M. Pană (CdG): Pensiile – dispunerea exclusiv electorală a creșterilor, bugetul românesc și modelul grecesc

Valoarea punctului de pensie a crescut în ultimii trei ani cu circa 10%, în timp ce salariul mediu brut din care se percep taxele necesare plăţii pensiilor s-a majorat sistematic, cu peste 14%. Dispunerea abilă a majorărilor a creeat ( doar ) impresia unei creşteri importante a pensiilor. De fapt, ritmul lor de creştere a fost sub cel dat de sursa de finanţare, salariile brute.

Acest lucru devine evident atunci când se face trecerea de la „pozele” de moment cu majorările făcute pe parcursul anului la „filmul” fiecărui an. De fapt, ceea ce contează ca efort bugetar este media anuală a valorii punctului de pensie şi nu valorile majorate strategic pentru a mobiliza cea mai mare categorie de votanţi din România.

Datele oficiale sunt clare în acest sens, odată ce se face calculul pe medie anuală şi nu doar raportările la momente convenabile.

Deja se apropie majorarea la 1.265 lei a punctului de pensie prevăzută pentru 1 septembrie 2019. Atunci se va spune că s-au majorat pensiile faţă de nivelul din 2016 cu 45%. De fapt, în 2019 faţă de 2016, creşterea va fi de 32,4%, ceea e tot bine dar cu totul altceva.

2020: punctul de pensie va crește de 2,5 ori mai repede decât salariul mediu brut care-l finanțează

Unii deja s-au apucat să avertizeze că nu sunt bani, alţii spun că sunt bani pentru majorarea cu 15% ( triplu faţă de creşterea economică ) a valorii punctului de la 1 septembrie 2019.

Paradox doar aparent, sunt bani pentru anul 2019 şi începutul lui 2020dar, cu siguranţă, nu vor mai fi bani din primăvara lui 2020 încolo, dacă se aplică actualele creşteri prevăzute înainte de alegeri.

Pur şi simplu, pe fondul unor creşteri salariale prevăzute a se înjumătăţi undeva de la 14% la 7% (valori oficial prognozate oricum peste nivelul de creştere economică şi, foarte probabil, peste creşterea de productivitate) valoarea punctului de pensie ar urma să se expandeze într-un ritm de două ori şi jumătate mai mare decât în 2019 şi încă aproape de cinci ori în 2020 ( vezi tabelul).

Ceea ce ar însemna să crape nu doar bugetul public anemic, cu venituri de 70% din media UE şi deficitul deja dus spre 3% din PIB, dar şi aritmetica elementară.

Asta dacă nu se va produce o majorare puternică a impozitelor pentru a avea de unde să se plătească sistematic un punct de pensie dublat în doar doi ani ca raport faţă de salariul net.

Punctul de pensie și salariul mediu net. Și modelul grecesc

Apropo de punct de pensie, pentru a avea o imagine corectă, trebuie precizat că valoarea medie a pensiei unor persoane care au vârsta şi vechimea legală pentru a beneficia de pensie pentru munca depusă este actualmente cam de 1,25 puncte. Cu alte cuvinte, raportul de 37,4% din tabelul de mai jos este, de fapt cam 47% pentru moment, iar cel de 73,7% ar duce rata de înlocuire a salariului cu pensia la 92% în anul 2021.

Nu vă grăbiţi să ziceţi că nu se poate şi că ar fi ridicol să te duci la serviciu pentru o diferenţă de opt procente, statul poate şi împrumuta bani în acest sens. Deoarece, evident, nu va avea de unde să-i dea din încasările la bugetul de asigurări sociale. Avem deja modelul grec şi experienţa aferentă.

Grecii au ajuns cu rata de înlocuire a salariului cu pensia la 93%, după care ne-au înlocuit pe noi, cu două regiuni ale ţării, în topul sărăciei din UE. Oarecum firesc, după ce s-au prăbuşit de la 93% din media UE la PIB/locuitor în 2007 până la 68% din media UE în 2018 (asta după ce au beneficiat de salvarea venită pe calea apartenenţei la Zona Euro).

Să fim serioşi: am putea încerca o corelare de bun-simţ cu majorările de salarii estimate oficial pentru perioada 2020 – 2022, undeva la o majorare medie în jur de 7% a pensiilor, dată de la începutul anului. Care să acopere inflaţia şi să poată fi suportată la nivel de buget fără a pune pe butuci echilibrele financiare, şi aşa afectate de majorările exgerate ( în raport cu rezultatele din economie) de salarii din sectorul bugetar.

Atenţie, însă, chiar dacă nu s-ar mai aplica în 2020 majorarea la 1.400 lei punctul din primăvară şi cea din 1.775 lei din toamnă şi am rămâne la 1.265 lei pe tot parcursul anului viitor, tot ar fi de plată pentru pensii sume totale majorate cu 9,5%. Adică mult peste ritmul de creştere prognozat pentru salarii, dar cu o revenire spre pragul de 40% raport faţă de salariul net, ceea ce ar fi rezonabil.

sursa: Curs de Guvernare

Reclame

Etichete:, , , , ,

Trackback-uri/Pingback-uri

  1. Avem soluții pentru a respecta Legea Pensiilor? | Radu Zlati - 10 iulie 2019

    […] M. PANĂ (CDG): PENSIILE – DISPUNEREA EXCLUSIV ELECTORALĂ A CREȘTERILOR, BUGETUL ROMÂNESC ȘI M… […]

    Apreciază

%d blogeri au apreciat asta: