Aproximativ 73,5% dintre elevii participanți la Evaluarea Națională au medii peste 5, comparativ cu 76,9%, anul trecut.
Rata de participare, care înseamnă procentul celor prezenți, în totalul celor înscriși (nu în totalul absolvenților de clasa a VIII-a) a fost 94,8%: (142.847 de candidaţi dintr-un total de 150.603 elevi înscrişi).
Anul trecut au participat la examen 97,1% din cei înscriși.
La matematică, 38,7% dintre candidați nu au obținut nota 5 la matematică.
Rezultatele pot fi găsite pe site-ul edu.ro.
Rezultatele înregistrate înainte de contestații:
- la examenul de Limba și literatura română, 83% din candidați au obținut note peste cinci
- la examenul de Matematică, 61,3% dintre elevi au note peste 5
- 319 de tineri au încheiat examenul de Evaluare Națională 2018 cu media generală 10
Media generală obţinută în cadrul Evaluării Naţionale reprezintă 80 la sută din media pe baza căreia se realizează admiterea în clasa a IX-a.
Evoluția rezultatelor obținute la matematică:
Radu Zlati 
Va mira? Intr-o discutie cu fiica-mea pe un subiect de matematica pe care nu stia sa-l rezolve (clasa a VI-a), i-am sugerat o solutie. Raspunsul ei a fost „pai n-avem voie asa”. Deci si profesorul, ca si invatatoarea in trecut, nu ii invata sa fie creativi in sensul de a combina tot ce stiu pentru a gasi o solutie ci sa aiba o buna memorie a unor sabloane. Pentru ca predati istorie, acelasi lucru se intampla si la materia asta. Avea de facut un „proiect” despre revolutia americana. I-am cautat tot contextul global al vremii, i-am povestit si explicat ce am citit si eu … pana am ajuns la notiunile de „monarhie”, „republica”, „guvern”, „parlament”. Despre monarhie auzise dar notiunile respective nu le putea explica/descrie. Pai la ce naiba a mai studiat despre antichitatea greaca si romana daca nu s-au accentuat aceste idei elementare despre cum se organizeaza o societate !?? Mi-am dat seama ca niciun copil nu intelege de ce invata istoria (ea fiind de departe mult inaintea colegilor ei). De fapt, am mai scris despre asta:
„Şi de aceea, îmi şi exprim nemulţumirea pentru felul cum vede Răzvan Exarhu educaţia şcolară de la noi. Ca mulţi alţii el face apologia şcolii ca simplă producătoare de mână de lucru specializată. Pe ideea că materiile studiate nu-şi mai au locul pentru că meseriile de azi şi de mâine n-au nimic de a face cu acele materii – probabil istoria ori alte discipline umaniste. Ce s-a întâmplat oare cu şcoala care produce CETĂŢENI !? Care produce oameni care înţeleg ce văd şi ce aud în jurul lor şi fac parte dintr-o societate în care contează şi altceva decât manelele de azi, manelele de ieri fiind deja vechi?”
Asta scrisesem pe blogul principal (https://a-craciunescu.blogspot.com/2018/05/vechimea-i-relativa-dupa-scoala.html)
ApreciazăApreciază
aveți dreptate. Dar nu cred că programa este proastă (eh, sigur, ar putea fi mult îmbunătățită) ci felul în care ea este înțeleasă și predată. Noțiunea de monarhie este de pildă termen-ancoră în programa de istorie de clasa a V-a și, la un copil normal dotat, dacă nu o înțelege, reproduce (definișia) și operează corect cu ea în contexte istorice diferite (respectiv la epocile studiate până acum) însemeamnă că pe undeva profesorul a greșit.
Chestia cu ”de ce învață istoria” este o chestie profundă, care poate ar merita discutată separat. Vă aduceți aminte de Karate Kid I? Nici pruncul ăla nu știa de ce vopsește gardul cu mișcări largi, din poignee. Până când nu a avut revelația 😛
ApreciazăApreciază
Cred ca programa nu e atat de buna caci, de fapt, manualele nu sunt prea centrate pe astfel de sinteze. Pare mai curand ca sunt croite ca niste mini enciclopedii, o baza minimala pentru ca niste copii sa poata participa la o intrecere „cine stie raspunde”. Alea de dinainte de ’89 macar erau setate clar ideologic cu „lupta de clasa”, „exploatarea” si alte chestii din astea in jurul carora se invartea mult mai clar expunerea, acolo „batea” respectiva expunere. Nu mi se pare ca manualele pe care le-am vazut pana acum au prea mari calitati din acest punct de vedere, in sensul ca sunt orientate spre vreun scop definit, in ciuda enunturilor cu „competentele” pe care le contin. Ca sa nu zic ca sunt si mult prea centrate pe Europa.
ApreciazăApreciază
Manualele ar trebui să respecte programa, dar o fac într-un mod ”creativ”, existând mari diferențe. Nu poți aprecia însă programa, după manual. Eu recomand, de pildă, elevilor un anumit manual (suport pentru învățare suplimentară și uneori pentru exerciții, dar numai atât) dar conținutul lecțiilor mi-l fac după programă. Programele sunt cam centrate pe Europa (este o chestie ideologică, și asta – dacă duceți dorul), este observația și a subsemnatului atunci când am realizat propgramele de la cls. IV-XII (mărturisesc cu umilință că sunt coautor la rpogramele de istorie, poate de aceea le și apăr, he he he); dar eu eram mai mereu în minoritate la vot 😦
ApreciazăApreciază
„Deci si profesorul, ca si invatatoarea in trecut, nu ii invata sa fie creativi in sensul de a combina tot ce stiu pentru a gasi o solutie ci sa aiba o buna memorie a unor sabloane. ”
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/educatie/bac-2018-candidatii-mai-destepti-decat-baremul-ce-spune-ministerul-educatiei-955336
QED
ApreciazăApreciază
Nu am pretins niciodată că subiectele la examenele naționale ar fi dincolo de reproș. Astfel de scandaluri au mai avut loc de-a lungul timpului.
ApreciazăApreciază
Nu faceam un repros modului de alcatuire a subiectelor ci faptului ca examenul se limiteaza la sablon, ideea ca vreun elev si-ar putea folosi cunostintele in mod creativ pare a fi exclusa din start.
„Paradoxal, olimpicii au răspuns corect, dar soluţia nu a fost acceptată, pentru că nu era ca în baremul de corectare”
ApreciazăApreciază
Da, au mai fost astfel de cazuri și în alți ani.
ApreciazăApreciază