Despre PNL, USR și criza politică actuală

Într-o postare pe FB, finul analist politic Radu Carp afirma că nu motiunea de cenzură depusă de către PNL a inițiat criza politică ai cărei martori suntem, ci felul în care Dragnea a înțeles să conducă partidul și, prin interpuși, țara. Sunt si nu sunt de acord cu domnia sa.

Într-adevăr, guvernarea PSD a început, practic, cu o criză (OUG 13 și reacția societății civile) și apoi a ținut-o tot așa. Dar boala numită „guvernare PSD” devenise din acută, cronică – și, cu relele și bunele ei (căci în umila mea părere nu toate măsurile luate de către PSD, inclusiv în domeniul Justiției, au fost rele) guvernarea pesedistă, scăpată de pata numită Dragnea, intrase pe un făgaș aproape „normal”.

Actuala criză (căci da, România trăieste o criză politică, a cărei durată și amplitudine este greu de anticipat) a fost declanșată de către orgoliul lui Tăriceanu care se vedea candidat unic al PSD-ALDE și a fost trezit la realitate de către decizia pesediștilor de a-și nominaliza premierul și liderul de partid în calitate de candidat la alegerile prezidențiale. De această spărtură în armura coaliției aflată la putere a profitat opoziția (în primul rând PNL) care a reușit performanța de a încropi o alianță de conjunctură (PNL, USR, PRO România, ALDE, PMP, UDMR) care a răsturnat guvernul Dăncilă prin moțiune de cenzură.

Dar prin răsturnarea guvernului nu s-a terminat și criza. Căci componența toxică alianței care a votat moțiunea de cenzură s-a văzut imediat după vot, când partidele și-au prezentat viziunea despre ce ar urma să fie după vot (aici pesediștii aveau dreptate, cei care au votat pentru căderea guvernului nu aveau și un proiect comun pentru epoca „post Dăncilă”).

A conduce guvernul după 4 ani de PSD s-ar putea dovedi, cu un an înaintea alegerilor locale și parlamentare, un act de sinucidere politică: guvernarea PSD a creat unele dezechilibre economico-financiare majore, iar aplicarea legilor populiste date de către guvernele PSD succesive (pentru mine „populist” nefiind un termen peiorativ), aplicare eșalonată și pe următorii ani, s-ar putea dovedi dificilă spre imposibilă în forma dată de PSD. Cu alte cuvinte, cine preia guvernarea are toate șansele să sufere un dezastru electoral în 2020 fie dacă urmează tendințele creionate de legislația PSD în domeniul salariilor și pensiilor, fie (mai ales) dacă nu aplică întocmai și la timp respectiva legislație. Din acest punct de vedere pot înțelege, cinic-rațional, de ce USR, avid de voturi și putere ca orice partid nou apărut, refuză să participe la guvernarea post-PSD. Nu vrea să plătească, electoral, oalele sparte de catre Olguța, Vâlcov, Teodorovici & Co. Desigur, unii s-ar fi asteptat la un comportament, din partea liderilor USR, diferit de al unor lichele politice od style. Eu, unul, neavând mari așteptări, nu sunt dezamăgit: USR confirmă, in aceste zile, parerea pe care deja mi-am expus-o în paginile acestui blog.

Dinspre partea Partidului Național Liberal poziția a fost clară: Dăncilă trebuie să plece iar guvernarea PSD trebuie înlocuită cu o guvernare responsabilă, care să aplice unele măsuri corective și să pună bazele unu căi de dezvoltare realiste și sustenabile. Personal cred că nu inconștiența politică, nici setea de putere si nici foamea de firimiturile bugetare pot fi răspunsuri la întrebarea „de ce PNL acceptă să formeze și conducă un guvern în condiții în care reușita actului de guvenare ține mai degrabă de domeniul miracolului decât al posibilului?” Răspunsul, zic eu, constă într-un alt răspuns, oferit la o întrebare de genl: „PNL putea, asemeni USR, să facă o opoziție formală și să aștepte încă un an, până când PSD ar fi eșuat deplin în exercițiul guvernării. Dar odată cu PSD, ar fi căzut în cap și România. La România se mai gândește cineva?”

Ei bine, din punctul meu de vedere, PNL a acționat corect: a zis Nu guvernării pesediste, dar a zis Da, României.

Revenind la titlul articolului: validarea guvernului Orban de către Parlament este singura soluție politică posibilă în actuala configurație parlamentară, pentru rezolvarea crizei politice. Cine nu înțelege asta, ridicând în aceste momente condiționări care fac practic imposibilă această validare, va plăti, politic, în 2020.

Sunt convins că există ceva luciditate în partidele care au votat moțiunea de cenzură, luciditate care să facă înțeles faptul că dacă dobori un guvern îți asumi totodată că oferi poporului o alternativă deci ești gata să dialoghezi, chiar să faci concesii, pentru ca această alternativă să devină fapt politic.

Criza actuală este o oportunitate, pe de altă parte, in special pentru PNL și USR: aceea de a demonstra electoratului non-PSD că există o reală alternativă la PSD, si anume o alianță intre cele două partide, în contextul alegerilor locale și parlamentare viitoare. USR, deocamdată, pare hotărât să ne demonstreze ca nu poate fi un partener viabil, inteligent și onest. Rămâne doar ca zilele următoare să ne demonstreze contrariul. Sau nu!

Reclame

Etichete:, , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: