M. Pană (Cursdeguvernare.ro): Rectificarea – Deficitul de politici europene din spatele excedentului bugetar

raportBugetul general consolidat a înregistrat un excedent de 4,2 miliarde lei la finele primului semestru al acestui an. Suma este echivalentă cu 0,6% din PIB prognozat și provine aproape exclusiv din excedentul bugetelor locale.

Bugetul de stat se poziționează aproape exact pe dos, cu un deficit de de 4,3 miliarde lei, echivalent cu un minus de 1,2% din PIB.

Surprinzător în raport cu necesitățile reale, cele mai importante bugete din componența bugetului consolidat în afara celui de stat (respectiv de asigurări sociale, sănătate și șomaj) înregistrează excedente situate undeva imediat sub nivelul de 200 milioane lei fiecare. Bugetul instituțiilor finanțate integral sau parțial din venituri proprii înregistrează pe prima jumătate de an un excedent de 1,74 miliarde lei.

Clipul publicitar

Rezultatul execuției bugetare după primele șase luni este cu aproape opt miliarde lei mai bun față de aceeași perioadă a anului trecut, când s-a consemnat un deficit de 3,48 miliarde lei sau -0,52% din PIB. Demn de reținut, îmbunătățirea rezultatelor finanțelor publice s-a făcut în principal pe calea creșterii încasărilor (+0,7% din PIB) și nu pe cea a reducerii cheltuielilor, care s-au diminuat cu 0,4% din PIB.

tabel 1

Merită apreciate modificările față de anul trecut pe partea de transferuri pentru proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (+1,26 miliarde lei sau +28% față de aceeași perioadă din 2014) și nu importă prea mult diminuarea de 32% la proiectele cu finanțare ranbursabilă.

tabel 2

Pentru bunuri și servicii, statul a cheltuit mai puțin cu circa 400 milioane lei iar cheltuielile cu dobânzile s-au diminuat cu o jumătate de miliarde de lei sau -8% față de aceeași perioadă din 2014. În schimb, sumele alocate pentru asistența socială s-au majorat cu două miliarde lei dar au păstrat proporția de 5,3% din PIB, ceea ce semnifică o creștere în acord cu avansul economiei.

Tabloul necesităților reale : Excedente acolo unde banii trebuiau cheltuiți

Principala nerealizare în execuția bugetară pe 2015 constă în reducere semnificativă (aproximativ un miliarde de lei sau -20% în raport cu aceeași perioadă din anul anterior) a banilor, și așa insuficienți, destinați cheltuielilor de capital, de la 4,81 miliarde lei pe primele șase luni din 2014 la 3,83 miliarde lei în prima jumătate a lui 2015.

Totodată, excedentul de circa 0,6% din PIB acumulat la nivelul bugetului centralizat al unităților administrativ-teritoriale nu prea dă bine, date fiind necesitățile comunităților locale referitor la rețele edilitare, spitale și unități de învățământ.Gradul de acoperire de 115% al cheltuielilor efectuate cu veniturile realizate (altminteri în ușoară scădere față de cel înregistrat la finele lunii mai) arată o suprataxare locală în raport cu beneficiile oferite, pentru cosmetizarea bugetului central.

Din perspectiva altor componente importante în structura bugetului general consolidat se remarcă gradul relativ scăzut de acoperire a cheltuielilor din veniturile specifice stabilite la bugetul asigurărilor sociale (doar 64% iar restul de 10 miliarde lei – !! – asigurat prin transferuri de la bugetul de stat, provenite din taxe și impozite pe venit, TVA și accize).

Surprinzător și deloc îmbucurător excedentul de 193 milioane lei înregistrat de Fondul național de asigurări de sănătate.

La fel, și cel de 188 milioane lei consemnat la Bugetul asigurărilor pentru șomaj. Asta pentru că nici situația din sistemul sanitar și nici veniturile familiilor de șomeri, aflate în cădere liberă, potrivit Anchetei Bugetelor de Familie, nu justifică asemenea excedente.

Astfel, statul are un sold pozitiv în execuția bugetară care pare bun dar reflectă mai degrabă un formalism în cheltuirea banilor publici și o derobare în asumarea unor investiții supuse controalelor tot mai stricte. Acest excedent nu ar fi trebuit să existe dacă s-ar fi întreprins acțiuni de real impact în folosul cetățenilor, pentru a îmbunătăți o infrastructură aflată în suferință, la fel ca și sănătatea sau învățământul.

Acest bilanț festiv de circumstanță vine să susțină ideea reducerea nivelului de taxare, cu sprijinul mediului de afaceri fericit că va stabili un nou record european în materie la partea ce îi revine din rezultatul de creștere economică și al cetățenilor care speră să vadă mai mulți bani cum le trec prin buzunare (cu ce rezultat vom vedea dacă se adoptă Codul Fiscal în forma trimisă inițial la promulgare).

Chestiunea e că veniturile de cam 16% pe 6 luni fac 32% din PIB pe tot anul iar media veniturilor unui stat la nivelul membrilor UE este de vreo 45% din PIB :

Cum ar putea statul român să fie mai cu moț și să întreprindă politici publice europene la venituri mai mici cu 30% în raport cu uzanțele în materie, la un PIB pe locuitor situat pe penultimul loc al Uniunii rămâne să ne lămurească cineva. Nu știm cine

Anunțuri

Etichete:, , , , , , , ,

Comentariile nu sunt permise.

%d blogeri au apreciat asta: