B. Glăvan (LogEc): Dieselizarea Europei și recolta perversă a intervenționismului

Când am ajuns la New York am înțeles exact – am respirat, s-ar putea spune – diferența dintre benzină și motorină. Imaginați-vă un un oraș cu blocuri uriașe, de 10 ori mai înalte decât clădirile din centrul Bucureștiului, cu străzi care par mai degrabă șanțuri înguste și adânci săpate într-o mare de zgârie-nori, de te întrebi dacă vei apuca cumva să vezi soarele. Un oraș în care aprovizionarea la McDonald’s se face cu tirul. Cu ambuteiaje la fel de supărătoare ca cele din București, doar că acolo nu vezi cozi de mașini compacte, ci legiuni de Mercedesuri clasa S și SUV-uri extra-large. Și – acum devine interesant – un oraș în care aerul dimineții mi s-a părut incomparabil mai curat ca cel inhalat în București.

Sună a aroganță maximă, dar trebuie să mergi la New York ca să înțelegi diferența dintre benzină și motorină. Și efectele socialismului-corporatist imbecil din Europa.

VW

Povestea stă cam așa. Prin anii ’80 doar 10% din parcul de mașini din Europa aveau motoare diesel. După care la putere au venit generația de politruci puși pe fapte mari, deciși să salveze planeta. Obsesia zilei – volumul de CO2 din atmosferă care, s-a pretins, duce la încălzirea Pământului. Activiștii (Oh, activiștii… ) zburdă prin toate canalele mediatice chemând la implicarea statului în scăderea poluării. În fine, în 1997 se semnează Protocolul de la Kyoto, care vizează reducerea emisiilor de CO2 cu 55%. Birocrații de la Bruxelles prind ideea unei combinații rapide cu marile corporații germane (acum e momentul să dai un tun) și Comitetul Central al Planificării – s-au cum s-or numi forurile conducătoare ale Europei – decide că trebuie amendată producția de mașini cu motoare pe benzină, respectiv subvenționate motoarele pe motorină. În 1998 Comisia Europeană – ca să folosim denumirea oficială – încheie un acord cu cartelul fabricanților de automobile, în spiritul lui Mussolini, prin care se stabilește planul cincinal la emisii de dioxid de carbon.

Acesta a fost practic ordinul de trecere la motorină. Parcul auto european a fost schimbat dintr-unul care cuprindea aproape integral mașini pe benzină, în unul dominat de mașinile pe motorină. Marea Britanie, Germania, Franța și Italia, au acordat subvenții pentru a încuraja publicul și producătorii de automobile să fabrice și să cumpere mașini diesel.” (sursa)

“Mașinile diesel trebuie să fie impozitate mai puțin decât cele pe benzină, deoarece emit mai puțin CO2″ – își dădea cu părerea Gordon Brown. Bine, atunci. Motorina produce cu 15% mai puțin CO2 decât benzina, dar de 4 ori mai mult NO2 și o cantitate de 20 de ori mai mare de alte particule toxice – detalii…

Cota de piata a masinilor dieselCu alte cuvinte, socialiștii ecologiști europeni au salvat planeta în același fel în care a crescut Nicolae Văcăroiu PIB-ul. Prin subterfugii și inginerii economice, în dispreț față de consecințele pe termen lung. După guvernarea Văcăroiu criza a venit rapid, în cazul dieselizării criza a venit abia acum, deși probabil viețile multora au fost scurtate pe parcurs.

Priviți diferența dintre prețul benzinei și cel al motorinei – este dată în întregime de taxe. Benzina este impozitată cu 30% mai mult decât motorina. (sursa graficelor)

Pret motorina versus benzina

Diferential taxeFabricanții germani de mașini au dat de belea în momentul în care au vrut să-și vândă capodoperele în SUA. Acolo restricțiile cu privire la emisiile de azot sunt mult mai draconice. De aceea VW, BMW și Mercedes au trebuit să se chinuiască serios în ultimul deceniu pentru a le respecta. Cu succes limitat, după cum se vede. Sigur, ne putem întreba dacă nu cumva aceste restricții din SUA au fost legiferate tocmai pentru a împiedica venirea fabricanților germani, adică în scop protecționist. În acest sens, tot ce putem spune este că “o lighioană o mănâncă pe alta”, iar poluarea mai redusă din SUA nu este neapărat rodul iubirii pentru sănătatea oamenilor, ci consecința (neintenționată) urmării unui alt parcurs în dinamica intervenționismului. Cert este că după ce au aburit lumea cu salvarea planetei, după ce au facilitat prin reglementări producția de automobile pe motorină și după ce au supra-impozitat benzina – Ups! – geniile politice ale Europei au ajuns să interzică traficul auto în orașe, pentru că nu se mai poate respira.

Poate ne învățăm minte. Hayek, cel care a demonstrat că “cei mai răi ajung sus”, a mai spus și o altă vorbă:

Sarcina științei economice este să demonstreze oamenilor cât de puține lucruri știu de fapt în legătură cu fenomenele pe care își imaginează că le pot planifica.

Intervențiile statului sunt pline de consecințe neintenționate. Drumul spre iad e a pavat cu intenții bune.

sursa:LOgica Economică

Anunțuri

Etichete:, , , , , , ,

Comentariile nu sunt permise.

%d blogeri au apreciat asta: