Dacian Cioloș: Raportul Guvernului la 1 an de guvernare

O guvernare responsabilă

Ne-am asumat o guvernare responsabilă: am pus accentul pe grija faţă de resursele publice, am decuplat clientela politică de la banul public şi am început depolitizarea companiilor de stat.

Am promovat transparenţa şi deschiderea statuluifaţă de cetăţeni, ca pârghii de combatere a corupţiei, am redus birocraţia şi am pus bazele unor proiecte de modernizare şi digitalizare a serviciilor publice.

Este imperativ ca aceste măsuri să continue.

Integritatea este vitală pentru sănătatea societăţii

Am operaţionalizat Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate,

instituţie necesară în condiţiile unei creşteri cu peste 500 milioane euro anual a valorii măsurilor asiguratorii dispuse de către organele de urmărire penală. Agenţia are misiunea să identifice bunuri provenite din săvârşirea de infracţiuni, să administreze şi să valorifice bunurile care fac obiectul unei măsuri de indisponibilizare dispuse în cadrul procesului penal.

Am promovat Strategia Naţională Anticorupţie 2016-2020, bazată pe prevenire, educaţie şi combatere şi dezvoltată prin transparenţă decizională şi guvernare deschisă.

Management profesionist în companiile de stat

Depolitizarea companiilor de stat a intrat pe un drum ireversibil:selectarea managerilor, a membrilor consiliilor de administraţie şi de supraveghere se face pe criterii profesionale şi de integritate. Modul în care am definit aceste criterii asigură dezvoltarea sustenabilă a întreprinderilor publice. Indicatorii financiari şi non-financiari (ex: combaterea corupţiei) consolidează încrederea investitorilor şi a consumatorilor în întreprinderile publice.

Am decis ca reprezentanţii statului în Adunările Generale ale Acţionarilor să nu mai fie remuneraţi, activitatea lor fiind considerată ca sarcină de serviciu.

Am făcut publică situaţia membrilor din Consiliile de Administraţie ale companiilor cu capital majoritar de stat şi beneficiile acestora.

Românii au dreptul să ştie ce fac guvernanţii cu resursele publice

Am lansat cea mai mare platformă de transparenţă bugetară din Europa (www.transparenta-bugetara.gov.ro). Cetăţenii văd, printr-un click, ce face statul cu banii publici – au acces la veniturile şi cheltuielile a 13.700 de instituţii – Parlament, Guvern, societăţi de stat, grădiniţe, şcoli, spitale.

Am publicat proiectele şi contractele de achiziţii pentru programele europene din perioada 2007-2013. Cetăţenii au acces liber la informaţii privind utilizarea fondurilor europene alocate pentru precedentul exerciţiu financiar: proiecte, beneficiari, contracte de achiziţie, furnizori, rambursări – în total peste 16.000 de contracte de finanţare şi aproape 152.000 de contracte de achiziţie din fonduri europene.

Am impus ca regulă transparenţa în toate contractele cadru de finanţare

Am publicat 85 de seturi de date în format deschis ce conţin informaţii privind: execuţia bugetară, situaţia principalilor indicatori economico-financiari realizaţi de companiile de stat, contracte de achiziţii publice, rapoarte privind datoria publică, informaţii privind cheltuielile salariale în sistemul public, proiecte contractate din fonduri europene etc (www.data.gov.ro).

Românii au dreptul să ştie ce decizii ia Guvernul

Am transparentizat măsurile luate în şedinţa de Guvern printr-un proces susţinut şi real de consultare publică, prin publicarea proiectelor de acte normative înainte de şedinţă, inclusiv a proiectelor de ordonanţă de urgenţă şi a memorandumurilor la scurt timp după adoptare.

Am operaţionalizat Registrul Unic al Transparenţei Intereselor (www.ruti.gov.ro). România este prima ţară din regiune care îşi asumă un standard de transparenţă şi integritate prin afişarea de informaţii despre interacţiunea dintre demnitari (miniştri, secretari de stat, consilieri de stat şi conducători de agenţii cu rang de demnitar) şi grupuri specializate din mediul neguvernamental (companii şi ONG), în contextul adoptării sau modificării unei politici publice.

Reducerea birocraţiei, esenţială pentru o societate modernă

În urma unui dificil proces de reducere a birocraţiei, am făcut progrese considerabile în simplificarea şi modernizarea relaţiei cetăţeanului cu administraţia, punând în mişcare avantajele tehnologiei.

Mai puţin timp pentru plata taxelor şi impozitelor – contribuabilii persoane fizice îşi pot plăti taxele şi impozitele către ANAF prin card bancar.

Eliminarea formalităţilor birocratice în relaţia cu ANAF – adeverinţele de venit şi certificatele de atestare fiscală sunt cerute şi transmise în format electronic de şi către instituţii publice, eliminându-se deplasările la ghişeu (5,5 milioane de adeverinţe de venit pentru persoane fizice şi 600.000 de certificate de atestare fiscală anual).

Acces mai facil şi mai rapid la serviciile publice – înlocuirea copiilor legalizate notarial, cu cele simple, certificate pe loc; informatizarea transmiterii unor documente, obţinerea actelor de naştere şi de identitate, inclusiv proiectul “Niciun copil fără identitate“.

Proceduri mai simple şi informatizate pentru obţinerea unor drepturi sociale – indemnizaţia de şomaj, indemnizaţia pentru creşterea copilului documentele se pot transmite şi în formă electronică.

Prin programul GovITHub am eliberat statul din captura celor câtorva firme IT abonate la contractele publice şi am creat un mediu de cooperare deschis, transparent şi de încredere între stat şi antreprenorii şi specialiştii din domeniu. Cei 20 de tineri bursieri împreună cu cei peste 300 de voluntari din elita profesionistă a tehnologiei informaţiei au fost aduşi la Guvern şi dezvoltă în acest moment sisteme şi facilităţi electronice care ajută oamenii şi companiile în relaţia cu sistemul public.

Prin crearea Coordonatorului pentru Tehnologia Informaţiei am pus ordine în felul în care statul cheltuie bani publici pentru proiecte IT şi am început să descâlcim comunicarea digitală între instituţii, astfel ca tehnologia să lucreze în beneficiul cetăţenilor iar statul să nu mai risipească resurse şi bani.

Venituri mai mari pentru angajaţii din educaţie şi sănătate; pensii majorate

Am pus sănătatea şi educaţia în topul priorităţile noastre şi am alocat resurse pentru a elimina inechităţile salariale din aceste domenii.

Am făcut deja o serie de majorări şi, totodată, de corecţii salariale: în sănătate – creştere medie 15% – aproximativ 163.000 de cadre medicale au primit venituri mai mari; în educaţie – creştere medie 10% – 280.000 de cadre didactice au beneficiat de această măsură. Am făcut o echilibrare a grilelor salariale în aşa fel încât medici din spitale diferite aflaţi pe aceeaşi funcţie şi având aceeaşi experienţă să fie plătiţi la fel. Aceeaşi filozofie a fost aplicată în cazul salariilor cadrelor didactice. Corecţiile salariale au implicat o alocare bugetară de 2,6 miliarde de lei.

Remuneraţia gărzilor medicilor a crescut de la 1 octombrie cu până la 90%.

Astfel de discrepanţe sunt în întreg sistemul bugetar. Corecţia lor şi o predictibilitate privind creşterea veniturilor pot fi asigurate prin legea salarizării unitare, proiect pe care îl vom lăsa finalizat viitorului guvern.

Am asigurat majorarea punctului de pensie cu 5%, potrivit Legii pensiilor, ajungând astfel la 871,7 lei.

Reforma administraţiei, primii paşi

Am lansat în prima parte a mandatului o dezbatere publică pe câteva teme care ar fi trebuit să stea la baza unei reforme a administraţiei publice. Din păcate, această dezbatere publică nu “a prins” şi nu a existat apetitul politic pentru a aprofunda acest proces. În aceste condiţii, am luat măsuri pentru a crea cadrul necesar unei astfel de reforme, finalizând Strategia pentru funcţia publică, Strategia pentru formarea profesională în administraţie, strategii elaborate cu expertiză externă în aceşti ultimi ani şi nefinalizate până acum. Pe baza acestor documente, Guvernul şi Parlamentul viitor vor avea terenul pregătit pentru a duce la bun sfârşit reforma administraţiei publice care este profund necesară.

Organizarea alegerilor şi garantarea dreptului de a alege

Dreptul de a alege este unul fundamental, iar responsabilitatea Guvernului a fost şi este să ia măsuri pentru ca toţi românii să-şi poată exercita acest drept.

Guvernul a amendat legislaţia electorală pentru că în forma adoptată de Parlament exista riscul restrângerii posibilităţii de a vota pentru românii din diaspora. Modificările legislative au fost punctuale doar în ideea înlesnirii accesului la vot al românilor din afara graniţelor şi pentru a îndepărta obstacolele tehnice în exercitarea acestui drept. În urma acestor modificări, cu titlu de exemplu, în Italia vor fi cu 22 de secţii de votare mai mult decât la alegerile prezidenţiale din 2014.

În premieră a fost implementat Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (S.I.M.P.V.) pentru asigurarea corectitudinii şi transparenţei procesului electoral. Implementarea S.I.M.P.V. la alegerile locale alimitat posibilităţile de fraudare a procesului electoral şi a asigurat o reacţie corespunzătoare în cazul semnalărilor de vot multiplu. Comparativ cu precedentele alegeri locale din anul 2012, pe toată perioada electorală, numărul de sesizări cu privire la incidente a scăzut cu 43%, infracţiunile sesizate au fost cu 51% mai puţine, iar contravenţiile constatate cu 53%.

Pentru alegerile Parlamentare din 11 decembrie s-au introdus încă două măsuri pentru împiedicarea fraudării procesului electoral, în afară de folosirea S.I.M.P.V. Asigurarea transparenţei şi corectitudinii procesului electoral a fost făcută prin instituirea temeiului legislativ necesar pentru filmarea activităţilor de sigilare a ştampilelor imediat după finalizarea procesului de votare şi de numărare a voturilor.

Măsuri active de angajare si de creare de locuri de muncă

Politicile Guvernului au contribuit la îmbunătăţirea ocupării, completând tendinţele ce însoţesc procesul de creştere economică. Dacă în noiembrie 2015 erau înregistraţi 435.000 de şomeri, în prezent, avem cu circa 100.000 mai puţini, respectiv o rată a şomajului de 4,77%, cea mai redusă după criza economică. Numărul salariaţilor din economie a crescut cu 3,4%, în perioada 31 octombrie 2015-30 septembrie 2016, ceea ce reprezintă aproximativ 154.000 de locuri de muncă suplimentare, fiind cel mai mare ritm anual de creştere după criza economică.

Creşteri peste medie sunt în domeniile în care au fost luate măsuri de stimulare, de reducerea TVA şi creşterea veniturilor (implicit a puterii de cumpărare): hoteluri şi restaurante (13,5%), fabricarea calculatoarelor (6,0%), fabricarea echipamentelor electrice (cuprinde producţia de echipamente casnice: frigidere, aragaze) care are o crestere de 7,4%, servicii în tehnologia informaţiei şi activităţi de sevicii informatice (15,4%). Câştigul mediu brut în aceeaşi perioadă s-a majorat cu 12,9%.

Creşterea economică durabilă are nevoie de crearea de noi locuri de muncă, de forţă de muncă activă şi calificată. Am venit cu o schimbare de paradigmă:

• Conectăm zona socială cu cea de ocupare
• Încurajăm antreprenorii să se implice şi să investească în calificarea profesională
• Păstrăm în ţară forţa de muncă de înaltă pregătire şi îi încurajăm pe românii din străinătate să se întoarcă în ţară

Investim în oameni

Am mutat accentul de pe măsuri pasive, pe măsuri active de ocupare. Încurajăm oamenii din grupuri vulnerabile să se încadreze in muncă şi nu să rămână captivi unui sistem de beneficii care îi ţinea în sărăcie.

Stimulăm românii din afara graniţelor care doresc să revină şi să înceapă o activitate în ţară. Pachetul de măsuri va fi aplicat începând cu 1 decembrie 2016 şi va fi finanţat din fonduri naţionale şi europene.

Măsurile active de încadrare, o investiţie, nu o cheltuială

Încurajăm mobilitatea socială şi geografică a lucrătorilor, astfel încât oamenii să iasă din sărăcie şi din şomaj, prin prime de activare, de încadrare sau de instalare: şomerii care decid să îşi schimbe domiciliul la o distanţă mai mare de 50 kilometri, pentru a lucra, beneficiază de o primă de instalare de 12.500 de lei.

Încurajăm mobilitatea şi unitatea familiilor. Persoana care îşi găseşte un astfel de loc de muncă, la mai mult de 50 de kilometri de domiciliul actual, îşi ia un membru al familiei – soţ, soţie, copii împreună – va beneficia în plus de încă o subvenţie de 3.000 de lei.

Atragem spre ocupare tinerii între 16-24 de ani, care nu au loc de muncă şi nu urmează vreo formă de învăţământ sau formare profesională (tinerii NEETs), şomaj peste 20% – circa 400.000 de persoane.

Susţinem economia prin măsuri de stimulare pentru antreprenori

Angajatorii care încadrează în muncă, pe durată nedeterminată, absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ primesc lunar câte 900 lei pe o perioada de 12 luni, pentru fiecare absolvent încadrat.

Angajatorii care angajează, pe perioadă nedeterminată, şomeri de peste 45 de ani, şomeri de lungă durată, tineri NEETs sau şomeri care sunt părinţi unici susţinători ai familiilor monoparentale, primesc lunar câte 900 lei, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată.

Încurajăm antreprenorii să se implice în pregătirea profesională

Extinderea învăţământului dual la nivel naţional, pornind de la exemple punctuale care funcţionează deja, cu obiectivul de a creşte performanţa învăţământului profesional de stat, prin implicarea companiilor private. Antreprenorii pot avea un cuvânt important de spus în managementul unităţilor de învăţământ profesional dual.

Antreprenorii vor fi stimulaţi să se implice în susţinerea programelor de calificare profesională. Firmelor care investesc în calificarea angajaţilor le vor fi acordate facilităţi fiscale.

Sprijinim tinerii absolvenţi să-şi găsească un loc de muncă – aproximativ 48 de milioane de euro din fonduri europene sunt destinate programelor de învăţare la locul de muncă pentru elevi.

Păstrăm în ţară oamenii cu înaltă pregătire profesională

Încurajăm păstrarea în ţară a cercetătorilor şi atragerea de investiţii în sectoare cu valoare adăugată ridicată – angajaţii din cercetare-dezvoltare sunt scutiţi de la plata impozitului pe venit.

Pachetul anti-sărăcie – destinat sprijinirii persoanelor vulnerabile

Am regândit conceptul de incluziune socială, astfel încât să fie bazat pe activarea economică a oamenilor aflaţi în situaţii vulnerabile. Am luat măsuri ţintite pentru sprijinirea persoanelor cu venituri mici şi a familiilor lor, printr-o integrare socială reală: încurajarea angajării, acces la educaţie şi la servicii medicale. Pachetul include măsuri integrate, stabilite în funcţie de vârstă, astfel încât să asigure accesul copiilor şi tinerilor la educaţie şi servicii medicale, să sprijine persoanele aflate în dificultate prin măsuri sociale adaptate nevoilor.

“Niciun copil fără identitate” – am simplificat procedurile pentru eliberarea actului de naştere şi a înregistrării tardive a naşterii, astfel încât să asigurăm înregistrarea identităţii copiilor şi, implicit, să le asigurăm accesul la serviciile de sănătate, asistenţă socială, educaţie.

„Educaţie de calitate în creşe”: o alocare de 13,5 milioane euro din fonduri europene este destinată formării educatorilor-puericultori.

Am extins la nivel naţional „Caravane medicale la sate”, program de peste 500 de milioane euro proveniţi din fonduri SEE şi norvegiene 2014-2020.

“Fiecare copil în grădiniţă” – program adresat copiilor din familii cu venituri reduse, de care au beneficiat 70.000 de preşcolari.

Extinderea programului de încurajare a consumului de fructe proaspete, adresat iniţial elevilor din ciclul gimnazial şi la preşcolarii din grădiniţe de stat şi particulare acreditate.

Peste 246 milioane de euro din fonduri europene sunt destinate unor programe de susţinere a copiilor şi tinerilor pentru a merge la şcoală: „Şcoală pentru toţi” (se finanţează măsuri integrate pentru reducerea abandonului); „Profesori motivaţi în şcoli defavorizate” (pune accentul pe formarea, susţinerea şi motivarea profesorilor din şcolile care au cea mai mare problemă în a asigura calitatea în educaţie); „Stagii de practică pentru elevi şi studenţi, în sectorul
agroalimentar, industrie şi servicii”, corelat cu măsura referitoare la revigorarea învăţământului profesional şi tehnic.

Peste 500 de milioane de euro din Programele SEE şi norvegiene 2014-2020 finanţează măsuri referitoare la locuinţele sociale şi la granturile pentru îmbunătăţirea locuinţelor; măsuri de creştere a calităţii serviciilor de sănătate în mediul rural şi personalizarea interacţiunii între minori şi justiţie.

Prin aceleaşi fonduri, Ministerul Energiei a iniţiat un program pilot care are la bază o soluţie alternativă la conectarea la reţeaua de electricitate prin utilizarea surselor regenerabile de energie a aproximativ 10.000 de locuinţe din zone defavorizate sau greu accesibile.

Servicii sociale moderne

Deşi România alocă sume importante pentru beneficii sociale, sunt multe persoane care trăiesc în sărăcie, cei mai expuşi fiind copiii. Guvernul a luat măsuri prin care să mute accentul de pe acordarea beneficiilor, pe dezvoltarea de servicii. Au fost lansate serviciile comunitare integrate pilot în şase judeţe, urmând să fie extinse la nivel national. Aceste servicii au la bază metoda managementului de caz: asistentul social lucrează împreună cu mediatorul şcolar, cu asistentul medical comunitar, precum şi cu furnizorii publici şi privaţi de servicii sociale, ocupaţionale, educaţionale şi medicale pentru a identifica nevoile persoanelor vulnerabile şi pentru a stabili planuri de intervenţie punctuale.

Am operaţionalizat atestarea şi certificarea întreprinderilor sociale, în care muncesc persoane vulnerabile, cu dizabilităţi sau care susţin vechi meşteşuguri. Au fost acordate primele trei atestate de întreprinderi sociale în Suceava, Iaşi şi Galaţi.

Am simplificat procedura adopţiei, am pus în aplicarea acordarea concediului de acomodare de 1 an şi a indemnizaţiei lunare pe perioada acestui concediu pentru persoanele care adoptă copii.

O societate prosperă este educată si sănătoasă

Am pus educaţia şi sănătatea în centrul preocupărilor Guvernului, prin alocări bugetare consistente şi măsuri de reformă care să ducă la recredibilizarea sistemului de învăţământ şi la creşterea calităţii actului medical.

Profesionalizarea managementului în şcoli

Pentru prima dată după 2008, Ministerul Educaţiei a organizat un concurs naţional pentru ocuparea funcţiilor de directori şi directori adjuncţi în şcoli. În acest fel se încheie o lungă perioadă în care directorii au fost numiţi pe criterii politice, în detrimentul criteriilor profesionale.

Cei peste 7.000 de candidaţi înscrişi în concurs arată dorinţa de profesionalizare a managementului şcolar în rândul corpului profesoral. De asemenea, s-au finalizat concursurile pentru inspectorii şcolari generali, inspectorii şcolari şi directorii caselor didactice.

Reaşezarea valorilor în şcolile doctorale

După ani de zile fără o comisie independentă de analiză a doctoratelor cu suspiciuni de plagiat, a fost operaţionalizat Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU).

Selecţia cercetătorilor care fac parte din comisiile specializate de analiză a tezelor cu suspiciuni de plagiat s-a făcut transparent şi s-au dat verdicte pe tezele de doctorat plagiate ale unor persoane publice.

Măsuri pentru prevenirea abandonului şcolar

Am luat măsuri concertate, specifice categoriilor de vârste, pentru încurajarea copiilor şi tinerilor să urmeze o formă de învăţământ:

Decontarea integrală a navetei elevilor. Peste 125.000 de elevi fac naveta zilnic folosind transportul rutier pentru a ajunge la cursuri. Decontarea integrală a navetei elevilor a fost o cerinţă expresă a părinţilor, şcolarilor şi profesorilor după ce în 2013 a fost plafonată. Decontarea integrală a navetei pe distanţe de până la 50 de kilometri face mai uşor accesul la educaţie al copiilor din zone izolate sau defavorizate şi va reduce abandonul şcolar.

Am lansat programul pilot „Masă caldă pentru elevi” în şcoli, program finanţat de la bugetul de stat cu 35 de milioane de lei. Elevii şi preşcolarii din 50 şcoli vor beneficia de o masă caldă sau de un pachet alimentar în perioada desfăşurării activităţii didactice, în anul şcolar 2016-2017. Sunt selectate şcoli şi grădiniţe situate în medii geografice izolate sau greu accesibile, în medii sociale defavorizate – comunităţi cu grad mare de vulnerabilitate – populaţie roma, copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate sau supuşi unor forme de abandon parental.

Pentru prima dată în ultimii ani au fost asigurate manualele şcolare pentru elevii din clasele XI- XIII (la învăţământul seral) şi s-a deblocat achiziţia de manuale pentru clasa a IV-a.

Aceste programe se adaugă măsurilor “Fiecare copil în grădiniţă“, “Profesori pentru şcoli defavorizate”, “Fructe în şcoli”.

Mai multă grijă pentru pacienţi

Pentru a asigura accesul pacienţilor la tratament şi pentru a se evita o nouă criză a medicamentelor, în cazul produselor al căror patent a expirat (off-patent) se va realiza o ieftinire în trepte a acestora.

Am lansat site-ul medicamentelipsa.ro unde pacienţii, medicii şi farmaciştii pot semnala dispariţia medicamentelor. Ministerul Sănătăţii investighează situaţia semnalată, oferă un răspuns petentului şi remediază situaţia.

Am mărit alocaţia pentru hrana pacienţilor în spitale, pentru prima dată din 2008, cu procente care variază între 20% şi 170%. Aceste alocaţii pentru hrană nu au fost modificate de opt ani, în timp ce preţurile la alimente au crescut şi cu peste 100% din cauza inflaţiei. În premieră, bolnavii în regim de hemodializă vor primi alocaţie de hrană.

Am extins accesul persoanelor vulnerabile la servicii medicale: creşterea ratei de vaccinare, îmbunătăţirea îngrijirii medicale pre-concepţionale, pre/postnatale acordate femeii şi copilului, dezvoltarea reţelei caravanelor medicale îndeosebi în mediul rural.

Deblocarea construcţiei de spitale

Construcţia spitalelor regionale în Iaşi, Cluj şi Craiova. În acest moment, pregătirile pentru spitalul regional de la Cluj sunt în cel mai avansat stadiu, terenul fiind trecut în proprietatea Ministerului Sănătăţii. A fost încheiat un parteneriat cu Banca Europeană de Investiţii pentru pregătire de proiecte prin Planul de Investiţii pentru Europa (Planul Juncker), pentru finanţarea unei părţi din investiţii.

Spitale construite în parteneriat public-privat: Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Finanţelor sunt în discuţii avansate cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru semnarea facilităţii de pregătire a proiectelor. Primele proiecte pilot cu care se va demara parteneriatul public- privat sunt Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare C.C. Iliescu din Bucureşti şi Spitalul de Copii Marie Curie din Bucureşti. Clădirile vor fi construite cu ajutorul companiilor private iar pacienţii vor beneficia, de asemenea, de tratament gratuit prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Măsuri concrete după tragedia de la #Colectiv

Tratamente pentru arşi

Am prelungit perioada în care se pot deconta tratamentele de care beneficiază răniţii din accidentul de la #Colectiv cu încă 2 ani. Totodată, am instituit posibilitatea acordării în avans a sumelor necesare efectuării tratamentului şi este îmbunătăţită metodologia de decontare, prin eliminarea unor documente.

Am extins Compartimentul de Arşi din cadrul Spitalului Floreasca prin înfiinţarea unui salon de tip post-critic care cuprinde 6 paturi, fiind suplimentat numărul de paturi cu încă 7 pentru spitalizare continuă. În prezent se află în renovare secţia de ATI din cadrul Spitalului de Arşi, cu termen de finalizare sfârşitul lunii noiembrie.

Autorizarea şi verificarea biocidelor

Am stabilit norme stricte de autorizare şi verificare a produselor biocide care obligă distribuitorii şi producătorii să se re-autorizeze cu teste de eficacitate efectuate în laboratoare acreditate.

La achiziţia de produse de curăţenie şi dezinfecţie, toate spitalele sunt obligate să solicite avizul Comisiei Naţionale de Produse Biocide şi rezultatul testelor de eficacitate în baza cărora a fost emis avizul pentru produsul respectiv.

Intervenţii mai eficiente în situaţii de urgenţă

Am modificat şi adaptat cadrul legislativ în domeniul situaţiilor de urgenţă pentru îmbunătăţirea la nivel naţional a managementului tipurilor de risc şi responsabilizarea instituţiilor cu atribuţii în domeniu.

Am reconfigurat sistemul integrat de răspuns la situaţii de urgenţă pentru eficientizarea activităţii Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, prin unificarea sub aceeaşi comandă a palierelor de prevenire şi intervenţie. Am îmbunătăţit fluxul informaţional existent prin integrarea dispeceratelor structurilor pentru situaţii de urgenţă şi de ambulanţă

A crescut gradul de dotare cu autospeciale şi echipamente specifice pentru intervenţiile în situaţii de urgenţă şi dezastre pentru scăderea timpilor de reacţie/intervenţie la evenimente şi îmbunătăţirea calităţii misiunilor executate.

A fost declanşată o simulare de cutremur – exerciţiul ”SEISM2016” – cea mai amplă simulare din ultimii 26 de ani pentru a verifica şi testa viteza de reacţie şi capacitatea de intervenţie în cazul unui dezastru cu consecinţe majore

Dezvoltarea economică si creşterea încrederii investitorilor în România

România se bucură în acest an de cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană (5,2% în semestrul 1, 4,9% pe primele nouă luni). Important pentru sustenabilitatea creşterii economice este faptul că în toate cele trei trimestre creşterea economică a fost de peste 4% şi că de la un trimestru la altul avem creşteri ale Produsului Intern Brut. Realizările sectoriale arată că toate activităţile economice au o contribuţie pozitivă la crearea PIB.

În an electoral am reuşit să menţinem deficitul bugetar în ţinta stabilită prin Legea Bugetului 2016. Suntem acum la 0,49% din PIB, ţinta fiind de 2,8% din PIB. În acest moment România este recunoscută de către Comisia Europeană ca ţară fără dezechilibre macroeconomice la nivel european. Am atins un nou prag minim al costurilor de finanţare externe, semn că nivelul încrederii investitorilor străini în ţara noastră este în creştere, iar programele de ajutor de stat şi cele
de minimis iniţiate pentru sprijinirea investitorilor autohtoni s-au bucurat de o cerere foarte mare, unele dintre ele având bugetele suplimentate în 2016.

Încrederea românilor în produsele financiare ale statului a ajuns şi ea la un nivel mult peste aşteptările oricui. Programul titlurilor de stat pentru populaţie a avut o cerere de 7 ori mai mare decât suma stabilită iniţial.

În acest an, ne-am concentrat eforturile bugetare şi administrative, pe de o parte, pe construirea unei relaţii simplificate, decente şi funcţionale între contribuabili şi stat, iar pe de altă parte, pe investirea banilor publici în dezvoltarea infrastructurii, atingerea potenţialului energetic, sprijinirea activă a mediului de afaceri.

Infrastructura, indicator de performanţă

Infrastructura a fost unul dintre punctele slabe ale României în evaluarea potenţialului de ţară pe care investitorii o făceau regional. La preluarea mandatului, am inclus infrastructura printre domeniile prioritare ale acestui an, deşi situaţia găsită la Ministerul Transporturilor în noiembrie ne-a depăşit orice dezamăgire: niciun tronson de autostradă nu avea avize de construire, zeci de proiecte erau blocate în sertare, iar multe dintre contracte se atribuiseră fără să aibă la bază documentaţia necesară. Prima schimbare de abordare a fost rescrierea şi aplicarea procedurilor de acordare a avizelor de construire. Şantierele au fost deblocate, contractele semnate şi s-a început lucrul pe teren. A doua schimbare importantă a vizat reorganizarea Companiei Naţionale de Drumuri (CNADNR), separând partea de mentenanţă de partea de investiţii şi aprobarea Master Planului de Transporturi blocat ani la rândul de interese politice, dar esenţial în prioritizarea proiectelor de investiţii.

Ce am realizat într-un an:

• Am deblocat activitatea de lucrări pe 160 de km de autostradă: Sebeş-Turda, Orăştie-Sibiu, Lugoj-Deja, Gilău-Nădăşelu, Braşov-Târgu Mureş-Cluj-Oradea
• 730 de km de autostradă şi 336 km de drumuri expres aflaţi în procedură de lansare a licitaţiilor, elaborarea studiilor de fezabilitate sau a proiectelor tehnice, urmând să înceapă la final de an 2016/ început de 2017
• 9 variante ocolitoare în marile oraşe, în total 141 km
• Unele dintre lucrări vor fi executate de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere- CNAIR (fosta CNADNR) în regie proprie. Primul an când se întampla acest lucru
• Avansul lucrărilor la noile magistrale de metrou (4,5,6)

România, pol energetic regional

După mulţi ani, România va avea, în sfârşit, o Strategie Energetică gândită pentru perioada 2016-2030. În elaborarea sa au fost implicaţi peste 250 de specialişti ai pieţei, iar documentul final este în dezbatere publică. A fost obţinută finanţare europeană nerambursabilă de circa 180 milioane de euro pentru 528 de kilometri de conducta nouă de gaze. Este vorba despre proiectul de dezvoltare pe teritoriul României a Sistemului de Transport Gaze Naturale pe coridorul conductei de transport Bulgaria- România-Ungaria-Austria (BRUA). Proiectul este un unul strategic pentru ţară şi regiune, dezvoltat de compania Transgaz. Se estimează că acest proiect va permite crearea a cca. 4.000-5.000 locuri de muncă pe durata execuţiei, respectiv cca. 300-400 locuri de muncă pe durată nedeterminată.

Până la final de an va fi finalizat şi interconectorul de gaze naturale cu Bulgaria, element esenţial pentru creşterea securităţii energetice a României, mai ales în ceea ce priveşte diversificarea pe termen mediu şi lung a surselor de aprovizionare cu gaze naturale. Este singurul proiect prin care se poate asigura transportul gazelor naturale din traseul sudic al gazelor Azerbaidjan-Turcia-Grecia spre Austria, prin segmentul de pe teritoriul României.

Nu în ultimul rând, pentru a dezvolta piaţa liberă a gazelor, au fost implementate mecanismele necesare pentru derularea tranzacţiilor cu gaze naturale pentru o parte din cantităţile tranzacţionate pe piaţă, direct pe bursa de valori. S-au creat pentru prima dată premisele pentru stabilirea în mod transparent a preţului gazelor naturale în România pe baza cererii şi ofertei, preţ transparent al cărui beneficiar final este mai ales cetîţeanul român, consumator casnic.

Guvernul, partener activ al mediului de afaceri

Măsurile de sprijin au evoluat de la scheme de ajutor de stat pentru susţinerea investiţiilor mari, la programe de minimis pentru IMM-uri şi pachete de facilităţi fiscale extinse pentru industriile inovatoare.

Ajutoare de stat:

• Schema dedicată investiţiilor mari în economie (peste 10 milioane de euro). Buget 2016 – 638 milioane lei (+50% faţă de 2015) investiţii nou create de 2,3 miliarde de lei

• Schema dedicată creării de noi locuri de muncă. Buget 2016: 250 de milioane de lei; estimat peste 3.600 de noi locuri de muncă vor fi create

IMM-uri

Lansarea a 9 programe naţionale de minimis pentru micii întreprinzatori. Au aplicat peste 2.300 de IMM, estimatul noilor locuri de muncă create se ridică la minimum 4.000, din care care 1.500 vor fi din rândul şomerilor sau absolvenţilor.

Un alt program dedicat afacerilor medii, “Scale Up”, cu alocare bugetară de circa 900 de milioane de lei, pentru următorii patru ani.

Tot pentru sprijinirea micilor întreprinzători, Ministerul Fondurilor Europene împreună cu Departamentul pentru Relaţia Românilor de Pretutindeni au lansat programul „Diaspora Start­up”, cu o finanţare de 30 de milioane de euro, pentru românii plecaţi în afară care vor să se întoarcă acasă şi să-şi înceapă o afacere.

Din fonduri europene au fost efectuate în 2016 plăţi pentru companii care au accesat finanţare în valoare de circa 300 milioane euro (prin 3 programe : POR, POSDRU, POS CCE).

Facilităţi fiscale pentru mediul de business

Predictibilitate fiscală, deduceri şi scutiri acordate mediului de afaceri pentru proiecţii de business pe termen lung şi creşterea valorii adăugate în sectoarele agricol şi cele inovatoare.

Din acest an, angajaţii din sectorul de cercetare dezvoltare sunt scutiţi de la plata impozitului pe salariu. Măsura asigură stimulente pentru rămânerea în ţară a cercetătorilor şi atragerea unor investiţii în sectoare cu valoare adăugată mare.

Scutirea pe termen nelimitat a plăţii impozitului pe profitul reinvestit în IT. Extinderea aplicării măsurii şi pentru investiţiile în software.

Totodată, pentru dezvoltarea sistemului de învăţământ profesional şi tehnic, am introdus în Codul Fiscal deducerea integrală a unor cheltuieli efectuate de operatorii economici pentru elevi, precum şi neimpozitarea beneficiilor primite de elevi.

Am redus birocraţia pentru firme prin simplificarea formularelor de înregistrare în scop de TVA (D088), sau deinformare cu privire la livrări, prestări şi achiziţii realizate în România (D394), prin eliminarea unor documente sau a unor taxe.

Am înlesnit relaţia dintre persoane juridice şi stat prin mutarea de la ghişeu în online a depunerii cât mai multor formulare şi declaraţii de plată şi vom continua în acest sens.

Investiţii străine directe (ISD)

ISD pe primele 9 luni ale anului 2016, raportat la aceeaşi perioadă a anului trecut, au înregistrat o creştere de 11,2% (valoare de 3,14 miliarde euro), în special în sectoarele auto şi IT. Valoarea lor acoperă în totalitate deficitul de cont curent (2,7 miliarde euro).

În acest moment avem 81 de proiecte de investiţii în derulare: valoarea totală a investiţiilor declarate este de aprox. 1,27 miliarde euro iar suma totală a noilor locuri de muncă declarate este de peste 14.580.

Investiţii din bugetul de stat în infrastructura locală

Prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală au fost acordate, în anul 2016, credite bugetare în valoare de 2,9 miliarde lei şi credite de angajament în valoare de 2 miliarde lei autorităţilor locale pentru infrastructură de apă, canal, drumuri, educaţie, sănătate şi proiecte social- culturale.

Guvernul a intervenit puternic şi a schimbat modul de atribuire şi gestionare a proiectelor, răspunzând criticilor anterioare privind corectitudirea alocării banilor. Noua filosofie este adaptată la modelul schemelor cu fonduri europene şi urmăreşte criterii obiective.

Am lucrat, totodată, la o viziune de dezvoltare economică pe termen mediu materializată în Programul „România Competitivă”. Stimularea creşterii economice de la 3% la 5% până în 2020 printr-un plan de reforme structurale în 16 domenii cheie cu impact asupra celor 3 factori care determină PIB-ul potenţial: productivitate, forţa de muncă şi capital.

Mai simplu si mai multe fonduri pentru agricultori

Peste 3,5 miliarde euro au ajuns în conturile agricultorilor din fonduri UE şi naţionale în perioada noiembrie 2015 – noiembrie 2016 (plăţi directe, proiecte pe Programul naţional de Dezvoltare Rurală – PNDR – finanţate din bugetul UE şi subvenţii acordate din bugetul naţional).

Plata subvenţiilor pentru agricultori

Din cauza gestionării ineficiente a unui contract de software de 35 de milioane de euro, fostul guvern nu a reuşit din 2014 până la sfârşitul lui 2015 să creeze sistemul IT pentru plata subvenţiilor şi modulele necesare pentru diferitele tipuri de subvenţii. Sistemul a fost practic creat începând cu luna ianuarie 2016. Dezvoltatorii software şi angajaţii Agenţiei pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) au reuşit crearea sistemului în câteva luni. Din păcate, acest lucru a dus la întârzieri în plata subvenţiilor aferente anului 2015.

Totalul de plăţi directe APIA pe Campania 2015: peste 1,53 miliarde euro, 96% din totalul alocat României (de 1,59 miliarde euro). Diferenţa de 4% este cauzată de erori identificate în procesul de verificare al cererilor (control administrativ si control pe teren).

Au fost acordate şi plăţile în avans pentru Campania 2016: peste 647 milioane euro (pentru 656.000 fermieri).

Investiţii în agricultură sprijinite în cadrul PNDR

• Proiecte PNDR 2014- 2020 în 2016: peste 20.700 de proiecte depuse. Au fost semnate contracte pentru mai mult de 3.900 dintre acestea.
• S-au simplificat substanţial şi documentele necesare solicitării de plăţi precum şi procedurile pentru proiectele de dezvoltare rurală.
• S-au făcut plăţi pe proiecte în valoare de 646 milioane euro în 2016, la care se adaugă 475 milioane euro din decembrie 2015.
• Rambursări de la Comisia Europeană în 2016: 556,1 milioane euro.

Aşadar, rata absorbţiei pentru PNDR este de circa 13,5% (plăţi+rambursări+prefinanţare), deşi suntem la început de program.

Am demarat adaptarea PNDR, dar şi a legislaţiei naţionale şi am iniţiat în acest an măsuri:

• Pentru stimularea asocierii producătorilor: 10,5 milioane euro alocate în 2016
• Pentru tinerii fermieri şi ferme mici: mai puţine restricţii şi condiţii, peste 260 milioane euro alocate în 2016
• Cuplate cu Programul Capital Uman: pentru activare mai puternică a Grupurilor de Acţiune Locală; pentru practică plătită în sectorul agro-alimentar
• Pentru definirea şi sprijinirea fermelor de familie
• Mai accesibile fermelor mici în domeniul eco-şi agro turism.

TVA redus la 9% pentru materie primă şi lucrări agricole

În sprijinul producătorilor agricoli: de la 1 august, am scăzut TVA la 9% pentru lucrări agricole, pentru materia primă necesare lucrărilor agricole şi pentru prestarea de servicii specifice lucrărilor agricole şi întreţinerii culturilor agricole.

Astfel, sunt stimulate lucrări agricole de calitate şi, deci, creşterea productivităţii în agricultură. Sunt scoase la lumină anumite servicii care se prestează în agricultură şi care, în unele cazuri, acum se realizează la negru.

Mecanism TVA mai simplu pentru agricultori

Începând cu 1 ianuarie 2017 se introduce regimul special pentru agricultori, persoane fizice, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale care efectuează activităţi/servicii agricole şi care, în prezent, întâmpină dificultăţi în aplicarea regimului normal de TVA. Regimul special pentru agricultori îi degrevează pe aceştia de cele mai multe sarcini administrative, cum ar fi: ţinerea de evidenţe, depunerea decontului de TVA, cu excepţia emiterii de facturi şi a sarcinilor care derivă din efectuarea de operaţiuni intracomunitare, pentru care Directiva TVA impune luarea tuturor măsurilor pentru asigurarea funcţionării corecte a regimului tranzitoriu la nivelul Uniunii Europene.

Motivaţie şi avantaje: propusă ca urmare a dificultăţilor majore ale agricultorilor în aplicarea regimului normal de TVA. Pentru livrările de produse agricole/serviciile agricole, agricultorii nu vor avea obligaţiile ce revin celor care aplică regimul normal de TVA, respectiv: să se înregistreze în scopuri de TVA după depăşirea plafonului de scutire de 220.000 lei, să colecteze TVA, emită facturi, să ţină jurnale de vânzare/cumpărare sau alte evidenţe în scopuri de TVA, să depună decontul de TVA, etc.

Beneficiari: agricultorii (persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale) care realizează activităţi de producţie agricolă şi servicii agricole.

Alte facilităţi şi simplificări pentru sectoarele agricole

Zootehnie:

• ajutoare de stat pentru achiziţia de animale de rasă din speciile ovine, bovine şi porcine
• sprijin naţional şi european pentru sectoarele laptelui şi cărnii de porc, afectate de criză
• deschiderea pieţelor pentru exportul de ovine vii în ţări arabe; bovine şi carne de vită în Turcia; porci vii in UE, dupa 9 ani de la aderare

Viticultură:

• susţinerea financiară a grupurilor/cooperativelor agricole de producători care deţin şi exploatează plantaţii viticole cu soiuri nobile
• simplificarea măsurilor Programului Naţional de sprijin al României
• certificarea vinurilor varietale

Sectorul legume-fructe:

• au fost stabilite condiţiile de recunoaştere a organizaţiilor de producători şi a grupurilor de producători recunoscute preliminar
• a fost aprobat sprijinul financiar excepţional cu caracter temporar care se acordă producătorilor agricoli din sectorul fructe şi legume

Industrie alimentară:

• a fost reglementată activitatea Agenţiei Zonei Montane şi implementarea politicii de calitate a UE referitoare la denumirea facultativă de calitate produs montan
• „Telemeaua de Ibăneşti” şi „Salamul de Sibiu” au fost recunoscute şi protejate la nivelul UE ca produs cu denumire de origine protejată (DOP), respectiv, produs cu denumirea de indicaţie geografică (IGP); se află în analiză dosarele produselor „Novac afumat din Ţara Bârsei”, „Cârnaţi de Pleşcoi”, „Scrumbie de Dunăre afumată”
• MADR a eliberat 60 de atestate pentru produse tradiţionale şi 39 de atestate pentru produse obţinute conform reţetelor consacrate româneşti

Refacerea infrastructurii de irigaţii

Guvernul a aprobat Programul Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaţii din România (PNI). Acesta vizează o suprafaţă de circa 1,8 milioane hectare. Programul trebuie derulat etapizat până în 2020, suma necesară fiind de 1 miliard euro.

Accelerarea cadastrării terenurilor

Prin modificările aduse legislaţiei de cadastru şi intrate în vigoare în iunie 2016 am asigurat finanţarea de către ANCPI a lucrărilor pentru înregistrarea sistematică a terenurilor agricole din extravilan, şi pe cale de excepţie, a celor din intravilan;

Rezultate: aproximativ 1.300 de localităţi au început lucrările de cadastru general, bugetul total alocat pentru finanţare este de 433 milioane lei.

Sprijin european pentru economia naţională

Banii puşi la dispoziţie de Uniunea Europeană sunt o infuzie suplimentară, necesară pentru infrastructură, mediu, combaterea sărăciei sau micii antreprenori.

În 2016, până la finalul lunii septembrie, circa 6,3 miliarde de euro au intrat în ţară în total, de la Uniunea Europeană, aferente ambelor perioade financiare şi prin toate programele de finanţare.

Ne-am asumat să încheiem ceea ce a rămas din perioada 2007—2013 şi să lansăm de urgenţă toate programele pentru perioada 2014—2020. De asemenea, ne-am asumat să punctăm şi să eliminăm lacunele şi blocajele din sistem, cu accent pecreşterea gradului de utilizare şi a calităţii proiectelor finanţate.

Am deblocat şi am finalizat tot ceea ce am putut salva din proiectele 2007-2013:

• Aducem în ţară, astfel, în numai un an, peste 4 miliarde de euro.
• La începutul mandatului am găsit o rată de aborbţie a acestor fonduri de 58,67%. În prezent acest procent este de 80,16%.

Un nou start, 33 miliarde euro: să le folosim acolo unde este nevoie

Miza următorilor 7 ani: Cele 33 miliarde euro – care includ fonduri structurale şi de investiţii, programele pentru agricultură, cooperare transfrontalieră şi facilitatea de conectare europeană – să ajungă acolo unde există nevoi reale.

În 2014 şi 2015 programele de finanţare cu fonduri structurale şi de investiţii puteau fi deja funcţionale şi acum banii europeni puteau să curgă spre România. Dar nu s-a întâmplat acest lucru.

În schimb, la început de mandat am găsit ghiduri inadecvate, sistemul autorităţilor publice – neadaptat noilor reguli, sistemul informatic necesar pentru schimb de documente şi primirea decontărilor – nefuncţional.

În decursul acestui an am reparat, deblocat şi pus pe picioare toată logica şi logistica necesare pentru ca programele de zeci de miliarde de euro să fie direcţionate acolo unde România are nevoie şi să evităm apariţia fraudelor.

Din cauza întârzierilor şi problemelor găsite, încă mai lucrăm pentru a asigura Comisia Europeană că sistemul de management şi control funcţionează şi fondurile pot fi remise României.

Am lansat peste 40 de Ghiduri pentru programele 2014-2020 (faţă de 10, câte am găsit când am început mandatul) – pe toate programele, în toate domeniile, reprezentand jumătate din totalul fondurilor alocate Romaniei pentru perioada 2014-2020.

Autorităţile, mediul de afaceri, ONG-urile au acum peste 13 miliarde euro la dispoziţie pentru a face proiecte.

Condiţionalităţile acceptate pentru accesarea fondurilor UE trebuie respectate

În 2014, Guvernul de atunci a agreat cu Comisia Europeană 36 de măsuri pe diferite domenii, fără de care banii alocaţi pentru 2014-2020 nu vor fi viraţi României.

Când am preluat guvernarea, aşadar după aproximativ 2 ani, erau îndeplinite numai 10 astfel de măsuri (conditionalităţi ex-ante).

Până la această dată au mai fost finalizate încă 10. Alte 11 sunt într- o fază foarte avansată: cercetare- inovare, agenda digitală, sectorul de apă, îmbătrânire activă, sănătate etc.

Rămân 5 astfel de măsuri pe domenii sensibile, precum deşeuri, transport şi achiziţii publice, la care încă se lucrează intens pentru a fi puse la punct înainte de 31 decembrie

Un nou început pentru dezvoltarea comunităţilor defavorizate şi pentru Delta Dunării

Am dezvoltat programe integrate pentru comunităţi defavorizate

Un program creat şi demarat pentru îmbunătăţirea situaţiei sociale şi economice pentru locuitorii din 3 zone-pilot de intervenţie: Valea Jiului, zona Roşia Montană – Munţii Apuseni şi comunităţile marginalizate din Moldova (Vaslui-Iaşi). Programul are două componente mari: una de asistenţă tehnică guvernamentală pentru pregătirea de proiecte, care va lucra împreună cu comunităţile locale şi una de finanţare alocată specific în aceste din fonduri europene şi din bugetul naţional.

Am adoptat Strategia integrată de dezvoltare durabilă a Deltei Dunării ce va fi implementă printr-o investiţie teritorială integrată

Strategia asigură echilibrul între protejarea patrimoniului natural unic al Rezervaţiei Biosferei Deltei Dunării şi dezvoltarea socio-economică venind în întâmpinarea aspiraţiilor locuitorilor zonei prin îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, crearea unor oportunităţi economice mai bune şi o valorificare adecvată a patrimoniului natural şi cultural.

Viziunea pentru regiunea Delta Dunării din cadrul strategiei (cu orizont 2030) a fost definită astfel: “o zonă atractivă – cu biodiversitate valoroasă şi mediu de afaceri dinamic, cu activităţi economice la nivel mic/mediu atât în domeniile tradiţionale cât şi în cele moderne – unde oamenii trăiesc în
armonie cu natura, integrând activităţi economice în sectoarele turism, agricultură şi piscicultură, cu sprijin adecvat asigurat de către centrele urbane furnizoare de servicii”.

În 2016 au fost lansate primele apeluri de proiecte pe Programul Infrastructură Mare, Programul Operaţional Pescuit şi Programul Operaţional Competitivitate, urmând ca până la sfârşitul anului să se lanseze şi pe alte programe: Dezvoltare Rurală, Capacitate Administrativă, Programul Operaţional Regional.

Protejarea pădurilor, a mediului şi încurajarea economiei verzi

Tăierile ilegale de pădure – o problemă de siguranţă naţională

Informatizarea sistemelor de urmărire a transporturilor de lemn, dar şi a operaţiunilor de exploatare forestieră, înăsprirea pedepselor pentru furtul lemnului, sunt parte a planului nostru de combatere a fenomenului tăierilor ilegale de păduri.

Am găsit o situaţie scăpată de sub control. Am luat o serie de măsuri integrate, care au început deja să dea rezultate:

• Lansarea aplicaţiei „Inspectorul Pădurii”. Populaţia poate verifica, în timp real, legalitatea unui transport de masă lemnoasă identificat în trafic.
• Conceperea unei baze electronice care să cuprindă toţi proprietarii de pădure privaţi din România, ca instrument de control şi management al acestor suprafeţe de peste 3 milioane de hectare. Baza electronică va lega spaţial proprietarii de hărţile silvice existente.
• Suntem pe punctul de a operaţionaliza plata, integral din bugetul de stat, a serviciilor de pază şi a lucrărilor silvice în pădurile private mici de până în 30 de ha. Este vorba despre aproape 600.000 de hectare din întreaga ţară. Am asigurat banii necesari (14,5 milioane lei) pentru ca această măsură, prevăzută în Codul silvic din 2008, să poată fi aplicată începând cu acest an.
• Am înăsprit regimul contravenţiilor silvice. În unele cazuri, cuantumul amenzilor a fost dublat şi chiar triplat. Totodată,au fost introduse, peste 100 de noi sancţiuni pentru tăieri abuzive de pădure.
• Introducerea dreptului de preemţiune în licitaţiile de masă lemnoasă pentru producătorii de mobilă autohtoni.
• Realizarea Catalogului Naţional al Pădurilor Virgine – primul instrument viabil pentru punerea sub protecţie a celei mai mari suprafaţe de păduri virgine din Europa. Pădurile virgine aflate pe teritoriul României reprezintă 65% din suprafaţa pădurilor virgine din Uniunea Europeană şi au valoare de patrimoniu, atât pentru România, cât şi pentru Europa.
• Întărirea capacităţii instituţionale de control şi îmbunătăţirea sistemelor informatice de monitorizare şi control a exploatării masei lemnoase din România („Radarul Pădurii”, Programul SUMAL, Sistemul Forest Management Information Monitoring System) pentru a combate tăierile ilegale şi posibilitatea de corupţie în domeniul silvic. Circa 55.000 de controale au fost desfăşurate în perioada august-octombrie 2016 pe toată filiera industriei lemnului – de la tăieri până la comercializare, de către angajaţii din ministerele de resort: Garda Forestieră, Ministerului de Interne, Poliţie, Jandarmerie şi ANAF. Au fost descoperite peste 2.500 infracţiuni (majoritatea pe Codul silvic), s-au dat peste 60.000 de amenzi şi s-au întocmit aproape 1.000 de dosare penale. De asemenea, s-au confiscat circa 50.000 de metri cubi de material lemnos.

Totodată, am luat măsuri pentru protecţia drumurilor naţionale prin crearea de perdele forestiere şi am deblocat realizarea a peste 1.700 de km de perdele forestiere de protecţie.

Am luat măsuri pentru dezvoltarea şi conservarea fondului forestier prin acţiuni ample de împădurire: 3.761 de hectare au fost împădurite deja cu puieţi şi 10.250 de hectare sunt conservate prin lucrări de regenerare a pădurii pe cale naturală.

Măsuri privind ariile naturale protejate şi speciile rare

• Zona naturală „Acumulare Văcăreşti” a fost declarată primul Parc Natural urban din România, instituindu-se regimul de arie naturală protejată. Cunoscut şi sub numele de „Delta Văcăreşti”, acest areal reprezintă cel mai mare spaţiu verde al Capitalei, având peste 180 de ha şi cel mai mare parc urban din Europa continentală.
• Deblocarea a peste 210 de planuri de management ale ariilor naturale protejate care acoperă peste 500 de situri de importanţă comunitară şi avifaunistică. Aprobarea planurilor de management va genera deschiderea liniei de finanţare pentru Biodiversitate din Programul Operaţional Infrastructură Mare. Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor va continua demersurile pentru aprobarea tuturor planurilor de management depuse, până la finalul acestui an.
• Am pus capăt vânătorii de trofee la carnivorele mari aflate pe lista speciilor protejate.
• An de an se avizau cote de vânătoare denumite ”de prevenţie”, anual erau împuşcate peste 1.500 de exemplare din specii protejate. Ministrul mediului a anulat ordinul care propunea aprobarea acestora şi a dispus înfiinţarea Serviciul de Urgenţă pentru Animale Sălbatice.

Paşi spre economia verde

Am lansat pentru prima dată în România programe pentru trecerea la economia verde

• CASA VERDE PLUS (încurajarea construirii/renovării de clădiri verzi, cu folosirea de materiale de construcţii/izolaţii ecologice, instalarea de acoperişuri verzi, sisteme de iluminat eficient şi sisteme de optimizare a consumurilor de resurse.
• RABLA PLUS – stimularea achiziţionării de autovehicule electrice şi hibride; prime de cumpărare pentru populaţie de peste 6000 de euro; în 2016 au fost achiziţionate 150 de maşini electrice, parcul auto electric din România a crescut în 2016 cu 25%.
• Programul Infrastructură Verde – crearea unei reţele de puncte de alimentare pentru maşinile electrice: ţintă indicativă de 6000 de prize de încărcare medie şi rapidă până în 2020. În perioada  2015-2017 vor fi construite 900 de puncte de alimentare cu locuri de parcare special amenajate pentru astfel de autovehicule.
• Soluţionarea crizei ambalajelor, prin aprobarea procedurii de autorizare pentru preluarea responsabilităţii gestionării deşeurilor din ambalaje şi a deşeurilor din echipamente electrice şi electronice.
• Introducerea prin lege a principiului “plăteşti pentru cât arunci” ce are drept scop reducerea cantităţii de deşeuri care ajunge la depozitare şi creşterea ratei de reutilizare si reciclare.

Simplificarea modalităţii de restituire către populaţie a taxelor auto declarate ilegale de Comisia Europeană.

România- partener pro-activ şi responsabil în UE şi NATO

România şi-a asumat un rol pro-activ şi responsabil ca stat membru al Uniunii Europene, al Alianţei Nord-Atlantice, dar şi ca partener strategic al Statelor Unite şi Republicii Moldova. România are maturitatea şi potenţialul necesare pentru a juca un rol semnificativ în echilibrul regional, atât din perspectiva de securitate, cât şi din perspectivă economică, şi pentru a apăra drepturile românilor în lume.

Fără vize în Canada: Cetăţenii români vor putea călători fără vize în Canada începând cu 1 decembrie 2017. Această decizie se regăseşte în declaraţia Summitului UE-Canada şi confirmă eforturile depuse de Guvernul României. Dupa discuţii intense cu premierul Justin Trudeau, Guvernul Canadei a confirmat angajamentul de a elimina total regimul de vize pentru toţi cetăţenii români, începând cu 1 decembrie 2017, după o primă etapă de liberalizare parţială de la 1 mai 2017 pentru cetăţenii români care au deţinut o viză canadiană temporară în ultimii 10 ani (Canadian temporary resident visa) sau care deţin, în prezent, o viză validă, valabilă pentru Statele Unite (valid US non-imigrant visa).

România în UE :Am început pregătirile instituţionale pentru preluarea de către România a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene în primul semestru al anului 2019 şi am lansat oficial seria dezbaterilor publice privind priorităţile României în contextul preluării Preşedinţiei.

Am intensificat demersul vizând aderarea la Spaţiul Schengen (punând accent pe contribuţia României la consolidarea securităţii interne a Uniunii Europene) – vizite în Franţa, Olanda, Germania, Bulgaria şi discuţii la cel mai înal nivel.

Brexit – ne-am asigurat ca poziţia României este auzită şi luată în considerare (vizită Michel Barnier, negociatorul şef al Comisiei Europene pentru Brexit şi vizite de lucru): România doreşte să fie parte a nucleului de integrare europeană şi a procesului de reflecţie asupra viitorului Europei având mijloacele şi voinţa politică necesare pentru a aduce valoare adăugată. Este important ca negocierile ce vor avea loc intre Uniunea Europeană şi Regatul Unit al Marii Britanii să fie organizate într-un format inclusiv ce asigură o viziune comună a statelor membre şi a instituţiilor europene cu
privire la elementele negociate. Orice acord viitor va trebui să se bazeze pe un echilibru de drepturi şi obligaţii, acces la piaţa internă europeană necesitând acceptarea tuturor celor patru libertăţi, inclusiv a liberei circulaţii a persoanelor şi lucrătorilor.

România în NATO: Îndeplinirea mandatului României la Summit-ul NATO de la Varşovia (stabilirea unei prezenţe înaintate în zona Mării Negre, trecerea sub comanda şi controlul Alianţei a facilităţii de la Deveselu – inaugurată în mai, în prezenţa Secretarului General al NATO).

Parteneriatul strategic cu Republica Moldova: a avut loc o resetare pragmatică în spirit european (accent pe repornirea procesului de reformă, recredibilizarea parcursului european, deblocarea finanţării internaţionale). România s-a afirmat ca un partener esenţial în promovarea politicilor UE şi NATO cu privire la R. Moldova. Măsuri de sprijin prin: Programul de asistenţă tehnică şi financiară acordat Republicii Moldova: vor fi finanţate lucrări de reparaţii/ reconstrucţie/ construcţie şi/sau dotare pentru 83 de grădiniţe, în cuantum de 3 milioane de euro. A fost finalizată achiziţia a 95 microbuze tip 16+1 locuri necesare transportului şcolar, în valoare de 10.853.260 lei, termenul de livrare 15 martie 2017. Au fost alocaţi 550 mii euro pentru realizarea Proiectului tehnic (PT) al Gazoductului Ungheni – Chişinău, realizat de către Transgaz România. În august – prima tranşă de 60 milioane euro din împrumutul rambursabil de 150 milioane euro, transport gratuit pentru elevii si studentii din Republica Moldova pentru ziua alegerilor. Acordarea de asistenţă specializată autorităţilor din Republica Moldova în procesul de reformare a Justiţiei – Forumul România – Republica Moldova – „Reforma justiţiei şi lupta împotriva corupţiei în perspectivă europeana 10-11 Noiembrie).

Vizite şi întrevederi cu omologi europeni, axate pe obiective naţionale concrete: cu premierul britanic (vizita la Bucureşti, decembrie 2015); relansarea Parteneriatului Strategic cu Franţa şi semnarea Foii de Parcurs actualizate (Paris, ianuarie şi iunie); vizitele în Germania (Berlin, ianuarie, Ulm şi Dinkelsbuhl, mai, în landul Bavaria, septembrie); vizita în Olanda (martie, în premieră în ultimii 10 ani); întrevederea cu omologul bulgar (Sofia, iunie), polonez (Suceava, august), sârb (la Timişoara), Moldova, Canada, SUA.

Sprijin pentru românii din afara graniţelor

Respectăm opţiunea românilor care au ales să trăiască şi să muncească în străinătate şi considerăm că este responsabilitatea noastră să-i sprijinim atât acolo unde trăiesc cât şi dacă doresc să se întoarcă în ţară, prin programe de finanţare şi îmbunătăţire a accesului la informaţie.

• Un prim pas important realizat în acest an a fost simplificarea procedurilor de finanţare şi transformare a sesiunii de finanţare în una deschisă, valabilă pe întregul an. Sesiunea din acest an a avut o finanţare de 5,1 miliarde de lei, fiind aprobate 164 de proiecte din cele 574 de propuneri primite.
• Diaspora Start-up – Schema de grant-uri care vizează crearea unei oportunităţi de întoarcere în România pentru cei care doresc să valorifice abilităţile (antreprenoriale şi/sau profesionale) dobândite în străinătate prin deschiderea unei afaceri în ţară. Doritorii pot accesa până la 40.000 de euro, suma totală alocată pentru program fiind de 30 de milioane de euro.
• Digital Diaspora -Proiectul are ca obiectiv dezvoltarea capacităţii de comunicare strategică în mediul online şi stabilirea unui raport mai eficient de interacţiune între diplomaţii români şi reprezentanţii diasporei. Etapa pilot se va derula în perioada noiembrie 2016 – iulie 2017, în cinci ţări relevante pentru problematica diasporei (Spania, Italia, Belgia, Canada şi Australia), iar bunele practici vor sta la baza extinderii ulterioare a proiectului la ansamblul reţelei de misiuni diplomatice.
• Ghid Fiscal pentru românii din străinătate. Informaţii utile despre obligaţiile financiare ale românilor care locuiesc în străinătate. În funcţie de ţara de reşedinţă şi locul de muncă, cine, ce are de plătit către statul gazdă sau statului român.
• Ghidul de reîntoarcere. Cuprinde informaţii administrative utile pentru românii care doresc să se reîntoarcă în ţară.