În răspăr (XIII): La ce bun examenul național, pe vreme de secetă?

examen-scoalaMulțumită unui articol de pe un blog, preluat și de mine aici, am aflat detalii despre examenul național administrat de MECȘ în acest an. Mă voi opri în cele ce urmează la doar câteva dintre faptele statistice și interpretarea acestora dată de către autor.

1. Existența unor valori foarte mari în dreptul unor notei 5, (dar și alte note întregi) raportate la notele imediat învecinate indică faptele că profesorii corectori au ”tras” de note (în special în cazul notei 5) ceea ce induce bănuieli grave nu atât la adresa profesionalismului corectorilor, cât a obiectivității acestora.

Imaginea 1: Distribuția notelor la matematică la Evaluarea Națională 2015

Faptul se verifică atât la proba de matematică, cât și la cea de limba și literatură română. În cazul ambelor probe, distribuția notelor este de departe de a respecta celebra curbă gaussiană (nu că aș face din respectarea curbei lui Gauss un tabu absolut).

Imaginea 2: Distribuția notelor la limba română la Evaluarea Națională 2015

2. Mediile generale ale celor care au dat examenul național nu respectă nici ele curba lui Gauss, iar numărul mediilor de 10 de la sfârșitul celor patru ani de gimnaziu este greu de justificat.

Imaginea 3: Distribuția mediilor din clasele V-VIII pentru elevii participanți la Evaluarea Națională 2015

3. Media generală a claselor V-VIII este, pe plan național, sensibil mai mare decât media examenului național.

Imaginea 4: Distribuția mediei probelor la Evaluarea Națională 2015

4. Sunt greu, dacă nu imposibil de explicat, cazurile de elevi care au finalizat gimnaziul cu media 10, dar au luat examenul național cu media sub 7, sau a absolvenților  cu media claselor 5-8 peste 9, și care au picat examenul național.

Coroborat cu observațiile făcute asupra examenului de Bacalaureat, voi spune că în forma actuală, Examenul Național măsoară prost ceea ce evaluările efectuate de către profesori pe parcursul gimnaziului au măsurat și mai prost. Poate că ar fi cazul să renunțăm la el. Cel puțin până când școala românească va putea adopta un sistem de evaluare obiectiv atât pe perioada școlarizării, cât și la finalul unui ciclu școlar.

PS: Graficele au fost preluate din articolul citat mai sus.

Anunțuri

Etichete:, , , , ,

3 comentarii pe “În răspăr (XIII): La ce bun examenul național, pe vreme de secetă?”

  1. pozeDECAT 26 Iulie 2015 la 10:33 PM #

    Cazuri punctuale pot fi usor explicate prin emotivitate excesiva ceea ce duce la pierderea concentrarii, a randamentului elevului intr-o perioada scurta, la un examen unic, poate in conditii de temperatura/insorire excesiva. Se poate intampla si din cauze fiziologice. De aceea, pe undeva, este corect si important ca media obtiunta pe parcursul mai multor ani, in urma mai multor evaluari periodice, sa compenseze eventualele dezechilibre ce tin de modu de prezentare intr-o anumita zi, intr-un timp limitat, cu presiune psihologica maxima avand in vedere varsta si psihicul asociat varstei. In ce priveste nota 5 este evident ca s-a tras de ea. Asa cum se vede ca fiecare pas de nota „rotunda” este mai accentuat. N-ati avut niciodata acea indulgenta pentru un elev care pare ca se zbate undeva catre 5, pe care nu-l merita dar in acelasi timp va induce ideea ca ceva ar putea sa stie dar din cauza acelei pierderi pe momentul examinarii sa nu fie in stare sa treaca pragul? Cred ca atunci ati dat 5 si ati asteptat confirmarea. La urmatorul rateu ati compensat in minus, cu siguranta.

    Apreciază

    • Radu Zlati 27 Iulie 2015 la 10:19 AM #

      vă dau dreptate, evident, pe chestia cu accidentele. Dar cazurile prezentate acolo erau doar vârful aisbergului. Baza o constituie cele (aproximez eu) 50-50% din mediile de pe patru ani, umflate (în special în mediul rural și al școlilor mai slabe), doar pentru ca elevii respectivi ”să facă față concurenței” sau din alte motive, mai materiale. Problema o constituie (încă!) faptul că elevi care iau media mediile (vorbesc de media pe clasă) 8,5 la matematică, la examenul național, lap rima testare realizată în clasa a IX-a, acolo unde profesorul care adminsitrează testul nu are nici un motiv să se mintă pe el însuși dând o probă ușoară sau fiind îngăduitor la supraveghere, se obține undeva între 4,5 și 6. Să nu mi sepună că peste vară au uitat ce au știut la examenul național… căci dacă ar fi adevărat, ar fi la fel de trist!

      Apreciază

Trackback-uri/Pingback-uri

  1. Declarație de presă: O propunere radicală | Radu Zlati - deputat de Gherla - 3 August 2015

    […] ÎN RĂSPĂR (XIII): LA CE BUN EXAMENUL NAȚIONAL, PE VREME DE SECETĂ? […]

    Apreciază

%d blogeri au apreciat asta: