În pozițiile mele susținute anterior (atât în cadrul grupului parlamentar cât și al Delegației Permanente) am afirmat că fuziunea de urgență a Partidului Național Liberal cu Partidul Democrat Liberal, este una dintre condițiile obligatorii ale succesului unui candidat liberal în cursa pentru Cotroceni. Îmi fundamentam opinia pe faptul că în cursa prezidențială rolul aparatelor de partid (ale armatei, cum îmi plăcea să denumesc acest aparat) este esențial. Ori, între soldații celor două armate, PNL și PDL, există destule amintiri dureroase, pricini și inamiciții, cu rădăcini adânci în trecutul mai mult sau mai puțin îndepărtat. Pentru ca aparatul de partid să funcționeze la parametrii optimi, mi se părea firesc ca fuziunea să aibă loc undeva la mijlocul verii, lăsând astfel un spațiu temporal destul de generos pentru vindecarea rănilor, aplanarea eventualelor conflicte apărute ici-acolo, rodarea structurilor comune, câștigarea unei reciproce încrederi, înainte de a purta bătălia cea mare, a alegerilor prezidențiale. Îmi exprimasem chiar temerea că, în cadrul unui eșec electoral în noiembrie, dacă fuziunea nu va fi fost realizată deja, atunci s-ar putea ca ea să nici nu mai aibă loc, iar o schimbare a priorităților să arunce în aer proiectul unui mare partid pe dreapta, un partid care să fie continuatorul celui mai prestigios partid din istoria românilor, Partidul Național al Liberal.
Ni s-a explicat, membrilor PNL, că această fuziune nu poate avea loc până în noiembrie, în special din motive tehnice (de proceduri în Justiție). Nefiind jurist, am acceptat de bune argumentele care au fost invocate când, în locul unei fuziuni, s-a propus formula unei alianțe politice ca vehicul electoral pentru candidatul dreptei.
Deci, respectând voința forurilor statutare ale PNL, susțin Alianța Creștin-Liberală (PNL – PDL) pentru că sunt membru PNL, iar deciziile partidului sunt și deciziile mele.
Chiar dacă nu ar fi cea mai potrivită formulă tot aș susține ACL, deoarece timpul ne presează la acțiune, și decât nimic, decât o zbatere haotică a dreptei, ACL este totuși o formă organizatorică mult superioară unei simple înțelegeri politice privitoare la susținerea unui candidat comun. Acelei părți a electoratului care se plasează, ca și opțiune politică fundamentală, undeva la dreapta spectrului politic, trebuie să îi oferim, membrii partidelor de dreapta, un orizont de speranță concret. Un proiect de acțiune, o structură la care să se raporteze. ACL poate fi această speranță, acest proiect, această structură.
Aș putea evidenția unele aspecte care lasă de dorit în Protocolul de funcționare al ACL, motiv pentru care nu am votat în Delegația Permanentă acest protocol. Dar, dincolo de aceste rețineri punctuale (sper ca viitorul să nu mi le confirme) ACL este, în acest moment, singura soluție viabilă de luptă pentru a impune un candidat liberal la președinția României. Celor care nu doresc controlul societății românești de către un partid-stat (PSD), ACL le oferă o soluție de moment, până când fuziunea PNL-PDL le va oferi o soluție politică pe termen lung. Iată de ce susțin Alianța Creștin-Liberală (PNL – PDL).
Radu Zlati 
Aceasta fuziune „de urgenta”NU este de dorit,atata timp cat este facuta de baronii celor 2 partide si NU de electoratul liberal traditional. Uitati-va si dvs, la reactiile tot mai vehemente de pe forumurile membrilor PNL! Observ ca si dvs.,unul din sustinatorul lui CrinAntonescu, presedintele NOSTRU, al „pietonilor”, vechi simpatizanti PNL,ati lasat garda jos… Sper ca Antonescu sa mai aiba sustinatori in partid,nu de alta ,dar pt.binele partidului -PNL cel vechi ,desigur !-ca de tradatori nu duce lipsa…
ApreciazăApreciază
Nu am lăsat garda jos, ci recunosc o hotărâre statutară a partidului. Statutul prevedea că alegerea este făcută de către Delegația Permanentă, iar nu de către întreg corpusul membrilor de partid. Dacă nu a fost democratic, dacă ponderea mai mare a fost aceea a baronilor din partid, vina este colectivă, deci și a lui Antonescu, ce nu a schimbat structurile și nici procedeele de luare a deciziei în partid.
Antonescu mai are susín[tori ]n partid, dar nu am nici un semnal c[ Antonescu ar dori sa porneasca o luptă internă în partid, care să dăuneze, în acest moment, PNL.
ApreciazăApreciază
„ACL (le) oferă o soluție de moment,…” pentru PDL si acolitii lor, nu pentru noi.Aceasta „fuziune” face parte dintr-un scenariu foarte bine pus la punct, care a fost si este urmat pas cu pas. Peste cateva luni, aceasta „lucrare contra naturii” va cuprinde si pmp si, PNL va avea in nume si „popular”… Prin 2015, onor fost presedinte basescu va fi „baci” al viitoarei „struto-camile”. Deja nu mai avem identitate : imnul pd, sediul pd, insemnul electoral schimbat, ce a ramas din PNL ? La nivel national pd detine majoritati la toate nivelurile. Vom fi inghtiti cu fulgi cu tot !!!
ApreciazăApreciază
se poate să aveți dreptate, eu sper că nu.
ApreciazăApreciază
ACL= ANTONESCU CRIN LAURENTIU!
ApreciazăApreciază
P.S: numele presedintelui (al meu) Romaniei… daca nu-l regasesc pe buletin,la vot,il voi pune eu si-l voi stampila! M-am saturat sa tot votez raul cel mai mic!
ApreciazăApreciază
ACL= Antonescu Crin Laurentiu, NU fuziunea baronilor,hotilor si tradatorilor !
ApreciazăApreciază