Transcrierea emisiunii “După 20 de ani” (Pro TV), invitat președintele PNL, Crin Antonescu

1381691_10151926310793307_348310855_n“După 20 de ani” (Pro Tv) – Invitat: Președintele PNL Crin Antonescu – 6 octombrie 2013 

Jurnalist: Domnule președinte, începem cu evenimentele acestui sfârșit de săptămână. Ați avut o reacție extrem de dură la adresa domnului Ponta. De ce o reacţie publică?

Crin Antonescu: Pentru că este vorba de o temă publică pe de-o parte, de o temă publică de maxim interes public. Și doi, nu aş califica-o ca o reacţie dură la adresa domnului Ponta. A fost o poziţionare, o declaraţie de principiu, până la urmă, în raport cu această temă, în care sigur că am avut lucruri de spus și despre ceea ce am considerat și consider că nu a fost potrivit  în atitudinea domnului Ponta, dar nu a fost o declaraţie îndreptată împotriva domnului Ponta.

Jurnalist: Ați sancționat în egală măsură și declarația și acțiunea dlui Băsescu de a-l suna pe procurorul general.

Crin Antonescu: Da, dar trebuie să recunosc faptul că m-am referit mai mult şi mai cu interes la domnul Ponta din motivul pe care l-am spus şi cu acel prilej, și anume că la Traian Băsescu deja ne pregătim să discutăm despre istoria mandatelor sale, nu cu Traian Băsescu sunt obligat de angajamente electorale să amenajăm ceva din viitorul României, ci cu Victor Ponta. De aceea, Victor Ponta mă interesează mai mult, de aceea exigenţa mea faţă de Victor Ponta, ca şi a lui Victor Ponta faţă de mine, ca şi a noastră în comun faţă de propria noastră prestaţie trebuie să fie mai mare. Domnul Băsescu este, ca să spun așa, un caz clasat.

Jurnalist: Cum comentați însă pe fond acțiunea domnului Ponta. Dumneavoastră ați condamnat declarația domnului Ponta. Acțiunea este următoarea: un procuror, șef al unei direcții la DNA, a fost schimbat după ce fusese delegat tot pe acea funcție tot de către procurorul general. Acum a fost schimbat, la câteva zile, după ce terminase dosarul colegului dumneavoastră din USL, domnul ministru Liviu Dragnea. Cum comentați aceste fapte?

Crin Antonescu: Aceste fapte nu au legătură cu domnul Ponta. Eu am pus în discuţie declaraţia sau mesajul pe care domnul Ponta l-a dat sau sper eu nu a vrut să-l dea, nu a intenţionat să-l dea, dar a lăsat loc să se interpreteze în acest sens. Pentru că nimic nu ne dovedeşte că procurorul respectiv a fost schimbat la comanda  politică a domnului Ponta. Aceasta este o acuzaţie pe care domnul Băsescu a formulat-o , dar nu a sprijinit-o cu nimic.

Pur şi simplu despre acest fapt administrativ din interiorul instituţiei Parchetului, nu am foarte multe a comenta. Cred că odată ce mandatele domnului procuror Papici au expirat trebuia să aibă un succesor, cred că ar fi fost bine ca acel succesor să fie hotărât, desemnat de către cei în drept să o facă, procurorul general, şeful DNA, ministrul Justiţiei, din timp. Adică, atunci când expira mandatul domnului Papici, în mod natural se făcea propunerea, cu toate formele constituţionale, numirea. Faptul că a fost delegat şi după aceea la câteva zile a fost schimbat a putut genera această emoţie. Asta este o explicaţie pe care procurorul general ar trebui să o dea, dacă doreşte să o dea, şi nu premierul în locul său.

Jurnalist: Dumneavoastră v-ați declarat pentru libertatea justiției. Așteptați așadar explicații din partea procurorului general?

Crin Antonescu: Eu m-am pronunţat şi am acţionat întotdeauna pentru libertatea, pentru independenţa justiţiei.

Nu eu pot să-i spun, în calitate de lider politic, procurorului general sau oricărui procuror din țara asta, ca să nu mai vorbim de judecători, cum să facă, ce să facă şi când să facă. Îi spune legea. Pentru că așa cum spuneam, sensul independenţei justiţiei este următorul: nu că Parchetele, nu că procurorii sau judecătorii sunt stat în stat şi că nu mai au niciun control, ei au un şef, un control, o limită, în primul rând din partea legii, în al doilea rând din partea cetăţenilor.

Justiţia, cu toate particularităţile sale, nu e decât un serviciu public. Justiția este un serviciu public pe care cetăţenii îl plătesc şi de la care au dreptul de a aştepta performanţă, care în justiţie înseamnă între altele corectitudine, independenţă.

Ceea ce am spus eu că ar fi de dorit este poate mai multă comunicare, să zicem, din partea procurorului general către cetăţeni. Nu trebuie să-mi dea mie vreun raport, nu trebuie să-i dea şefului statului sau primului-ministru, dar când apar astfel de situaţii despre care se discută, care generează o anumită emoţie, care nasc o doză suplimentară de neîncredere în societate, cred că este foarte bine să se iasă să se spună.

Din câte înţelegem, acţiunea şi delegarea domnului Papici, ca şi revocarea sa, înlocuirea sa au fost legale. Numirea succesorului a fost legală, cum şi premierul sublinia pe bună dreptate, dar trebuia să i-o spună procurorului general, pentru că nu este prim-ministrul avocatul procurorului general, a venit la conducerea secției o persoană care a lucrat în DNA, o persoană care a lucrat dosare din astea care interesează, dosare cu subiect sau cu implicaţii politice, nu în sensul de comandă politică, deci, lucrurile puteau fi mult mai simple decât au fost.

Jurnalist: Prin faptul că aveți aceste declarații la adresa premierului sau amendați anumite declarații ale premierului sau anumite politici ale premierului, vreți să-l țineți pe premier la distanță în eventualitatea în care se rupe USL-ul, el va fi candidatul PSD și dumneavoastră vreți să arătați că sunteți acolo în joc.

Crin Antonescu: Nu, asta este o interpretare electoralistă, care nu-mi aparține. Nu vreau să pun o distanţă între mine şi primul-ministru. Eu am deplina conştiinţă a faptului că reuşitele premierului sunt şi reușitele mele, deoarece angajamentul este comun şi evaluarea este comună, că eşecurile sau sincopele premierului sunt şi ale mele, şi invers. Nu am nicio calitate şi nu intenţionez vreun rol de cenzor. Nu am nici această dorinţă nici această calitate asupra actelor premierului. Numai că există obligaţia, și pentru mine, ca şi pentru domnia sa, ca şi pentru alţi lideri politici, de a spune atunci când considerăm important și de a acționa într-un sens sau altul.

Jurnalist: Pe Victor Ponta dumneavoastră îl vedeți un candidat la Preşedinţia României?

Crin Antonescu: Cu certitudine. Nu în sensul că aş afirma eu acum că intenţionează. Ştiu că nu intenţionează, că planul de carieră politică al domniei sale este altul, dar dacă mă întrebaţi dacă ar putea fi un candidat valabil? Evident că ar putea fi unul dintre cei mai puternici candidaţi.

Jurnalist: Ce îl avantajează?

Crin Antonescu: În avantajează faptul că este un om politic care, deşi încă foarte tânăr pentru politică şi pentru politica din România, este şeful unui partid, nu al oricărui partid, al celui mai mare partid din această ţară, cel puţin în sens cantitativ, dar până la urmă asta contează mult în alegeri. Pentru că este un prim-ministru asupra bilanţului căruia, până în acest moment, eu, cu excepţiile pe care le-am marcat public, nu sunt deloc atât de critic. Sunt lucruri pe care acest Guvern şi acest om în fruntea lui le-au realizat şi pentru că, dincolo de asta, ca persoană fizică, dincolo de partid, dincolo de bilanțul şi avantajele într-o asemenea situaţie ale guvernării, este un om politic redutabil. Un om politic care a crescut foarte mult, a crescut accelerat

Jurnalist: Mai bun decât dumneavoastră?

Crin Antonescu: Nu, eu cred că nu, dar asta nu înseamnă că nu este un candidat redutabil.

Jurnalist: Ce aveți dumneavoastră în plus față de Victor Ponta?

Crin Antonescu: Nu are rost să purtăm o asemenea discuție. Eu am construit, împreună cu Victor Ponta, o alianţă politică, un proiect politic şi în care am încercat, cum este şi normal, să fim coechipieri şi încercăm în continuare.

Coechipierii îşi potenţează complementarităţile. Sunt lucruri pe care eu le pot face mai bine decât Victor Ponta, sunt lucruri pe care Victor Ponta le face mai bine decât mine, nu are nici un rost să ne punem, fie şi ipotetic, în aceasta situaţie.

Dacă viaţa ne va pune, răspunsurile vor fi date atunci, dar logica noastră nu a fost şi nu este asta.

Jurnalist: Alegerile se câștigă mai bine de la putere sau din opoziție?

Crin Antonescu: Alegerile prezidenţiale, că despre ele vorbim, ne arată, cu excepţia parţială a anului 2009, că au fost câştigate din Opoziţie, că de fapt miza acestor alegeri a fost, ceea ce poartă un termen generic, schimbarea.

Schimbarea în 1996, în 2000 tot o schimbare, cei care eram la putere, președintele Constantinescu, care nici nu a mai candidat, regimul CDR a căzut. În 2004, schimbarea regimului Năstase vs ţepele din Piaţa Victoriei şi în 2009, deşi preşedintele în funcţie a câştigat un nou mandat, toată logica sa de competiție, toată retorica sa de campanie a fost retorica unui opozant, chiar dacă, întâmplător, şi Guvernul şi primul-ministru, toate erau ale sale, el a reuşit foarte bine în termeni de campanie electorală să facă figură de opozant.

Jurnalist: Și acum dumneavoastră cum vă poziționați?

Crin Antonescu: Eu nu îmi doresc deloc să ajung la momentul candidaturii prezidenţiale din postura de opozant, pentru că în 2012 am asumat, împreună cu partidele noastre, împreună cu Victor Ponta personal, obligaţia de a guverna această ţară, nu de a face o opoziţie mai de calitate sau o opoziţie în vederea alegerilor prezidenţiale.

Cu atât mai mult cu cât, pentru prima dată, alegerile prezidenţiale din 2014 nu mai pot fi împotriva preşedintelui în funcţie sau unui succesor al său, chiar dacă un asemenea succesor blagoslovit, învestit de domnul Băsescu s-ar putea să existe.

Sunt alegeri perfect deschise către viitor şi, chiar dacă noi avem tradiţia campaniilor negative, de data asta, vrând nevrând, şi eu mă bucur de lucrul acesta, competiţia prezidenţială va trebui să fie în bună măsură ceea ce se cheamă un concurs de proiecte.

Jurnalist: Deci dumneavoastră dați asigurări că Băsescu nu va mai fi o țintă a campaniei dumneavoastră?

Crin Antonescu: Nu, eu dau asigurări, ni le dă Constituția, că Traian Băsescu nu va mai fi candidat încât să vină ceilalţi și să spună Băsescu nu a condus bine, conducem noi mai bine. În ce mă priveşte, nu intenţionez în niciun fel ca Traian Băsescu să mai fie ţintă nu numai în campanie electorală, ci chiar în anul care ne desparte până atunci.

De ce? Pentru că ce cred eu despre exerciţiul prezidenţial al lui Traian Băsescu, se cunoaşte. Pentru că dacă Traian Băsescu nu aduce un element nou în acest an care ne desparte de alegerile prezidenţiale, şi este puţin probabil, să aducă tema îmi pare din ce în ce mai puţin actuală.

Eu nu îmi imaginez nicidecum o campanie în care să mă agăţ, să fac ţintă din domnul Băsescu şi să spun: Da, nu mai candidează, dar nu cumva să-l votaţi pe candidatul Y, susţinut de Băsescu, pentru că de fapt este o continuitate şi aşa mai departe.

Jurnalist: Aș vrea să revenim la USL și la susținerea coaliției în Parlament și în Guvern și să ne spuneți dacă, în acest moment, proiectul minier de la Roșia Montană, susținut de Guvern, este un eșec sau un succes?

Crin Antonescu: Din punctul de vedere al abordării unitare, cum ar fi fost normal de către USL, este un eşec, nu atât de grav, e un accident. În orice caz, dacă noi în chip firesc ne-am propus ca toate proiectele Guvernului să vină dintr-o consultare, dintr-o asumare şi susţinere a întregii Uniuni, nu e cazul. Dacă proiectul în sine va reuşi, adică va întruni o majoritate parlamentară, asta nu ştiu, rămâne de văzut.

Jurnalist: Dumneavoastră votați împotrivă?

Crin Antonescu: Da.

Jurnalist:  Gazele de șist, acolo cum vă poziționați?

Crin Antonescu: Gazele de şist reprezintă un alt subiect decât Roşia Montană, este un subiect care nu este de amestecat cu Roşia Montană şi nicio confuzie nu ar folosi nimănui. Când vom discuta despre gazele de şist vom discuta aplicat.

Ceea ce eu însă, pornind de la ceea ce s-a întâmplat cu Roşia Montană şi pornind de la ideea că, chiar dacă noi votăm împotriva acestui proiect, nu respingem deloc ideea şi nu avem o poziţie închisă sau refractară la ideea exploatării rezonabile şi convenabile a unor resurse, eu am chiar un proiect, o să-l pun foarte curând în discuţie, să-l propun nu doar partenerilor din USL, nu doar celorlalte forţe politice, ci şi, mă gândesc, la Transparency Internaţional, care este o organizaţie, a unui pact, a unui document, a unui set de criterii de integritate şi responsabilitate în legătură cu industria extractivă sau cu exploatarea resurselor în general. Pentru că multe dintre motivele care astăzi pe noi, liberalii ne fac să votăm împotriva acestui proiect şi care ţin de scindarea societăţii, de lipsa de suport major considerabil pentru un proiect naţional, de cantitatea enormă de suspiciune în legătură cu acest tip de demersuri politico-industriale, ca să spun așa, toate aceste lucruri trebuie la un moment dat să se rezolve şi ele nu se pot rezolva decât pe baza transparenţei şi pe baza asumării unui set de criterii.

Orice exploatare, orice contract aş dori să fac, cu o firmă sau alta, cu o companie românească sau din altă parte, ar trebuie să îndeplinească, să verifice câteva criterii, bazate pe câteva principii pe care să le asumăm cu toţii şi în funcţie de care fundamental să abordăm un asemenea proiect.

Jurnalist: Oamenii din piață vorbesc și despre gazele de șist.

Crin Antonescu: Sigur că da, despre gazele de şist şi despre oricare altă resursă naturală am discuta pe viitor, ar fi foarte bine dacă noi am avea transparent, asumat public, discutat public, un set de criterii.

Jurnalist: Tocmai de aceea vă întreb dacă susțineți acest proiect.

Crin Antonescu: Pe ceea ce ştim în acest moment, am spus, dacă vorbim despre acest proiect pentru Roşia Montană că nu îl susţin.

Pentru gazele de şist nu avem încă nici elementele discuţiei şi nu avem aceste criterii despre care vorbesc.

Jurnalist:  Și dacă populația vă va cere același lucru ca și la Roșia Montană, ce veți face?

Crin Antonescu: Noi decizia de a nu vota proiectul Roşia Montană nu am luat-o din cauza faptului că au fost manifestaţii împotriva acestui proiect. Luăm în serios semnalul pe care aceste manifestaţii de protest îl transmit, dar ele nu pot fi factor decisiv în decizia politică.

Jurnalist: Dar ce suspiciuni aveți la adresa proiectului Roșia Montană? De ce nu îl votați, nu a fost transparent?

Crin Antonescu: Da, nu a fost transparent, şi nu este vina actualului Guvern, ca să fie limpede. Până la urmă, chiar dacă eu cred că lucrurile ar fi putut fi făcute altfel, nu actualul Guvern poartă vina majoră în această privinţă.

Se discută de ani de zile, se acordă licenţe, se prelungesc nişte termene, se investesc nişte bani, se cumpără și se vând acţiuni pe bursă. În societate românească se ştiu şi s-au ştiut prea puţine lucruri clare despre acest proiect. Sigur că au existat campanii. A existat o campanie împotriva proiectului, există, iată, vedem și acum, o campanie extrem de intensă, şi din punctul meu de vedere legitimă, a Corporației.

Jurnalist: Dar dumneavoastră ați cerut toate aceste informații, pe care spuneți că nu le aveți, să le prezentați publicului?

Crin Antonescu: Problema nu este ca eu să am aceste informaţii. Acest lucru se face pentru Parlament în acest moment, sper, prin Comisia a cărei înfiinţare am susţinut-o, la care participăm, deşi punctul nostru de vedere este formulat.

Problema este că societatea, opinia publică, cei interesaţi nu au avut din vreme aceste informaţii.

Al doilea lucru este că această cantitate de suspiciune duce la fragilitatea suportului pe care trebuie să-l ai. Noi nu vorbim aici despre un proiect pentru 800, 1000 sau 2000 de locuri de muncă, nu vorbim doar despre oamenii din localitatea Roşia Montană, deşi le respectăm interesul şi îi ascultăm, vorbim despre un proiect legat de o resursă naţională majoră.

Jurnalist: Dacă BNR ar cumpăra aurul de acolo, ar fi principalul cumpărător, aţi vota proiectul?

Crin Antonescu: Ar schimba mult din discuţie, dar ăsta este încă, totuși, un detaliu.

În al treilea rând, mai e o chestiune. Eu sunt un om care, ca membru al Parlamentului României, am votat, ca marea majoritate a Parlamentului, în Parlament, actul legislativ care a consacrat acordul cu OMV, un contract prost pentru România, un contract de a cărui lipsă de beneficii să spun așa, de a cărui gravitate ne-am putut da seama ani după.

De aceea, eu, în mod fundamental, nu pot susţine pasarea răspunderii către Parlament. Sigur că Parlamentul este forul politic major al ţării, sigur că Parlamentul face legi, dar Parlamentul nu poate substitui, de pildă, un acord de mediu.

Jurnalist:  Dar PSD la vremea respectivă a semnat contractul cu OMV pentru Petrom și ulterior tot PSD-ul l-a susținut atunci.

Crin Antonescu: Asta a fost ce a fost atunci. Am dat numai un exemplu care, pentru mine, ca parlamentar de data aceasta, nu ca şef de partid sau altceva, mă face să fiu foarte rezervat.

Jurnalist: Nu puteți să fiți numai parlamentar. Colegul dvs de la guvernare, dl Ponta e și parlamentar și premier, știți foarte bine poziția sa.

Crin Antonescu: Eu reuşesc să unific toate posturile în care sunt.

Jurnalist: Ca șef al PNL, de ce nu ați vorbit pe linie politică cu miniștri din guvern?

Crin Antonescu: Pe linie politică am vorbit cu miniştrii din Guvern, dar aici se face o confuzie. Miniştrii din Guvern, cei doi care au avizat acest proiect, sunt ministrul Finanţelor şi ministrul Culturii. Cu ministrul Culturii am avut o discuţie, ministrul Culturii a avut o poziţie care a arătat că nu de frica străzii sau sub influenţa străzii luăm decizii. Este o poziţie pe care şi-a susţinut-o, de care am luat act şi totuşi am mers mai departe.

Aici sunt câteva ministere fundamentale, două în principal – ministerul Justiţiei, pentru că vorbim aici despre legalitate, a dat un aviz cu o istorie lungă deja, şi Ministerul Mediului.

Al treilea motiv pentru care noi nu votăm proiectul Roşia Montană este că nu putem să ne pronunţăm, eu nu accept să mă pronunţ ca parlamentar în locul unui aviz strict de expert pe care trebuie să-l dea sau să nu-l dea ministerul Mediului.

Jurnalist: Dar nu ar trebui să cadă Guvernul dacă acest proiect este respins de Parlament?

Crin Antonescu: Nu, de ce, nu neapărat, este un proiect care e respins de Parlament.

Jurnalist: Și atunci dumneavoastră, cu doi miniștri în Cabinetul Ponta, care a trimis acest proiect în Parlament, ne spuneți că miniștrii PNL s-au opus…

Crin Antonescu: Nu, nu s-au opus, sunt miniştri care au avizat.

În primul rând dacă e să discutăm de proiect, PNL nu s-a opus în Guvern pentru că în Guvern vine o hotărâre, pentru care eu am solicitat o amânare, pentru a o discuta şi la USL, pe conţinutul ei pe procedura ei, amânare care nu s-a obţinut. Ceilalţi miniştri care nu sunt implicaţi au lăsat să treacă un proiect pe care nici nu sunt sigur că îl cunoşteau foarte în detaliu, pentru că nu toate actele guvernamentale sunt evaluate, cântărite de fiecare dintre miniştri şi am ajuns mai departe în această poziţie.

Că miniştrii noştri, ca parlamentari, cei care sunt parlamentari …

Jurnalist: Deci vi s-a forțat mâna într-un fel.

Crin Antonescu: Nu aş spune că ni s-a forţat mâna, dar nu am avut suficiente discuţii prealabile.

Jurnalist: O posibilă consecință a unei astfel de lipse de discuții, concretizată ulterior în trimiterea acestui act normativ, nu ar fi putut fi demisia miniștrilor liberali din Cabinetul Ponta?

Crin Antonescu: Nu. Nu poţi demisiona cu orice ocazie. Eu ştiu că se vulgarizează intens. Eu știu că vorbim de 20 de ani despre ciolan ş.a.m.d şi de aceea ne merge şi aşa de bine. Ciolan vorbim, ciolan avem. A pleca dintr-un guvern, a rupe şansa unei guvernări cu o majoritate de 70%, şansă de stabilitate, atu major în plan intern şi extern, este o decizie fundamentală. Până la urmă noi avem aici un proiect, care nu este fundamental pentru viaţa României, pentru societatea românească, este un proiect important care se face sau nu se face. Că proiectul trece sau proiectul cade în Parlament, cum până la urmă a fost decizia primului-ministru, vom vedea, dar nu este un motiv pentru care să denunţi, să rupi, să anulezi o alianţă de guvernare care a respectat în linii mari toate elementele programului de guvernare.

Jurnalist:  Evident, nu cunoașteți rezultatul votului, dar totuși care este soluția? Vedeți că proiectul poate suferi modificări atât de importante cât să strângă suficiente voturi pentru a trece într-o formă diferită de cea de acum?

Crin Antonescu: Nu ştiu dacă proiectul va trece sau nu acum.  Dacă va trece, el va fi oricum în gestiunea Guvernului pentru că, revenind puțin la o idee pe care am evocat-o înainte, ceea ce eu intenţionez este să propun termenii unui pact, pe baza căruia să se stabilească criteriile: principiul transparenţei în primul rând, cât mai puţine juridice clauze confidenţiale, sigur este o exagerare, este o vorbă a lui Ilie Şerbănescu care spune: Pe banii mei, pe banii publici, nu trebuie să ai clauze confidenţiale, pentru că dacă ai clauze confidenţiale înseamnă că vrei să mă furi. Sigur, este o formulă tare, intenţionat exagerată, dar cât mai puţină confidenţialitate pentru că este vorba de resurse şi de uriaşe investiţii publice. Deci, principiul transparenței, principiul responsabilităţii şi aici vin, chiar dacă proiectul trece, noi trebuie să avem garanţia şi să monitorizăm cum instituţii ale statului, guvernamentale îndeobşte, urmăresc respectarea angajamentelor pe care corporaţia, investitorul le-a luat.

Trei: principiu sustenabilităţii pentru că, de fapt, noi vorbim aici de investiţie durabilă, de beneficiu în interes naţional. Toate lucrurile acestea pot avea un set de criterii pe baza cărora să discutăm fie încă o dată despre acest proiect, dacă el cade în această formă, fie despre orice alt proiect, vezi exploatarea gazelor de şist ori altceva.

Noi nu respingem şi nu pot fi de acord cu tenta pe care și această campanie, să-i spun ecologistă, să-i spun anti-corporatistă, anti-capitalistă, din păcate, finalmente o ia. Niciodată nicio exploatare, nu se poate nici aşa. Până la urmă, există un echilibru între protecţia mediului şi exploatarea resurselor. Este istoria dezvoltării industriale.

Jurnalist:  Cum s-ar putea respecta acest pact? Va fi mai mult o înțelegere între parteneri?

Crin Antonescu: Noi, apropo de pact, am discutat mult. Am discutat despre pactul de coabitare, care a ajuns în anecdotică, şi aşa şi merita. Eu am vorbit vineri despre un pact pentru independenţa Justiţiei, vorbesc acum despre un pact pentru responsabilitate şi transparenţă în exploatarea resurselor naţionale.

Un pact este un document politic, un angajament public pe care părţile şi-l asumă şi îl respectă sau nu. În România există o singură experienţă reuşită în acest sens, există un singur pact de natură politică respectat, şi anume pactul de politică externă, Pactul de la Snagov, de orientare pro-vest, pro-NATO, pro-UE. De altfel, probabil că este şi singura mare reuşită certă a României în acești 20 de ani în câmp politic.

După toate experienţele prin care am trecut, după ce vedem reverberaţiile în plan social ale proiectului Roşia Montană, discuţii deja începute despre gazele de şist, cred că discuţia despre un asemenea pact ar fi binevenită.

Dacă el ar intra în conştiinţa publică asumat de actorii politici, unii azi la Putere, mâine în Opoziţie, alții invers, sigur că atunci când s-ar veni cu un proiect, că e proiect de lege, că e hotărâre de Guvern, el ar fi confruntat cu elementele fundamentale și cu criteriile dintr-un asemenea pact.

Jurnalist: Ar fi oportun un referendum pe Roșia Montană, pe gaze de șist?

Crin Antonescu: Am rezerve pentru că până la urmă ne lipsesc aceste criterii de care am vorbit. E periculos să mergi cu referendumul atunci când sunt implicate chestiuni tehnice şi până la urmă există decizii şi decizii care e bine să fie supuse referendumului și care e mai puțin recomandabil să fie supuse referendumului pentru că, exemplul clasic, dacă noi vrem să fim o republică sau o monarhie, evident că acesta este un lucru fundamental, fiecare îl înţelege în felul lui fiecare cetăţean şi nu putem face o monarhie în loc de republică sau invers, mă rog, comuniştii au putut, dar noi vorbim despre oameni din epoca post-comunism, nu putem să facem altfel decât cu un referendum.

Când vorbim de decizii de natură economică, de natura impozitelor sau de astfel de proiecte este riscant şi irelevant să fie supuse unui referendum, deşi trebuie să urmărim pulsul naţiunii.

Jurnalist: Cum priviți acest puls al națiunii? Există riscul să subestimați capacitatea de înțelegere totuși a oamenilor din această țară.

Crin Antonescu: Nu, n-o subestimez și în nici un caz nu supraestimez capacitatea de înțelegere a noastră, a decidenţilor  politici. Dar trăim totuși într-o societate, cel puţin ca format, într-o societate deschisă, într-o societate în care opinia publică se comunică, de aceea am spus, nu ca să îndemn la tulburări, că proteste, manifestații, cu respectarea ordinii publice în stradă, sunt semne de sănătate şi de la sondaje de opinie pe care toți ştim să le facem corect, de publicat e o problemă, dar de făcut corect, putem să le facem, până la tot ceea ce înseamnă, dacă vreți în această temă, enorma cantitate de idei, de poziții circulate din mediul virtual.

Jurnalist:  Apropo de puls, cum este pulsul economiei? Dumneavoastră reprezentanți PNL și percepția generală în acest moment este că acest partid este slab prezent în economie.

Crin Antonescu: Nu, o percepţie care riscă să se aşeze aşa, ajutată în fiecare zi, este că Partidul Național Liberal nu are suficientă decizie sau suficientă greutate în guvern, că nu are niciun minister important.

Jurnalist: Și că aveți numai ministere cu probleme, Oltchim etc…

Crin Antonescu: Toate ministerele sunt cu probleme în România, nu îmi puteţi spune un minister care nu are probleme, chiar şi cel al Tineretului şi Sportului. (…) Nu se poate spune aşa ceva în mod serios, deşi o aud zilnic. Un partid care are Ministerul Finanţelor, care are Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, chiar fără autostrăzi şi CNADNR, un partid care are Ministerul Apelor şi Pădurilor, un partid care are toate celelalte ministere, Ministerul Economiei chiar, chiar fără Hidroelectrica, Electrica și Transgaz, care are Ministerul de Interne, nu se poate spune despre el că nu are greutate.

Noi nu ne vom ascunde niciodată, am făcut această împărţire a ministerelor în bună înţelegere, nu ne vom ascunde niciodată de responsabilitate guvernării, sub pretextul că nu am avut ministere importante. Nu, responsabilitatea este aproape egală.

Jurnalist: Spuneați că le dați o notă mare premierului Ponta și Guvernului Ponta.

Crin Antonescu: Sigur.

Jurnalist: Președintele Consiliului Investitorilor Străini, Mihai Bogza, afirmă: “Temerile și încetineala Guvernului în decizii sunt piedici în calea atragerii investițiilor străine.” Cum îi răspundeți?

Crin Antonescu: Primul care trebuie să-i răspundă este şeful Guvernului şi ministrul Finanţelor și ministrul Economiei.

Jurnalist: De cum merge economia depinde și alegerea dumneavoastră ca președinte al României.

Crin Antonescu: Dar nu e aceasta problema, economia României nu trebuie să meargă ca să fiu eu ales preşedinte, economia României trebuie să meargă pentru că nu avem altă şansă, cetățeni ai României, nu președinții.

Eu, nu ca să-i răspund neapărat domnului Bogza, spun că în scopul încurajării şi atragerii investitorilor străini, că investitorii români sunt mai puţini sau în insolvenţă, s-a păstrat cota unică de impozitare, şi este o cotă foarte scăzută, cu excepţia Bulgariei, este cea mai scăzută din UE. În domeniul legislaţiei nu s-ar putea spune astăzi, cred, că există o lege care descurajează, împiedică accesul investitorilor sau că tot ceea ce se putea face nu s-a făcut, ca sens, ca direcţie.

Există modificări care au fost reclamate în decursul timpului de către mediul de afaceri, de către investitorii străini, de către reprezentanţii diplomatici ai altor ţări pentru codul civil, pentru accelerarea cauzelor civile în justiţie, s-au făcut paşi în sensul acesta. De asemenea, în niciun caz eu nu pot spune, şi mă bucur să nu pot spune asta, că primul-ministru, deoarece este social-democrat şi preşedintele acestui partid, ar fi vreun stângist.

Este un prim-ministru deschis către mediul de afaceri şi aşa cum spunem în timpul campaniei electorale spune şi azi, şansele economiei sunt în economie.

Nu sunt la stat, nu sunt decât în politici eventual favorabile.

Că lucrurile se mişcă încet, nu vreau să iau cu orice preţ apărarea Guvernului, dar cred că şi dl Bogza şi ceilalţi reprezentanţi ai mediului de afaceri, mari sau mici, ar trebui să ne ajute sau să ajute Guvernul spunând faceți asta, puteți s-o faceți…

Jurnalist: Scădeți CAS-ul la 20%, de la 48

Crin Antonescu: Scăderea CAS ştiţi că este obiectiv în programul de guvernare, ştiţi foarte bine că este o decizie pe care am luat-o, suntem hotărâţi şi cred că avem şi concursul partenerilor din guvern, să o introducem …

Jurnalist: Dar numai cu trei puncte procentuale.

Crin Antonescu: Numai cu trei puncte procentuale deocamdată, deși sunt absolut de acord că ar fi avut semnificaţie majoră o mişcare mai amplă, dar ceea ce e mai bine decât noi, ştiu cei din Consiliul Investitorilor Străini și toate celelalte consilii, este că, din păcate, marja de manevră şi, deci, responsabilitatea celor care sunt în Guvernul României astăzi în domeniul economic este strict, sever limitată de acordul cu FMI.

De ce, cum, ce altă variantă exista, nu are rost să mai discutăm. Suntem în asta şi ceea ce sper eu până la urmă, indirect, dar cu destinaţie în politici economice, este ca de anul viitor poate, în sfârşit, noi, să lăsăm loc, dincolo de un acord pe “terminatelea” sper cu FMI, să lăsăm loc şi responsabilităţii şi puterii întregii a acestui guvern de a face politici economice în România.

Jurnalist: Observ din discursul dumneavoastră o schimbare radicală față de Crin Antonescu de anul trecut, și vă dau două exemple. O dată față de această poziție față de declarațiile domnului Ponta, procurorii băsiști pe care i-a sancționat domnul Ponta. Dumneavoastră sancționați aceiași procurori cu cuvinte la fel de dure anul trecut, în campania pentru suspendare. Ce s-a schimbat de atunci și până acum?

Crin Antonescu: Nu s-a schimbat nimic la mine, nu ştiu dacă la procurori, dar cu siguranţă ceva la domnul Ponta. Eu am făcut declaraţii pe care nu le retrag şi poate că voi mai face în momentul în care am nişte nedumeriri, am nişte suspiciuni, constat că nişte lucruri nu funcţionează normal.

De pildă, trebuie să facem ceva şi apelul meu este întotdeauna, pentru că nu pot să fac direct eu, în calitate de preşedinte al Senatului sau preşedinte de partid, la CSM, la Inspecţia Judiciară, la conducătorii Parchetelor pentru ca elemente din dosarul de cercetare, vestite stenograme șamd, să nu mai apară până când ele nu sunt publice, pe sărite şi afectând grav drepturi esenţiale ale unor oameni care, chiar dacă sunt inculpaţi, chiar dacă vor fi condamnaţi au aceste drepturi.  Nu vreau să mai văd pe ecranele diverselor televiziuni.

Voi întreba mereu nu de ce sunt cercetaţi anumiţi liberali, să fie cercetaţi toţi, dacă este nevoie, nu am cerut niciodată: Ia mai slăbiţi-ne puţin, nu mai luaţi de la PNL.

Nu am spus niciodată asta. Am spus de un an şi jumătate sunt nişte plângeri cărora nu li se dă un răspuns. Și voi întreba despre aceste lucruri, dar eu nu am fost niciodată în situaţia de a lăsa impresia că am schimbat eu un procuror, şi nu voi fi.

Riscul pe care domnul Ponta şi l-a luat și pe care l-am amendat dintr-o poziţie colegială, nu altfel că nu am altă poziţie, a fost acela de a lăsa impresia că procurorul general, care a făcut o schimbare, este un fel de membru al Guvernului, în numele căruia vorbeşte, din obişnuinţă, domnul Ponta.

Jurnalist: Anul trecut erați printre cei care au inițiat suspendarea președintelui, ba chiar, la un moment dat, Victor Ponta nu-și dorea atât de mult suspendarea.

Crin Antonescu:  Nu, nu a existat o diferenţă de grad de intensitate, de dorinţă între mine şi domnul Ponta pentru suspendare. S-a aşezat o legendă pe care la un moment dat chiar domnul Băsescu a contrazis-o, cum că eu sau PNL sau dl Voiculescu am vrut să facem suspendarea .

Jurnalist: Acum spuneți că suspendarea este o glumă.

Crin Antonescu: Da, o să vă spun de ce. Domnul Băsescu doreşte să iasă din politică cu picioarele înainte şi de aceea îi doresc să iasă cât mai târziu, să stea cât mai mult în politică, ca domnul Iliescu, Quintus. Eu nu doresc să ies cu picioarele înainte, doresc să ies viu şi pe picioarele mele din politică.

În sensul acesta, aşa cum niciodată nu am susţinut o idee pentru că mă influenţează cineva sau pentru că am vreun fix, vreo obsesie, atunci când am socotit că Traian Băsescu trebuie suspendat pentru încălcarea Constituției, am făcut-o.

Astăzi, a vorbi despre faptul că este motiv de suspendare un telefon dat de Traian Băsescu procurorului general, mi se pare hilar.

Am comentat, de asemenea, că este inacceptabil, că este scandalos nu faptul că i-a dat un telefon procurorului general, ci mesajul pe care îl transmite în mod intenţionat preşedintele, atunci când spune, și i-am spus nu e bine…, mesaj de control. Mesajele acestea, această parte inacceptabilă au avut-o, că poate să lase impresia oamenilor că, deasupra capetelor lor, justiţia este împărţită de două haite şi doi capi de haită dau semnale de forţă.

Jurnalist:  Să nu-mi spuneți că îl faceți pe domnul Ponta cap de haită?

Crin Antonescu: Dar nu îl fac, am vorbit despre o impresie. Nu, sunt colegul de alianţă, sunt partenerul politic al domnului Ponta, deci nu pot spune că este un cap de haită. Eu am vorbit despre o impresie, de aceea am spus că sper că la domnul Ponta a fost o greşeală.

Revenim. Domnul Voiculescu a dat o declaraţie, ca un om public ce se află. Nu se poate lua în discuţie, nici în USL, nici în altă parte, suspendarea, decât dacă reprezentantul oficial, şeful unui partid, al PC de exemplu, al cărui membru și președinte este domnul Voiculescu, domnul Constantin vine şi pune această problemă pe agenda USL.

Dacă o va face, voi spune nu, cu excepţia situaţiei în care discuţia se complică, în care procurorul general al acestei republici iese public şi spune: S-a întâmplat un fapt foarte grav, neconstituţional şi asupra căruia eu nu pot să tac. Pe mine preşedintele Băsescu m-a sunat şi a făcut presiuni asupra mea şi m-a ameninţat sau ştiu şi eu altceva. Atunci da, discutăm despre altceva.

Jurnalist: Sună ca o invitație la adresa procurorului general.

Crin Antonescu: Nu, eu nu-mi permit. Eu am spus că dacă aş fi în faţa unei asemenea situaţii, aş avea obligaţia ca parlamentar să văd dacă nu este o încălcare extrem de gravă a Constituţiei. Atenţie însă, pe micul şi interesatul autodenunţ al domnului Băsescu, nici măcar pe el nu putem vorbi despre suspendare.

Jurnalist: În acest moment, sunteți candidatul USL pentru Președinția României anul viitor. Credeți că se pot schimba lucrurile până anul viitor? Ce ar determina o schimbare în acest statut?

Crin Antonescu: Dinamica politică din România are cel puțin meritul că nu ne lasă să ne plictisim. Nu ne putem plânge nici dumneavoastră, nici noi, nici cetăţenii că ducem lipsă de neprevăzut.

Că avem o monotonie așa ca în Suedia. Nu, viaţa noastră politică este agitată. Eu nu pot să bag mâna în foc că nu se produc schimbări majore până anul viitor.

Ce pot să spun şi pentru ce pot să bag mâna în foc este că această Uniune Social Liberală nu a fost făcută doar ca să câştigăm nişte alegeri, doar ca să punem un prim-ministru, doar să-l schimbăm pe Băsescu sau doar ca să mă pună pe mine preşedinte, pentru că nu USL mă va pune pe mine preşedinte, ci doar dacă mă vor alege cetăţenii României, cum nici pe domnul Ponta nu l-am pus premier că am făcut noi o şedinţă la USL, ci cetăţenii României indirect l-au pus.

Jurnalist: Aveți un pact care spune că unul este candidatul la președinție, celălalt premier. Dacă domnul Ponta va fi mai bine clasat decât dumneavoastră, ce se va întâmpla?

Crin Antonescu: Dacă la momentul respectiv, când vom lua această prevedere a pactului, a acordului politic, un om din PSD, premierul să zicem, va fi cel mai bine plasat în sondaje în intenţie de vot la preşedinţie, nu în alte sondaje – încredere, frumuseţe, simpatie, atunci el ar putea spune: Bun, eu candidez la preşedinţie şi atunci postul de prim-ministru revine PNL. Aşa ceva este însă foarte puţin probabil. 

Reclame

Etichete:, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

5 comentarii pe “Transcrierea emisiunii “După 20 de ani” (Pro TV), invitat președintele PNL, Crin Antonescu”

  1. pozedecat 6 octombrie 2013 la 4:03 PM #

    Comentam la Horatiu Buzatu urmatoarele (am mai corectat pe alocuri) referitoare la agitatia asta cu procurorul de la DNA si cu gargara asta legata de „independenta justitiei”:

    „Am fost plecat din tara zilele astea si n-am prins “scandalul” cu Pulici asta. Inteleg ca i s-a incheiat mandatul asa cum li se incheie tuturor pana la urma, Morari sau hangite ce-or fi ei. Constat cu ochiul liber ca aia inversunati sunt slugoii basisti – EVZ, RL, Hotnews deci mi-e clar ca ce-a zis Ponta in legatura cu “basismul” acestui politruc care cheltuie bani publici ca sa alerge cu biblia pe capota masinii prin sat pentru ca niste oameni si-au exercitat dreptul la vot este perfect tintit.
    Eu nu inteleg tot cretinismul asta cu “independenta justitiei” cand vorbim de procurori. Procurorul este agentul guvernamental care se asigura ca nu fura nimeni, ca nu fraudeaza nimeni, in general ca nimeni nu incalca legea fara sa fie sanctionati de societate si de aceea ei fac dosare de acuzare. Cu alte cuvinte NU EI SUNT JUSTITIA ei sunt doar avocatii statului cu rol in acuzare si sunt PERFECT EGALI cu avocatii infractorilor care pledeaza in fata judecatorului. Oriunde in lume cred ca procurorii au de raspuns in fata celor care, alesi fiind, se angajeaza ca societatea sa fie tinuta in ordine. (cum poti promite „Dreptate pana la capat” daca nu ai mijloacele sa o urmaresti !?) Mie mi se pare ingrozitor ca un politruc care face dosare politice are pretentia sa fie vesnic in functie cand el era “delegat”, deci temporar in functia respectiva. Si mult mai ingrozitor mi se pare ca un limbric precum Danilet inca mai este in CSM, asa cum ai este si diavolul sau suprem Basesc, desi ambii au fost repudiati prin vot. Deci cateva sute, sau mii de judecatori voteaza sa plece ala din CSM si el inca este acolo. Asta nu este oribil in tara asta a “independentei justitiei” ? Si este cumva justitia nascuta din spuma marii sau ea e constituita prin vointa de organizare sociala/politica/morala a poporului? Justitia la noi este de drept divin sau mai avem si noi ceva de spus despre felul cum functioneaza ea?

    Apreciază

  2. adrian 6 octombrie 2013 la 4:54 PM #

    Revin (sunt in asteptare cu identitatea cealalta) pentru ca am uita sa spun ca dl Antonescu greseste in raport cu dl. Barbu. Dl. Barbu nu este „avizator” in proiectul guvernului legat de Rosia Montana ci este de-a dreptul „initiator”. O mare diferenta.

    Apreciază

    • Radu Zlati 7 octombrie 2013 la 4:56 PM #

      Adrian, nu este inițiator. Mă tem că a semnat ceea ce i s-a pus în față de către propriul aparat. Ceea ce este blamabil pentru unii, dar nu suficient pentru mine pentru a mă gândi la demitere.

      Apreciază

      • adrian 7 octombrie 2013 la 6:26 PM #

        Eu am vazut nota de fundamentare iar initiatori erau departamentul lui Sova, al Sulfinei Plumb si ministerul culturii. In frunte erau Ministerul cu schimbarile climatice si cel al culturii si abia dupa erau agentia resurselor minerale si ala al lui Sova care e departament. Mi s-a parut dezgustator ca sa-l puna sa aduca ministerul culturii in postura de initiator al unui proiect de exploatare a resurselor minerale cu dedicatie. Ministerul dlui Vosganian era avizator desi se ocupa cu economia! Poate era o nota de fundamentare contrafacuta totusi …

        Apreciază

        • Radu Zlati 7 octombrie 2013 la 7:35 PM #

          dacă zici așa, te cred pe cuvânt. 😦

          Apreciază

%d blogeri au apreciat asta: