește despre convergență și coordonare fiscală, și pe care România nu trebuia să îl angajeze, că nu este spațiu euro și care înseamnă renunțare la cotă unică și creștere de taxe. Europarlamentarii nu sunt în Consiliu.
  • Reprezentanții României în grupurile de lucru la Comisia Europeană sau la Consiliu nu își iau un mandat de reprezentativitate democratică printr-o dezbatere internă. Dacă semnarea acelui Tratat ar fi fost supusă dezbaterii publice în România, cineva ar fi intervenit și ar fi spus, da, dar mai puțin acel paragraf privind convergența fiscală. Nu a existat un mandat democratic pentru semnarea Tratatului.
  • Trebuie să avem o comunicare mai strânsă cu proprii noștri parlamentari. Noi va trebui să știm mai mult care e agenda și care e poziția lor, asta o decidem în partid, iar reprezentanții României ar trebuie să aducă în dezbaterea publică internă discutarea unor soluții, a unor decizii care se iau în PE și care afectează viața românilor direct.
  • Activitatea guvernamentală în politica europeană este netransparentă și nu se bazează pe studii de impact.
  • Nu putem cere statelor din zona euro să schimbe acest paragraf, deși nu toate statele din această zonă sunt neapărat dornice să aibă convergență și coordonare fiscală. În politica europeană se întâmplă astfel de lucruri, se aderă la o politică, dar apoi se poate negocia, în cadrul Consiliului, exceptarea de la un anumit paragraf pentru o țară care nu este în zona Euro.
  • Deci România poate fi exceptată de la prevederea privind convergența fiscală într-un fel sau altul prin negociere. Lucrurile sunt deschise.
  • Vrem, de asemenea, ca orice politică economică promovată în zona Euro să aibă un studiu de impact pe statele non-euro înainte de a fi adoptată.
  • Există state central europene care își doresc să aibă politică economică și fiscală comună. Noi considerăm că acest lucru ar dăuna României care, nefăcând parte din zona euro, ar fi obligată la măsuri de fiscalitate diferite decât cele pe care le are. Cota unică nu există în alte state, iar fiscalitatea pe modelul social este la un nivel destul de ridicat. Acestea sunt două lucruri dezavantajoase pentru România.
  • Suntem împotriva ideii ca Bruxellesul să dea o politică comună statelor membre de natură economică și fiscală.
  • România va respecta evident toate mecanismele de decizie și tot ceea ce înseamnă constrângerile comune, cedările de suveranitate din UE.

Despre politica fiscală a guvernului și moțiunea de cenzură

  • Nu lăsăm moțiunea de cenzură după alegeri. Există o decizie a Biroului Politic Național care a mandatat grupurile parlamentare să pregătească moțiunea de cenzură. Astăzi la Brașov se reunește și BPN, și Delegația Permanentă, subiectul va fi luat în discuție. Nu am decis data la care această moțiune de cenzură va fi depusă.
  • Privitor la politica fiscală a Guvernului, noi am luat act cu satisfacție, nu neapărat și cu încredere, de faptul că s-a adoptat Ordonanța privitoare la intrarea în vigoare de la 1 iulie a scutirii de impozit a profitului reinvestit, un lucru pe care îl salutăm, un lucru pe care l-am cerut, un lucru care era în programul de guvernare. Rămâne chestiunea cu CAS-ul și rămân o serie de alte chestiuni, nu neapărat de natură economică, care pot face obiectul unei moțiuni de cenzură. Foarte probabil această moțiune de cenzură va veni înainte de alegerile europarlamentare.
  • Vom discuta la Brașov când vom depune moțiunea. Vacanțele pe care le decid domnul Zgonea și domnul Ilie Sârbu, că domnul Tăriceanu face ce îi spune Ilie Sârbu, nu ne pot priva de mijloacele parlamentare cum ar fi  moțiunea de cenzură.
  • Nu vom fi în situația în care să depunem o moțiune de cenzură și cei care formează majoritatea să nu facă cvorumul, fiindcă sunt în campanie electorală.

Crin Antonescu despre inundațiile din județul Teleorman

  • Dacă aș fi socotit că este necesar să merg aș fi mers. În asemenea situații, în Teleorman sau oriunde în altă parte, este important să existe un sistem instituțional de acțiune precis. Nu este nevoie nici primul ministru să se ducă, nu este nevoie să se umple o barcă cu miniștrii.
  • Este nevoie ca instituțiile cu atribuții în acest domeniu să funcționeze, restul este imagine, este campanie.
  • Sigur că am discutat cu colegii mei de acolo, sigur că mi-am luat informațiile, dar din punctul meu de vedere nu a fost necesar să fac și eu o tură cu barca sau pe jos. Nu cred că de asta au nevoie cetățenii.

Despre propunerea ca România să fie lider regional în producția de drone

  • În industria de apărare, există acest avantaj competitiv al României, de a produce drone.
  • Această inițiativă este susținută de PNL și ține de ideea generală că Uniunea Europeană trebuie să aibă în viitorul mandat o politică de apărare, precum și o politică externă mult mai bine conturate.
  • Evoluțiile din ultimele luni ne arată că nu putem continua pe ideea că doar formal există o politică de apărare a Uniunii și o politică externă. Doar pentru faptul că multe țări din UE sunt în NATO nu înseamnă că trebuie să se ocupe SUA de apărarea și securitatea UE.
  • Este nevoie de suplimentarea bugetelor de apărare și din datele tehnice reiese că în România se poate face producție de drone și țara noastră poate fi lider de producție în acest segment.
Reclame

Etichete:, , , , , , , , , , , , , , , , ,

Comentariile nu sunt permise.

%d blogeri au apreciat asta: