PSD-ul lui Dragnea – o mare necunoscută

Radu ZlatiAbia de azi, ziua în care oficial și legitim frâiele conducerii PSD trec în mâinile lui Dragnea și a garniturii sale, epoca Ponta se termină.

Desigur, cu nerăbdarea unui Dinu Păturică, la modul simbolic, dar și la modul pragmatic, Dragnea preluase partidul – ba chiar și guvernarea. Dar azi, odată cu Congresul PSD, interimarul devine, după firea omului, jupânul – și va fi mai mult decât interesant de urmărit evoluția partidului după schimbarea schimbării, deci revenirea la „normal”. Zic revenirea la normal căci, privind în urmă, îmi pare că mandatele Geoană – Ponta nu au fost decât interstiții, scurte episoade anapoda într-o istorie de partid în care firul roșu (he he he) poate fi găsit în tripleta Iliescu – Năstase – Dragnea.

Evident, Dragnea combină elemente din ambii săi înainte-mergători. Se vrea „popular” precum Iliescu, om al consensului și al pactelor – și se va dovedi autoritar precum Năstase și neam prost pe cât ambii la un loc. Despre corupție nu vorbesc, aștept să citesc primele comunicate ale DNA despre înflorirea afacerilor Teldrum în perioada în care Dragnea a fost tătuca Teleormanului.

Va fi mai bine sau mai rău pentru PSD, sub conducerea noului lider maxim? Greu de spus, multe depind de opoziția politică internă și externă pe care Dragnea o va întâmpina, căci și Băsescu a fost făcut mare de niște adversari bicisnici… Ce s-ar putea prognostica este doar faptul că, sub Dragnea, PSD va avea mai multă coerență decât sub ultimii doi conducători ai partidului.

Și încă ceva: Dragnea este primul baron PSD ajuns conducător al partidului, este primul lider teritorial care ajunge să dețină o putere maximă în partid: Năstase, Geoană sau Ponta nu fuseseră, nici unul dintre ei, lideri teritoriali, iar cu excepția lui Năstase (care se bucura de sprijinul nu doar simbolic al lui Iliescu), liderii PSD au fost dominați în ceea ce privește deciziile politice maxime, de găștile din teritoriu, conduse de lideri ce puteau sfida oricând conducerea centrală. Dragnea pare decis să fie și ultimul astfel de caz, de lider teritorial de partid care câștigă șefia PSD – de unde încercările sale de a rupe legăturile de putere ale baronilor și baroneților, între funcțiile de la Centru și cele din teritoriu.

Va fi un PSD condus de Dragnea mai bun pentru țară decât PSD-ul condus de Ponta? Și mai greu de anticipat. În această direcție, primele trei luni ale domniei jupânului de Teleorman ne vor spune mai mult decât cele mai sofisticate calcule și presupuneri ale analiștilor politici.

Un lucru este sigur: prin Dragnea, PSD a ajuns un fel de PDL (al anilor de sub conducerea lui Băsescu). Și dacă asta va fi bine, pentru PSD sau pentru noi, ceilalți, chiar nu aș putea aprecia în acest moment. Să ne temem de ce poate fi mai rău și să sperăm în ce poate fi mai bine – pentru noi, evident!

Anunțuri

Etichete:, , , , , , , ,

Comentariile nu sunt permise.

%d blogeri au apreciat asta: