Pentru că azi bătăliile politice se duc inclusiv (uneori – mai ales…) în social-media, (încă) premierul și inculpatul VV Ponta a găsit cu cale de a adresa Opoziției o rafală, spera dânsul, nimicitoare, de întrebări – în bună parte retorice. La cele 10 întrebări postate pe FB (le găsiți și aici) a răspuns, în oglindă, premierul desemnat al PNL, Cătălin Predoiu (de citit răspunsul aici). Mai jos, răspunsul unui umil membru de partid, fără pretenții de a fi economist, dar sperând că nu aberează prea mult în încercarea de a se poziționa între doi importanți oameni de stat ai vremilor pe care le traversăm.
- Codul Fiscal votat în Iunie este, dincolo de îndoială, mult mai bun decât acela pe care trebuie să îl înlocuiască. Din punctul meu de vedere, ca liberal conservator din punct de vedere social și libertarian din punct de vedere economic, chiar dacă nu este perfect, Codul este cel mai liberal Cod pe care România l-a avut vreodată, și singurul meu regret este faptul că a fost votat în perioada în care a fost premier Ponta , iar nu un liberal precum Tăriceanu.
- Am știut ce votez, am fost de acord cu el (în mare – dacă ar fi fost după mine, aș mai fi tăiat/scăzut din impozite și taxe, dar mi-am închipuit că nu se poate cere prea mult, totuși, din partea unei majoritați de centru-stânga). Dacă aș fi doar eu la mijloc, l-aș vota încă o dată, in forma inițială, fără nici o ezitare.
- Cred că PNL a făcut bine solicitând și negociind atunci votul din plen pentru 19% TVA. Cifra era înscrisă în programul de guvernare al partidului, precum și în programul cu care Klaus Iohannis a câștigat alegerile din 2014. Solicitarea nu a avut la bază un calcul de impact, nici un partid din opoziție nu are cum efectua un astfel de calcul, în opoziție fiind. Amendamentul privitor la 19% TVA a avut la bază o chestiune programatică și doctrinară, iar ulterior solicitarea amânării scăderii la respectiva cifră a avut la bază temerile provenite din politica salarială aventuroasă a Guvernului Ponta, la o scară cum aproape nimeni nu și-o închipuia când am votat Codul Fiscal.
- Creșterea TVA din 2010 de la 19 la 24% a fost o prostie insuficient fundamentată, dacă ar fi să îl credem pe Lucian Isar (aici): ”Scaderea salariilor si cresterea TVA la 24% a fost o greseala majora realizata de diriguitori in 2010.Aceiasi guvernanti care au decis austeritate in 2010 au realizat dupa doar cateva luni ca au taiat prea mult.Aceiasi guvernanti care au decis austeritate in 2010 au realizat dupa un an ca aveau deja banii sa reintregeasca complet dar au preferat sa astepte un moment politic potrivit”. La fel ca toate măsurile luate de guvernările 2009-2011. Faptul că Ponta însuși este co-autor, alături de PSD, la tragedia din 2010, deoarece împreună cu PDL au încheiat acordul cu FMI din 2009 și împreună au amânat măsurile de austeritate cu un an, nedorind să își scadă șansele candidatului propriu la alegerile prezidențiale din 2009, nu scade cu nimic răspunderea celor ce guvernau în 2010. Dar este imoral să arăți cu degetul doar într-o parte, când tu însuți ai jucat un rol în amorsarea tragediei economice, financiare și sociale din 2010.
- Sunt convins că ar trebui renegociat acordul pentru deficitul maxim în cazul României, căci, să îl citez pe Bogdan Glăvan, „Este adevărat, nici o economie nu s-a dezvoltat prin politici iresponsabile. Dar nici să rămâi macrostabil în sărăcie nu este o virtute”. Nu putem să cerem din partea unei economii sleite precum cea românească să facă un salt înainte, în condițiile în care noi înșine (Ponta printre primii!) au pus dezvoltării greutăți la picioare.
- Pentru că în România guvernanții fură sau tolerează să se fure din banii publici în mult mai mare măsură decât în statele invocate. O datorie publică mai mare, dar mai eficient gestionată, și cu banii mai inteligent, mai corect și mai cinstit direcționați, este mai de încredere decât o datorie publică ceva mai mică, dar transformată înt-o pușculiță de bani a partidelor și camarilelor de partid.
- Chestiunea cu soldul bugetar este praf în ochi, plusul provine din tăieri de investiții și este mai degrabă scriptic. Am economisit bani pe care oricum nu i-am fi putut cheltui, pentru că nu existau.
- Deficitul bugetar redus a fost obținut tot pe aceeași cale, a tăierii investițiilor. Ultimii doi ani agricoli foarte buni au contribuit la aparența de bunăstare. Dar nu îți poți face un plan sănătos de creștere economică rugându-te la Dumnezeu să nu fie brumă în Mai, ploi în Iulie și secetă în August, sau ca Dacia-Renault să nu relocheze în Maroc. Ăsta nu este buget, este noroc la ruleta rusească.
9-10. Cine nu ar dori să fie tânăr, sănătos și bogat, în loc de bătrâni bolnav și sărac? Doar că marja de joc a premierului Ponta s-a îngustat primejdios de mult. Un alt Guvern cu un alt premier ar putea încheia un nou acord cu FMI în condiții mai bune. Din păcate pentru România, însuși premierul țării a ajuns o sursă de scandal politic. Este cazul unui reset.
Bine sau rău, am răspuns la întrebările lui VV Ponta. Aștept reacțiile cititorilor…
Radu Zlati 
Comentarii recente