Sinteza declaratii Klaus Iohannis, la Adevarul Live

Johannis1Adevărul: Domnule Iohannis, abia aţi apucat să anunţaţi că veţi candida la şefia PNL, aţi devenit interimar şi, cumva, aţi spus că luaţi în calcul candidatura la Preşedinţie şi deja, în partea cealaltă, a adversarilor, au început să apară acuzaţii. Premierul Ponta a făcut o declaraţie, spunând că aţi fi produsul unei conspiraţii anumitor structuri legate de Băsescu.
Klaus  Iohannis: O afirmaţie nefericită, ca să nu spun altceva. Dacă vine un politician de provincie care nu cunoaşte pe nimeni şi vorbeşte de structuri oculte poate fi acceptat, dar dacă vine premierul unei ţări europene şi povesteşte la televizor despre structuri oculte, trebuie să reacţionez. Omul ori nu e informat, ori este informat şi dacă ceva nu e în regulă trebuia să vină să spună despre ce e vorba. Dacă ştie şi foloseşte sintagme de acest tip, afirmaţia trebuie să fie falsă. Nu poţi să vii cu astfel de afirmaţii. Pe lângă asta, nu văd ce treabă avea premierul să mă pună într-o categorie de oameni. Nu suntem în competiţie directă, nici domnia sa nu e candidat, nici eu nu sunt. Nu înţeleg această cutumă de a face atacuri la persoană.
Probabil se uită şi dânsul pe sondaje.
Iohannis: Nu contează cum stau în sondaje. Nu se fac astfel de afirmaţii. Poţi să spui că a venit Iohannis de la PNL cu un proiect slab, dar nu mi se pare că alegătorul trebuie să accepte astfel de abordare.
Care a fost relaţia cu actualul premier?
Iohannis: Nu s-a întâmplat nimic senzaţional, când probabil, la presiuni ale unor grupuri, a refuzat să accepte nominalizarea mea în Guvern. Nu am mai discutat de atunci cu premierul. Înainte de asta a mai fost la Sibiu, am avut discuţii rezonabile, de aceea nu ştiu de unde această nouă abordare. Acum, că am şi eu o funcţie politică, nu cred că este o problemă.
Plânge după acel USL care s-a rupt, iar PNL e partidul care a plecat. Ce se întâmplă acum în PNL? Se spune că ar fi apărut nemulţumiţi.
Iohannis: Se întâmplă lucruri normale, suntem într-o fază complicată, fiindcă preşedintele a depus mandatul împreună cu tot Biroul, după care s-a retras, dar PNL merge mai departe. Noi nu ne-am oprit nici măcar o zi. Imediat după anunţ, am aplicat Statutul. Eu am ajuns preşedinte interimar prin aplicarea Statutului. În afară de asta, în partid s-a discutat şi se discută la bază chestiunea cu PPE. I-am rugat pe colegi să discute chestiunea fuziunii cu PDL. I-am rugat să ia în discuţie chestiunea candidatului la prezidenţiale. Eu i-am rugat să discute, e absolut natural să fie diferite opinii. Doar lăsând discuţia să se desfăşoare la baza partidului putem afla ce vrea partidul. Vom avea rezoluţii din organizaţii, după care mergem la congres cu aceste chestiuni.
Tot ce aţi enumerat se va decide la congres? Candidatul la prezidenţiale, alăturarea la PPE, fuziunea cu PDL?
Iohannis: Da. Fuziunea nu se poate hotărî, dar oamenii trebuie să spună: vrem acolo sau în altă parte. Având în vedere că toate sunt teme grele, duc la multe discuţii pe care le găsesc bune. Un partid trebuie să fie viu. Temele importante trebuie discutate în organizaţii şi, în final, conducerea partidului va propune o rezoluţie pentru congres.

Sunteţi în poziţia cea mai importantă din punct de vedere politic, preşedinte al PNL, care trece printr-o efervescenţă. Aţi avut în special funcţii executive. Se vorbeşte de faptul că nu aţi fi pregătit pentru o funcţie de asemenea anvergură. Cum le răspundeţi celor care spun acest lucru?

Iohannis:  Cunosc textul acela cu primarul Sibiului, drăguţ administrator, dar cu politica mai vedem. Eu mă simt pregătit şi pentru politica naţională, cred că mă descurc bine în poziţia de lider de partid, dar asta e evaluarea mea. Una peste alta, cred că acesta este lucrul cel mai important pentru mine. Nu sunt foarte cunoscut în România şi mi se pare potrivit să mă prezint publicului. Astfel de întâlniri ajută.

La precedenta noastră întâlnire spuneaţi, şi altele erau calculele atunci, că veţi merge în tandem cu Antonescu. El – la prezidenţiale, dumneavoastră – ca premier. Cum vă simţiţi mai pregătit, pentru un post de premier sau pentru cel de preşedinte?
Iohannis: Aş îndrăzni şi la una, şi la alta. Am un istoric care poate fi uşor urmărit. Nu am venit de nicărieri. Am venit din politica locală, cu relaţii complicate, diplomatice. Oricine poate urmări cum am ajuns până aici. PNL trebuie să fie activ. Ne place,  nu ne place, asta e situaţia în care ne aflăm. Colegii mei au considerat că pot fi un răspuns pentru partid. Din discuţii am înţeles că există colegi care cred că fac faţă.
Cunoaşteţi structurile din teritoriu? Care e gradul de cunoaştere al structurii din teritoriu?
Iohannis: Nu cunosc pe toată lumea, ar fi absurd să spun că ştiu pe fiecare în parte. Cunosc mulţi politicieni din PNL, cam la acelaşi grad cunosc organizaţiile, dar cred că am o percepţie mai bună despre cum funcţionează partidul decât cunosc, concret, o anumită organizaţie.
Într-o campanie pentru preşedinţia partidului vă veţi întâlni cu toţi şefii de organizaţii?
Iohannis: Da. Ne întâlnim foarte des în Biroul Politic, dar da, răspunsul e clar: voi merge la întâlniri cu oameni din partid. Probabil nu va fi posibil să merg în fiecare organizaţie, dar cu siguranţă e posibil să avem întâlniri cel puţin regionale.
Că veţi fi premier, preşedintele României, nu ştim acum. Că veţi fi preşedintele PNL, chiar şi din această poziţie, lumea e curioasă să afle punctul dvs. de vedere faţă de  nişte probleme fundamentale ale ţării. Aş vrea să intrăm un pic în ele. Aş începe cu o temă foarte generoasă pe care a lansat-o Traian Băsescu. E vorba de proiectul de ţară. S-a vorbit că după aderarea României la UE, în NATO, ne-am pierdut proiectul de ţară. Băsescu a numit proiect de ţară unirea cu Moldova. V-aţi gândit care ar fi proiectul de ţară?
Iohannis: Da, lucrăm la el. E una dintre primele chestiuni pe care dorim să le abordăm în noua construcţie de dreapta. A fost o temă: cu ce venim în faţa oamenilor? Oamenii aşteaptă soluţii, abordări programatice. Acest tip de problemă ne preocupă. Vrem un proiect pentru România. Venim cu un program pentru România care, evident, are o componentă pe politică externă, europeană, program economic, pe educaţie, justiţie. Toate acestea sunt antamate. Într-un timp rezonabil, vorbim de câteva luni, vom veni în faţa oamenilor cu acest proiect al dreptei unite.
Nu e târziu?
Iohannis: Asta e calendarul. Cred că trebuie să avem o reacţie rapidă la situaţia în care ne aflăm. Am fi caraghioşi să spunem că e târziu, revenim peste cinci ani.Este extrem de târziu, dar prima dată de după Revoluţie este o şansă reală pentru o unificare a dreptei.  S-a discutat despre asta, nenumăraţi politicieni au venit cu această idee. Noi vrem un concept şi un program al dreptei pentru România.
Aici trebuie să vorbim despre un proiect care să unească întreaga naţiune. Ideea de unire cu Moldova poate fi un proiect de ţară?
Iohannis: Cred că aici trebuie să ţinem cont de multe lucruri. Moldova e o ţară independentă. Noi am primit un răspuns clar:  moldovenii nu îşi doresc asta. Nu văd unde e proiectul de ţară. Aici, vrem, nu vrem, dar mai bine vrem să ţinem cont de ambele părţi. Nu putem noi, românii, fiindcă avem ţara mai mare fizic, să le spunem moldovenilor: haideţi, că vă luăm şi pe voi, chiar dacă nu e aşa o idee bună. Acest răspuns a fost dat foarte oficial, din vârful statului.
În problema asta ar trebui întrebate populaţiile celor două ţări. Politicienii pot avea interese.
Iohannis:Nu e prima dată când se abordează. În anii ’90 s-a mai pus odată problema. Traian Băsescu denumea proiectul naţional nu o acţiune a politicienilor celor două ţări pentru unire, ci convingerea populaţiilor. Sincer, noi vrem să venim cu un proiect pentru România aşa cum îl vedem noi. Comisiile abia acum se constituie şi vrem să avem opiniile mai multor colegi, dar pot să vă spun că vom avea acest proiect şi vom veni în faţa oamenilor cu el.
Apropo de proiecte, în civilizaţiile mai puţin rodate, oamenii ştiu cine se pregăteşte pentru funcţia de preşedinte. Îl analizează populaţia, prezidenţiabilul îşi face cunoscute programele. Nu consideraţi că e ceva în neregulă azi, în iunie, că nu cunoaştem candidaţii? Cum îi vom cunoaşte?
Iohannis: Am discutat informal cu un analist. Am pus această întrebare şi omul mi-a răspuns, franc: Nouă ne place să fie răsturnări de situaţii. E un posibil răspuns. Eu cred că ar fi fost bine să fie proceduri din timp. Dacă luăm cazul Crin Antonescu vedem că o pregătire prea timpurie te duce în direcţia opusă. Nu avem situaţii similare, dar noi, PNL, am păţit acest lucru. Am vrut să fim bine pregătiţi.Iată că nu a dus această pregătire la rezultatul dorit.  Probabil trebuie să mai treacă un pic de timp, să ne obişnuim cu regulile democraţiei, să se formeze anumite cutume. Are şi părţi bune întârzierea, creşte aşteptarea, oamenii vor fi mai atenţi.
Aţi pomenit de 2009 şi mi-am amintit că Ponta a declarat recent că în 2009 a votat cu Antonescu. Cu cine aţi votat?
Iohannis: Evident, cu Crin Antonescu. În turul doi, da. Cu Geoană. Am fost şi parte din echipă. Dacă m-am alăturat echipei, cred în ea şi o votez.
Sunteţi liberal. Pentru liberali, reforma statului e importantă. Miiltaţi pentru un stat minimalist, unul care să aibă rolul de arbitru în economie sau credeţi că ar trebui să fie şi jucător?
Iohannis: Noi am elaborat un program economic, l-am prezentat în campania pentru europarlamentare. În cadrul acestui program economic am venit cu un concept care poate să descrie cum ne imaginăm noi statul în economie. E o primă etapă.  Noi, în PNL, având în vedere programul economic, ne imaginăm un stat participativ. Un stat care vine în parteneriat cu investitorii, în sprijinul realizării unui proiect. Nu ne imaginăm, însă, că acest stat participativ practică intervenţionismul. Trebuie să vină să participe activ, inclusiv cu fonduri puse la dispoziţie în dezvoltarea economiei. Altfel, nu prea avem şanse.Ne place sau nu, o bună parte din resurse sunt la stat. Noi credem că statul trebuie să-şi îndeplinească rolul în învăţământ, asistenţă socială. O parte rezonabilă din resursele statului trebuie alocată pentru a creşte economia. Ea singură poate creşte, dar poate creşte mai bine dacă statul intervine activ. Nu trebuie să dea bani, poate da garanţii.
Deci vedeţi statul că ar trebui să mai păstreze controlul unor ramuri din economie?
Iohannis: În majoritatea domeniilor, statul nu trebuie să aibă controlul, cum nici autorităţile locale nu trebuie să se implice în prea multe lucruri, altele decât cele care ţin de administrarea publică. Statul e un prost administrator, dar sunt domenii care ţin de un anumit interes naţional, care la o adică trebuie să poată fi scoase din această regulă generală şi să fie puse în paranteză.

Etichete:, , , , , , , , , ,

2 comentarii pe “Sinteza declaratii Klaus Iohannis, la Adevarul Live”

  1. hmm 3 iunie 2014 la 5:02 PM #

    http://inpolitics.ro/un-mister-neelucidat-a-fost-mircea-diaconu-agent-al-fostei-securitati_1896445.html

    candidatura prezidentiala a securistului de la revolutie mircea diaconu este foarte periculoasa pentru democratie si pentru occident. ar insemna ca vechea securitate si-ar trimite omul la cotroceni, cu implicatii grave pentru orientarea pro-atlantica a Romaniei. Mai bine va anuntati candidatul al prezidentiale cat mai tarziu.

    Daca parlamentul european , dominat de ppe , il va respinge pe diaconu (e normal sa-l respinga, e un penal puscariabil securist care a incalcat legea ani), atunci antena 3 va arunca cu hardaie de rahat in continuare in liberali pe motiv ppe si se va propulsa candidatura la prezidentiale a securistului actor. ar prosti pe multi si ar fi sustinut de psd sa ajunga in turul 2, asa ca dreapta ar trebui sa propuna si ea un independent, nu pe iohannis.

    Apreciază

  2. Gabriel B. 3 iunie 2014 la 7:39 PM #

    Pentru votul de azi, 3 iunie a.c. legat de RMGC, n-am decat un singur comentariu: esti un maret porc stimabile!

    Apreciază

%d blogeri au apreciat: