B. Mateescu (Sociollogica): Întrebări pentru la toamnă

b mateescuDiscuţia de mai jos va fi reluată pe baza sondajelor care vor fi efectuate în luna septembrie. Premiză: în lunile august şi septembrie nu vor avea loc evenimente ieşite din comun.

Întrebarea 1: USL > 58%?

Nu există erori de impact major asupra votanţilor USL. Despre aşa ceva am putea teoretic discuta doar după ce, în iarnă, preţul gazelor va fi altul.
USL beneficia de 58% din voturile potenţiale acum câteva luni, puţin sub scorul de 60% de la alegeri. Mă aştept ca această valoare să rămână constantă.

Întrebarea 2: Quo vadis Cătălin Predoiu?

Notorietatea şi credibilitatea noii achiziţii a PDL vor fi măsurate în lunile care urmează, măcar pentru a testa potenţialul acestui om la prezidenţiale. Lansarea într-o lună nepropice (iulie) va diminua amploarea acţiunii de PR. Pe de altă parte, să nu subestimăm apetitul românilor pentru informaţie: cei care-şi permit o vacanţă sunt puţin numeroşi, restul stau în faţa televizoarelor şi vara.
Estimez un nivel de credibilitate în trena conducerii PDL (10% sau prin împrejurimi) şi o intenţie de vot la prezidenţiale formată dintr-o singură cifră. Să nu uităm că, în mod oficial, cu excepţia lui MRU palierul anti-USL e liber din acest punct de vedere.

Întrebarea 3: Ce scoruri vor avea PSD şi PNL?

În ultimele luni am asistat la un nu foarte subtil atac comunicaţional al PSD la adresa PNL: ni s-au prezentat miniştri incompetenţi, corupţi, neserioşi, etc. În niciun caz n-a fost vorba de miniştri social-democraţi (la scandalul privind liceul Bolintineanu măgăreaţa a căzut pe Stroe, ministrul de interne, şi nu pe Pricopie, ministrul educaţiei). Toată această joacă va avea un impact redus asupra votanţilor partidelor din USL: liberalii pot atinge 20% (dar nu o vor face) iar social-democraţii pot atinge 40% (dar nici acest lucru nu se va întâmpla). Raportul dintre cele două partide va rămâne în continuare de 3-la-2, cu mici nuanţe.

Întrebarea 4: Care va fi efectul ciocnirilor dintre Traian Băsescu şi Victor Ponta?

Prim-ministrul comunică din ce în ce mai slab iar preşedintele are un ascendent datorită aducerii lui Haysam (ascendent rătăcit şi înghesuit sub o mulţime de alte teme – de văzut cum va evolua povestea în săptămânile următoare).
Cred că preşedintele va pierde susţinerea vremelnică a votanţilor PSD mulţumiţi de coabitare şi îl vom revedea aproape de 20% în clasamentele privind încrederea în diverşi lideri politici. Victor Ponta nu este imbatabil, dar atacul a fost lansat prea devreme – poate datorită unor circumstanţe pe care preşedintele nu le controla.

Întrebarea 5: Ce scor va avea Partidul Mişcarea Populară?

Profilul relativ redus al politicienilor care aparţin Partidului MP reduce din potenţial. Un raport de 2-la-1 între scorul PDL şi cel al Partidului MP ar fi mulţumitor pentru iniţiatorii celui din urmă. O situaţie mai bună este posibilă, dar nu atât de probabilă.
Precizez că în acest moment scorul în sondaje contează mult mai puţin pentru Partidul MP decât formarea structurilor în teritoriu.

Întrebarea 6: Va ieşi opoziţia non-PPDD-istă din menghină?

Scorul însumat al tuturor partidelor care aparţin acestui arc este de 20%.
La prezidenţiale: 30%.
Ieşirea din prim-plan a PPDD-ului şi scena relativ statică în domeniul candidaturilor la prezidenţiale mă conduc spre următoarea estimare:
la parlamentare > 20% dar mai puţin de 25%
la prezidenţiale nicio schimbare, poate cel mult în rău.

Întrebarea 7: Rămâne în frunte triada PIO?

Dacă scoatem din calcul pe Raed Arafat, în fruntea tuturor sondajelor privind încrederea în politicieni sau cu potenţial de a deveni politicieni se află Ponta, Isărescu şi Oprescu. Prim-ministrul nu va mai ocupa locul întâi. Crin Antonescu – din ce în ce mai puţin vizibil în plan comunicaţional – nu va intra pe podium. Traian Băsescu dansează în jurul subiectelor cu impact (ergo multă politică externă şi macroeconomie). Alte figuri de prim-plan nu există în această vară.
Reamintesc următorul detaliu: dacă nu-ţi place partidul A şi nici politicianul B care aparţine acestui partid, iar A şi B te înfurie din ce în ce mai mult odată cu trecerea timpului, în sondaje nu se va schimba absolut nimic. Pentru modificări e nevoie de votanţi care să-şi schimbe opţiunea de vot sau, cel puţin, să renunţe să mai susţină verbal partidul cu care ţineau până mai ieri şi să devină nehotărâţi.

Estimările de mai sus sunt plate şi nesurprinzătoare. Ele reprezintă un model funcţional şi atât. Şarmul politicii este să vedem, peste două luni, care elemente din tabloul de mai sus *nu* au evoluat aşa cum era de aşteptat.

sursa: Sociollogica

Reclame

Etichete:, , , , , , , , , , , , ,

Comentariile nu sunt permise.

%d blogeri au apreciat asta: