Declarațiile de presă ale președintelui PNL, Crin Antonescu, la finalul ședinței grupurilor parlamentare reunite ale PNL – 15 mai 2013

04021205-1662863718Întrebări din partea reprezentanților mass-media

Jurnalist: Care sunt concluziile întâlnirii? Ați discutat despre revizuirea Constituției?

Crin Antonescu: Da, este o discuție. Nu va fi singura, nu e prima, dar a fost o discuție în acest format în plenul grupurilor parlamentare reunite – senatori plus deputați – pe subiectele cele mai importante din Constituție, dincolo de ceea ce, sigur, noi avem în programul politic, în deciziile Congresului. Sigur că nu aceste lucruri sunt repuse în discuție și sigur că aceste poziții ale Partidului Național Liberal sunt de bună vreme cunoscute. Acum încercăm să ne ducem mai înspre detaliu.

Ce vă pot spune din discuțiile care s-au purtat până acum e că la două dintre capitolele importante care vor face sau nu obiectul revizuirii avem următoarele poziții: în ceea ce privește sistemul instituțional și sistemul politic, bicameralism, așa cum știți, deschiderea pentru varianta în care să stipulăm în Constituție, deși nu e uzual, dar să stipulăm în Constituție numărul maxim de parlamentari pentru a răspunde în felul acesta sensului pe care noi îl dăm votului exprimat la acel referendum și anume un parlament mai redus, mai puțin costisitor, dar mai eficient, o întărire a caracterului parlamentar al democrației românești. Da, vom avea un președinte ales de către toți cetățenii, în consecință, cu semnificative puteri într-o zonă foarte bine delimitată și cu dreptul și obligația de a reprezenta pe toți cetățenii români.

Da, avem și acum și vom avea un prim-ministru care deține cea mai mare parte a puterii executive și exercită conducerea Guvernului, sub controlul și pe baza mandatului dat de Parlament, un parlament care să devină centrul dezbaterii pentru că Parlamentul va rămâne și va trebui reconsacrat ca organism reprezentativ suprem al poporului român, pentru că Parlamentul are drept de cenzură eventuală asupra atât a primului ministru, prin moțiune de cenzură, cât și asupra președintelui, prin suspendare, pentru că Parlamentul este cel care în ultimă instanță consacră, validează marile decizii și toate legile în această țară.

În sensul acesta, chiar o întărire a atribuțiilor Parlamentului, cum ar fi, de pildă, discuția despre transformarea unei moțiuni simple, care trece, împotriva unui ministru într-o decizie imperativă, deci nu ca acum. Poate să treacă, s-a și întâmplat, o moțiune simplă împotriva unui ministru, deci majoritatea Parlamentului nu mai are încredere într-un ministru, dar ministrul poate continua să funcționeze. Nu, să se întâmple ca în cazul moțiunii de cenzură.

De asemenea, din punctul nostru de vedere, dacă limpezim că președintele nu are de luat vreo decizie de oportunitate în cazul unei remanieri, cu alte cuvinte să nu mai fim trăsnaia că președintelui poate să nu-i placă ochii, tunsoarea, statura, mapa profesională a unui viitor ministru, dar asta numai o singură dată, cum în mod caraghios ne spune o decizie a Curții Constituționale, atunci spunem foarte limpede: atunci când se petrece o remaniere, președintele are misiunea de a consacra, încă o dată o spun, ca notarul, în această situație, deci verificând doar condițiile de legalitate, o persoană pe care și-o asumă sau pentru care își asumă răspunderea politică premierul care îl propune și Parlamentul care îl votează. Cu alte cuvinte clarificăm această chestiune. Nu lăsăm nici premierul să poată face o alegere care să nu fie cauționată și de altcineva, dar nu de președinte, care nu are răspunderea și nu are controlul asupra Guvernului, ci de Parlament.

De asemenea, o discuție despre, poate, limitarea regimului ordonanțelor de urgență, o discuție despre care s-a mai vorbit privitoare la limitarea angajărilor de răspundere de către Guvern la una pe sesiunea parlamentară, cam în sensul acesta.

Al doilea capitol despre care am discutat este cel referitor la prevederile constituționale, la articolele care vizează direct sau indirect regimul proprietății. Și în sensul acesta punctul de vedere al parlamentarilor noștri, punctul de vedere al Partidului Național Liberal este următorul: există două lucruri pe care nu trebuie să le confundăm deloc. Unu, respectarea proprietății ca valoare fundamentală a unui stat liber, democratic și a unei societăți libere pe care noi o dorim consacrată și păstrată în integralitate așa cum se află acum în Constituția României.

Pe de altă parte, evident, lucru cu care suntem de acord, că averile dobândite ilicit, că bunurile dobândite în urma unor hoții, în urma unor încălcări de lege dovedite și așa mai departe trebuie și pot să fie confiscate. Asta este foarte corect, însă credem că începând sau în primul rând cu articolul 44 din Constituție, astăzi acest lucru este posibil, că acest articol este acoperitor și ca atare, în linii mari, articolele care privesc regimul proprietății în general pot rămâne așa cum sunt în acest moment.

Vor urma discuții, probabil și ele foarte interesante, despre sistemul judiciar – dacă rămânem în parametrii actuali, dacă trebuie să intervenim cu articole care să întărească, știu și eu, anumite idei. Principiile, intențiile sunt, evident, acelea de a consolida statul de drept, de a evita situații neclare, de a evita abuzuri din experiența acestor ani. În fond, acesta este sensul unei revizuiri.

Avem, așa cum știți, și cu asta închei, avem un bilanț al Forumului constituțional, avem un raport pentru care cei de la Forumul constituțional au cerut o amânare, știți asta de ieri, cu o săptămână. Vom vedea care sunt până la urmă rezultatele dezbaterii publice atât cât a fost ea organizată de Forumul constituțional și sigur că după aceea discuția se va dezvolta în funcție și de aceste rezultate.

Jurnalist:  Domnule președinte, așadar nu sunteți de acord cu modificarea articolului 44 Constituție? Că s-a insistat foarte mult din partea premierului pe această idee.

Crin Antonescu: Articolul 44 este foarte bun. De ce să fie modificat? El, tocmai, dispune foarte clar posibilitatea ca bunuri în general – el enumeră mai multe categorii – dobândite cu încălcarea legii să poată fi confiscate. De ce să-l schimbi? E foarte bun.

Jurnalist:  Și cum faceți acum în condițiile acum, în condițiile în care partea PSD din USL ar vrea să modifice inclusiv acel articol din Constituție? (…) Premierul Victor Ponta se referea în primul rând la exproprieri. Exproprierile în clipa de față nu pot fi făcute decât după o prealabilă și justă despăgubire. Premierul spunea ca anumite tipuri de exproprieri să fie făcute, de exemplu, în interes național.

Crin Antonescu: Premierul a și justificat această preocupare a sa și eu o împărtășesc pentru că de multe ori prevederile care sunt destinate și e normal să fie destinate garantării proprietății, ca să nu fie proprietarul, indiferent de dimensiunea sau de natura proprietății, expus unui abuz, să treacă în partea cealaltă, să existe, repet, folosiri abuzive care să obstrucționeze, de pildă, mari lucrări publice. Eu nu cred că suntem într-o situație chiar așa de complicată, eu cred că există experiența a atâtea alte țări și eu cred că împreună putem să găsim o soluție și care să răspundă și nevoilor pe care le avem toți și pe care le indică premierul în calitatea lui de șef al puterii executive, dar și nevoii de a nu afecta, de a nu pune în pericol, de a nu expune, de a nu fragiliza regimul proprietății care este un drept și o libertate fundamentală a cetățeanului.

Jurnalist: Înseamnă că în primă instanța se va da un vot în Comisia de experți?

Crin Antonescu: Asta înseamnă că vom discuta și vom discuta nu așa cum poate vă închipuiți dumneavoastră ca să ne certăm, vom discuta ca să căutăm soluții, răspunzând unor valori pe care și eu, și premierul, și PNL-ul, și PSD-ul, le respectăm.

Jurnalist: Ați fi de acord cu exproprieri pentru proiecte de interes strategic, național?

Crin Antonescu: Discutăm toate variantele, există într-adevăr această nevoie și cred că există și soluțiile din experiența altora sau pur și simplu din capacitatea noastră de a găsi niște soluții legislative.

Jurnalist: Dar în actuala formă a Constituției nu se pot face.

Crin Antonescu: Vom discuta despre chestiunea asta și vă voi spune.

Jurnalist: UDMR a lansat ideea ca Parlamentul să fie o reprezentare proporțională a voinței poporului, iar votul proporțional să fie introdus în Constituție.

Crin Antonescu: Este o propunere, eu cred pe această chestiune, care nu e una fundamentală, că nu este de dorit să stipulăm în Constituție o anumită modalitate impusă alegerilor în România. Asta din experiența atâtor alte țări, unde sistemul electoral a fost schimbat din timp în timp, în funcție de evoluțiile societății și de anumite semnale, ceea ce nu se mai poate dacă o ai fixată, impusă prin Constituție. Nu sunt, în această privință, decât convins că putem să discută, trebuie să vedem argumentele, da, în acest moment mă apropie de propunerea domnului Hunor și nu numai pe mine, ideea că ceea ce am experimentat noi în 23 ani ca sistem electoral, formula curat proporțională, adică formula de liste, era cea care aducea cele mai multe beneficii și avea cele mai mici dezavantaje. După ce am experimentat un uninominal complicat sau un semi-uninominal, nu știu cum să îi spun acestei legi, am văzut că ceea ce speram, și anume o  concentrare a evaluării alegătorului pe persoană și nu neapărat pe partid nu s-a întâmplat, în schimb am destrămat și acea conformație solidă, măcar pe criterii de partid, care presupunea mai multă stabilitate, care a generat un traseism, de pildă, mult, mult redus, nu mai avem nici acele avantaje.

Eu mai cred alte lucruri, dar asta nu e o chestiune de Constituție, ci de lege electorală, eu cred că trebuie să modificăm legea și nu putem să avem primari aleși din primul tur și nici președinți de Consiliu Județean, oricât ar putea să îi indispună asta pe unii colegi de-ai mei de partid chiar, trebuie să înțelegem că nu este suficient de reprezentativ, că nu este normal că posibilitatea de a avea competiție reală în aceste comunități e mult redusă de existența unui singur tur și în rest, dacă vorbim despre alegeri parlamentare, sunt convins și eu că sistemul proporțional în acest moment e cel mai bun. Vom discuta. Că asta trebuie impus prin Constituţie am nişte îndoieli, dar asta nu înseamnă că  nu vom sta de vorbă şi cu domnul Hunor şi desigur cu toţi cei care au idei în sensul acesta.

Jurnalist: Cei de la UDMR propuseseră introducerea limbilor regionale, în regiunile unde sunt majoritari minorităţile

Crin Antonescu: Nu cunosc. În acest moment nu avem regiuni, nu cunosc nicio regiune în care majoritară să fie o altă populaţie decât cea românească. Îmi e greu să îmi închipui o astfel de regiune , oricum le-aş împărţi.

Jurnalist: De etnie e vorba.

Crin Antonescu: De etnie. (…) Aici am mai discutat de foarte multă vreme, o să discut să vedem care sunt detaliile, punctul meu de vedere îl cunoaşteţi. Acest stat are şi va avea o singură limbă oficială, ceea ce nu înseamnă că nu trebuie să avem toate condiţiile şi toată legislaţia – şi de fapt o avem – pentru ca identitatea naţională lingvistică, culturală a minorităţilor să fie păstrată.

Jurnalist: Liderul comuniştilor moldoveni Vladimir Voronin a făcut o declaraţie publică conform căreia preşedintele Băsescu ar face presiuni asupra politicienilor moldoveni că i-ar suna seara în stare de ebrietate.

Crin Antonescu: Nu comentez.

Jurnalist:  Dar e un atac la adresa statului român?

Crin Antonescu: Nu comentez. Evident că e o declaraţie nepotrivită şi, mă rog, cred că nu e prima a domnului Voronin, dar asta e o chestiune despre care ar trebui să îl întrebaţi mai degrabă pe domnul Băsescu, care îl cunoaşte mult mai bine şi care ne poate spune despre aceste stări ale domnului Voronin, eventual.

Jurnalist: Referitor la traseism, se poate modifica ceva în Constituţie astfel încât să numai existe..

Crin Antonescu: Sunt sceptic în legătură cu prevederi constituţionale care să împiedice traseismul pentru că principala prevedere constituţională la care nu se poate renunţa  este cea care exclude sau interzice votul imperativ, dar se pot lua măsuri măcar la nivelul legii electorale.

Jurnalist: Există riscul să se ducă în derizoriu adoptarea acestei legi fundamentale având în vedere timpul extrem de scurt de lucru efectiv, mai puţin de o lună? Comisia şi Senatul au o lună de zile la dispoziție.

Crin Antonescu: Noi o să lucrăm în Comisie atât cât va fi nevoie pentru a ne face treaba. Noi am proiectat sau ne-am propus un calendar, ceea ce nu înseamnă că cineva ne poate impune asta. Parlamentul României este suveran, el modifică Constituţia. Va fi nevoie să dureze mai mult, va dura mai mult, dar riscul de a cădea in derizoriu chiar nu îl văd. Dacă vrem să râdem de ţara noastră, de Constituţia noastră…

Jurnalist: Ați dat un calendar ca până la sfârșitul sesiunii să fie adoptată în Senat.

Crin Antonescu: Poate că am dat un calendar optimist, dacă nu vom reuşi să ne încadrăm în el o să dureze mai mult. Important este că vrem să facem o treabă importantă, repede şi bine.

Jurnalist: Faceți sesiune extraordinară, dacă nu este gata?

Crin Antonescu: Dacă e nevoie, da.

Jurnalist: Soluţia unei Adunări Constituante ar putea exista?

Crin Antonescu: Există şi această soluţie, deocamdată Constituantă faci nu de dragul de a face constituantă. Constituantă faci atunci când amploarea modificărilor depăşește zonele sau limitele unei revizuiri obişnuite. Aşa cum suntem noi în acest moment preocupaţi şi cum cel puţin în mediul politic au fost etalate lucrurile nu avem elemente pe care să nu le putem rezolva în cadrul unei revizuiri, dar teoretic există și posibilitatea asta.

Mulțumesc!

Etichete:,

Comentariile nu sunt permise.

%d blogeri au apreciat: