M. Pană (CdG): Reintroducerea supraaccizei la carburanţi: riscurile mari versus rezultatele bugetare incerte

La începutul anului în curs, a fost eliminate supraacciza de 7 eurocenţi pe litru inclusă în acciza totală. Simultan, nivelul TVA a scăzut cu un punct procentual, de la 20% la 19%, ceea ce a dus la ieftinirea unui litru de carburant cu circa 50 de bani.

Revenirea la nivelul de accizare din 2016 ar duce la o creştere de circa 45 de bani a preţului pe litrul de carburant.

 

De reţinut că România se afla înainte de eliminarea supraccizei de 7 eurocenţi şi de reducerea TVA la un nivel de circa 1,10 – 1,12 euro pe litru atât la benzină cât şi la motorină, ceea ce ne plasa ( cu fluctuaţii de la o lună la alta) undeva pe locurile 8 – 11 între statele UE, adică sub media UE.

Situația la zi

La momentul actual, potrivit datelor oficiale publicate de Comisia Europeană pe 31 iulie 2017, ne aflam pe locul 2 în clasamentul ţărilor cu cea mai ieftină benzină, cu 1,00451 euro/litru ( după Bulgaria) şi pe locul 5 la motorină, cu 0,99351 euro/litru ( după Luxemburg, Letonia, Bulgaria şi Lituania).

De reţinut, cu aceste valori ne aflam semnificativ sub mediile preţurilor la carburanţi consemnate pentru UE28 şi pentru Zona Euro. Respectiv, la benzină eram undeva cam la 75% iar la motorină undeva în jur de 85% (vezi tabelul). În concluzie, decidenţii din Executiv au apreciat că ar fi spaţiu pentru majorarea preţurilor înapoi spre nivelurile din 2016.

 

Riscurile mari ale scumpirii versus rezultatele incerte

Ideea facilă de a creşte taxarea unor produse cunoscute ca fiind rigide la fluctuaţii de preţ (la care consumul nu creşte şi nu se diminuează într-o proporţie semnificativă la modificarea preţurilor) are, însă, dincolo de faptul că dă peste cap inflaţia ( prin ponderea mare a carburanţilor în coşul de consum şi prin efectul indirect pe preţul tuturor mărfurilor şi serviciilor) are câteva efecte adverse. Mai ales că nu suntem singuri în regiune.

Dacă facem trimitere la situaţia operativă, potrivit preţurilor la zi, se poate observa că România ar părăsi zona de suprapunere de facto cu starea de fapt din Polonia, stare de echilibru şi prin cotaţia similară în raport cu moneda unică europeană. Reintroducerea supraaccizei de 7 centi s-ar traduce în scumpirea motorinei peste nivelurile din Bulgaria, Ungaria, Cehia, Slovacia şi am egala Austria.

 

În treacăt fie spus, poate că un nivel ceva mai mare de preţ la benzină ar fi fost de acceptat, deoarece este vorba în principal de transport individual şi am fi mers pe trendul european în materie. Însă majorarea de la motorină este una care, cu o mare probabilitate, se va dovedi contraproductivă, deoarece se va traduce în creşterea costurilor de transport marfă şi persoane.

De remarcat şi faptul că în comunicatul Ministerului Finanţelor datele au fost uşor cosmetizate în raport cu cele publicate la finele lunii iulie de Comisia Europeană: „România a ajuns în iulie 2017 să înregistreze cel mai mic preţ al benzinei Euro-95 din Uniunea Europeană (0,997 euro pe litru cu taxe) şi al treilea cel mai mic preţ pentru motorină (0,977 euro pe litru cu taxe)”,

Una peste alta, însă, dacă ne uităm şi la nivelurile de preţ din ţările vecine nemembre UE riscăm să pierdem mai mult din volumul mai scăzut al alimentărilor ( care de-abia crescuseră după măsura luată de la 1 ianuarie 2017) decât vom încasa din creşterea accizelor.

Probabil că Ministerul Finanţelor scontează pe scăderi ale vânzărilor de carburanţi care vor fi mai mici faţă de cele 23% -25% creşteri de accize avute în vedere. Precum şi pe faptul că, oricum aveam deja un preţ uşor peste cel din Bulgaria şi speră să rămânem uşor sub Ungaria ( dacă vă uitaţi la diferenţe, dă exact cam cei 10 eurocenţi urmăriţi de Finanţe).

Este, însă, un pariu riscant, cu rezultate pozitive incerte în privinţa încasărilor bugetare dar cu rezultate cât se paote de certe în creşterea inflaţiei, care deja fusese reaşezată în sus ca prognoză de către BNR, în recentul Raport prezentat publicului la valoarea de 1,9% pentru finalul de an.

Introducerea unei perturbaţii majore prin preţul unui nou produs energetic-cheie,după ce şi curentul electric a început să dea frisoane prin cotaţiile de pe piaţă ar risca să trimită creşterea preţurilor peste nivelul teoretic ideal de 2% şi, mai grav, ne poate scoate la începutul lui 2019 din coridorul-ţintă de 2,5% plus/minus un punct procentual. Desigur peste limita superioară a acestuia (3,6% în loc de 3,5% în cazul în care am păstra taxele constante, potrivit prognozei BNR).

Dincolo de pericolele menţionate pentru stabilitatea macroeconomică, traduse în scăderea puterii de cumpărare a salariilor şi pensiilor proaspăt ( şi hazardat) majorate, poate că ar mai fi o soluţie de compromis. Respectiv majorarea cotei de diminuare a accizelor în cazul carburantului utilizat pentru transport rutier de mărfuri şi persoane, de la 189,52 lei/1.000 litri undeva mai spre dublu. Astfel încât să acopere o parte cât mai mare din revenirea accizelor la motorină. Adică să afecteze mult mai puţin transportatorii şi indicele preţurilor de consum.

sursa: Curs de Guvernare

Anunțuri

Etichete:, , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: