Evaluarea națională 2015 – retrospectivă (Filme cu proști…)

examenReproduc aici integral un articol excelent. Sper să îi cunosc, cândva, și autorul.

”Acum, că s-a dus nebunia cu Evaluarea Națională, este momentul perfect pentru a face o analiză amănunțită a examenului și, de ce nu, a întregii proceduri. De ce abia acum? Printre altele abia acum avem o anumită stabilitate (5 ani) în procedura de examinare, căci înainte se schimba la fiecare 2-3 ani. Motivul principal: mi-aș fi dorit ca analiza sau măcar datele brute să fie puse la dispoziție de alții (în principiu Ministerul Educației sau Inspectoratele Școlare). Cum încă nu am descoperit o analiză asemănătoare, m-am pus pe treabă!
Metodologia de lucru nu a implicat lucruri prea complicate de făcut: un simplu script scris în perl a parcurs toate listele de candidați puse la dispoziție de site-ul Ministerului Educației și a încărcat informațiile într-o bază de date, iar apoi cîteva interogări bine țintite au generat listele de note.
Mai întîi cîteva lucruri care se văd cu ochiul liber, fără nici o analiză prea amănunțită:

Cîteva curiozități

    Cele mai mari diferențe de note între română și matematică (am exclus neprezentările):
  • 8,90: română: 1,00 – matematică: 9,90 (județul Timiș);
  • 6,90: română: 2,80 – matematică: 9,70 (județul Harghita);
  • 7,00română: 9,40 – matematică: 2,40 (județul Vîlcea);
  • 7,00română: 9,25 – matematică: 2,25 (județă l-a tras media în josul Vrancea);
    Cele mai mari diferențe dintre media 5-8 și media la Evaluarea Națională:
  • -8,28: media EN: 1,42 – media 5-8: 9,70 (județul Alba);
  • -7,49: media EN: 1,10 – media 5-8: 8,59 (județul Argeș);
  • +1,87: media EN: 9,42 – media 5-8: 7,55 (județul Galați);
  • +1,89: media EN: 8,15 – media 5-8: 6,26 (județul Mehedinți);
    Alte informații interesante:
  • Cea mai mică medie la probe a unui elev care a terminat cu media 10,00 clasele V-VIII: 6,05 (a luat 6,30 limba română și 5,80 la matematică).
  • Candidații care au luat note maxime: 1136 la limba română și 5876 la matematică (460 au luat la ambele notă maximă).
  • Cea mai mică medie generală gimnazială a unui candidat care a luat 10,00 la ambele probe a fost 9,08 (în București ar fi ratat 4 specializări din cauza ponderii de 25% a mediei din clasele V-VIII);
  • La polul opus, numărul de candidați care au luat nota 1,00 (au predat foaia de examen goală):  792 la matematică și 521 la limba română.
  • Numărul de candidați care au fost notați, dar nu au reușit să facă nici măcar un subpunct corect (note între 1,01 și 1,49): încă 422 la matematică și 699 la limba română.
  • Jumătate din elevii din acest an au media din clasele V-VIII mai mare de 8,77. În schimb, pentru a ajunge la jumătatea mediei probelor de la Evaluarea Națională trebuie să cobori pînă la 6,93
    Totuși, să trecem la treburi mai serioase!

Examenul la matematică

    Deoarece subiectele din acest an au fost mai simple chiar decît cele din 2013, am început analiza cu proba de matematică, pentru că mă așteptam ca notele să se înghesuie către zonele superioare.
Imaginea 1: Distribuția notelor la matematică la Evaluarea Națională 2015
Cîteva observații imediate legate de această distribuție:
  1. distribuția notelor nu seamănă absolut deloc cu ce mă așteptam, adică o distribuție normală (clopotul lui Gauss); vezi mai jos cum arată curba la un examen bine pregătit;
  2. între 5 și 10 notele sînt practic egal distribuite;
  3. cea mai întîlnită notă este 10! A doua cea mai întîlnită notă este 5;
  4. se observă cîteva „bețe” (număr mare de elevi cu aceeași notă, în contrast cu notele alăturate) la notele întregi, adică aceste note au fost preferate de corectori. Acestea sînt excepții ale distribuției, puțin probabil să fie cauzate de exerciții, ci mai curînd corectorii au ajustat notele către notele rotunde, fără a înțelege că elevii cu pricina primeau un ajutor nemeritat.
  5. imediat înainte de nota 5 se observă o scădere bruscă a numărului de note, compensată de creșterea bruscă a bățului corespunzător notei 5. În mod evident, mulți corectori au trăit cu impresia că este un concurs la care nota de trecere este 5;
  6. practic notele au avut o granularitate de 0,05 (adică notele sînt din 0,05 în 0,05, nu din 0,01 în 0,01 așa cum ar fi normal cu un barem bine făcut): doar trei note au ieșit din această paradigmă: un 2,92, un 5,33, și un 7,12. Cînd un exercițiu ca  10 ⋅ 2 – 20 = ? valorează 0,50 puncte, este greu să poți departaja elevii. Nici relevanța unui asemenea exercițiu nu este clară;
    Pentru comparație, distribuția punctajelor la un examen tipic de matematică (de observat că scorul este în puncte, mai ușor de gestionat) :

Examenul la limba română

    După surpriza rezultatelor de la matematică apetitul mi-a crescut, așa că am purces să prelucrez datele și pentru limba română.
Imaginea 2: Distribuția notelor la limba română la Evaluarea Națională 2015
    Și aici se pot face rapid cîteva observații:
  1. curbele arată un pic mai bine decît la matematică, numărul notelor avînd măcar o tendință de scădere către nota 10;
  2. aceleași „bețe” există și aici (la notele rotunde);
  3. scăderea imediat dinainte de nota 5 compensată de numărul mare de note de 5 este mult mai vizibilă aici;
  4. cea mai întîlnită notă este 5,00 (spre deosebire de matematică);
  5. practic notele au avut o granularitate de 0,05: există doar 20 de note „intermediare” (mai multe decît cele 3 de la matematică);
Este interesant faptul că compensarea notelor nu este tipic mioritică. Ceva similar se întîmplă și în Polonia (diferența fiind că acela este un examen avînd un prag de promovare. În plus, distribuția lor este foarte apropiată de cea teoretică):

Media claselor V-VIII

    După analiza notelor propriu-zise din cadrul examinării, cu abateri mari față de ce spune teoria, dar care într-un fel erau predictibile din cauza gradului de dificultate (sau mai bine zis de ușurătate) a examenului, m-am gîndit să calculez corelația dintre media generală din gimnaziu și notele la cele două examene. Cum notele la cele două probe păreau să aibă o corelație bună cu mediile claselor 5-8 (deși media generală ar trebui să fie un bun predictor pentru notele de la examene, analiza precedentă mi-a cam tulburat siguranța), și anume 0,8, m-am simțit obligat să analizez și distribuția mediilor din gimnaziu. Cu adevărat șocant a fost rezultatul:
Imaginea 3: Distribuția mediilor din clasele V-VIII pentru elevii participanți la Evaluarea Națională 2015
Aici imediat se observă:
  1. liniaritatea aproape perfectă a distribuției. Este greu de crezut că este doar o coincidență! Nici dacă Ministerul Educației și-ar fi propus o atare distribuție nu cred că ar fi reușit mai bine! Drept urmare, mi-am planificat în viitorul apropiat o analiză a mediilor generale pe ultimii 10 ani;
  2. numărul exagerat de mare de medii de 10, care iese și din tipicul unei eventuale distribuții liniare dorite de minister. Am putea crede că excelența este la ea acasă în școlile românești, însă crunta realitate ne contrazice: vezi ultimele teste PISA;
  3. cea mai întîlnită medie generală în gimnazii este 10,00 (mai mult de dublu față de următoarea medie, care și ea este foarte aproape de 10);
Pentru comparație, media celor două probe (se observă o liniaritate aproximativă pînă la 9,50):
Imaginea 4: Distribuția mediei probelor la Evaluarea Națională 2015

    Concluzii

Ar fi multe de spus, însă cîteva concluzii se impun de la sine:

  • gimnaziul, prin notele cu care îi evaluează pe elevi (vezi imaginea 3), creează o imagine falsă a succesului educației: sub nici o formă nu este posibil ca aproape jumătate dintre elevi să aibă media între 9 și 10. În plus, chiar pentru această distribuție, numărul mediilor de 10 este inconsistent cu restul datelor! Mai are vreun sens să existe un asemenea examen cînd mediile gimnaziale nu corespund cunoștințelor elevilor, iar probele la evaluare sînt simple și prost concepute?
  • inflația notelor pare a fi o momeală cu care școlile ademenesc părinții. Cînd notele devin mai importante decît cunoștințele, atunci știm că sistemul educațional a dat greș;
  • este important de aflat cauza liniarității distribuției mediilor în gimnaziu (și, neapărat, cauza inflației mediilor de 10 curat);
  • evaluarea profesorilor și a școlilor devine o necesitate: ar trebui să fie imposibil ca un elev cu media 9,70 în gimnaziu să obțină media 1,42 la Evaluarea Națională. Cu atît mai importantă pare evaluarea națională pe parcurs (clasele pare), introdusă de fostul ministru Daniel Funeriu, care în paralel cu evaluarea elevilor va aduce și evaluarea profesorilor (și pînă la urmă, a școlilor!
  • probele de examen sînt prost concepute: granularitatea este de 5 ori mai mare decît ar trebui (0,05 în loc de 0,01). Asta se traduce fie prin faptul că sînt de 5 ori mai puțin subiecte decît trebuie, fie că sînt prea puține elemente evaluabile în subiecte;
  • faptul că probele sînt prost concepute mai este susținut și de distribuția aproape uniformă a notelor între 5 și 9,50. La ambele probe!
  • numărul mare de note de 10 la matematică arată în plus faptul că subiectele au fost și mult prea ușoare, nu numai prost concepute;
  • singura explicație posibilă pentru nivelul scăzut al subiectelor ar fi încercarea de a ascunde dezastrul educațional din gimnaziu;
  • corectura superficială este demonstrată de încercarea de a ridica notele la 5 (la proba de română acest lucru este vizibil în imaginea 2) atît timp cît nu era necesară nota 5 pentru promovare și de „bețele” care spun că notele întregi au fost preferate de corectori;
  • notele de la simulările efectuate pe parcursul anului nu sînt, din păcate, disponibile (sau nu le-am descoperit eu). În fiecare an, de exemplu, la matematică subiectele sînt semnificativ mai grele decît cele de la examen. Comparativ, la limba română putem vorbi de subiecte de același nivel de dificultate;
  • numărul mare de contestații depuse nu poate fi considerat o dovadă a faptului că s-a corectat superficial. Cu toate acestea, numărul relativ mare de contestații la care saltul notei a fost de peste un punct este o dovadă care nu poate fi trecută cu vederea prea ușor.

Sursa: Filme cu prosti

Articole pe aceeași temă:

 

Anunțuri

Etichete:, , , ,

Trackback-uri/Pingback-uri

  1. În răspăr (XIII): La ce bun examenul național, pe vreme de secetă? | Radu Zlati - deputat de Gherla - 26 Iulie 2015

    […] Mulțumită unui articol de pe un blog, preluat și de mine aici, […]

    Apreciază

%d blogeri au apreciat asta: