Avem solutii pentru a respecta Legea Pensiilor?

Ieri Legea Pensiilor a fost promulgată, sec, de către Președinte. O lege care aruncă în cap finanțele României, pe termen scurt și mediu. Prin această lege, PSD își fidelizează electoratul, un electorat de care va avea disperată nevoie în 2020, pentru a putea să lupte împotriva unei Opoziții aflată, se pare, pe val.

Desigur, cine va prelua guvernarea în decembrie 2020 va moșteni o problemă mare cât casa. Orice măsuri de încurajare a economiei (deci de creștere a PIB, deci de plată mai ușoară a pensiilor) vor fi luate în primele 1000 de zile de guvernare efectele lor nu se vor face simțite mai devreme de 6 luni; ori, în prima jumătate a lui 2021, în lipsa unor măsuri rapiode și hotărâte, plata pensiilor majorate va însemna intrarea României într-o spirală a împrumuturillor externe pe lângă care cea inițiată de către Teodorovici va părea Zefirul comparat cu uraganul Catrina.

Ce ar putea face Opoziția, ajunsă la putere? Ceea ce unii lideri PNL au antamat deja ca soluții, în spațiul public: eliminarea/impozitarea pensiilor speciale (de fapt, eliminarea a cel mult de 25% din acestea, ca mărime a sumei plătite, deoarece restul de 80% sunt plătite magistraților și pensionarilor din structurile de forță, ori de aceste pensii, dau pariu, nimeni nu se va atinge) precum și restrucurarea organigramei seviciului public, prin eliminarea a cca 150.000-200.000 de bugetari (pe termen scurt, cel de circa 6 luni, această măsură  va fi contrabalansată de faptul că vor trebui plătite ajutoare de șomaj). Alte două soluții au fost propuse ieri, la un post TV, de către Lucian Isar (care gravitează și el în cercurile rarefiate ale puterii în PNL): vinderea unor active ale statului (se zice pompos: „privatizare”; am mai auzit asta pe vremea crizelor gestionate de CDR și PDL) și înfiițarea unei structuri cu acționariat de stat care să exploateze resursele de petrol și gaze încă necedate intreprinzătorilor străini (sună prea frumos ca să fie realizabil, în colonia economică numită România).

Deci, din punctul meu de vedere, nu sunt soluții bune cel puțin pentru prima parte a anului 2021 (în variantă optimistă). Ceea ce îmi aduce aminte de Evul Mediu, când țăranii noștri dădeau foc holdelor și pășunilor, pentru a crea dificultăți în calea armatelor otomane. Turcii până la urmă plecau (învinși sau învingători, ei nu rămâneau ca armată de ocupație), țăranii reveneau din codrii în care se ascunseseră, într-o țară jefuită și pustiită. Reveneau pentru a muri, unii dintre ei, de foame. Acum PSD se pare că aruncă pe jar finanțele țării, iar opoziția fie nu poate fie nu vrea să stingă focul (deși strigă cât ce poate: ”Foc!”). Poate că husarii galbeni vor căștiga alegerile, împreună cu aliații de strânsură. Dar, ajunși la guvernare, vor descoperi că le mor caii de foame.

LE impact bugetar de 8,4 miliarde de lei în 2019, un impact de 24,8 miliarde de lei în 2020, de 58,1 miliarde de lei în 2021, iar în 2022, ar urma să aibă un impact de 81,1 miliarde de lei.
Creşteri etapizate ale punctului de pensie până în anul 2021, astfel:
2019 – 1.265 de lei,
2020 – 1.775 de lei,
2021 – 1.875 de lei.
Din anul 2022, valoarea punctului de referinţă se va indexa anual cu rata inflaţiei şi 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat
Alte articole pe aceeași temă:

Etichete:, , , ,

Comentariile nu sunt permise.

%d blogeri au apreciat: