Regulamentul privind organizarea, desfășurarea și conducerea activității organizațiilor locale și județene

CAPITOLUL I DISPOZIȚII GENERALE

Art. 1
Prezentul regulament privind organizarea, desfăşurarea şi conducerea activității organizațiilor locale şi județene (ROLJ), aprobat de CN, conform art. 12 alin. 1 din Statutul PNL, detaliază modul de organizare, a activității filialelor și a organizațiilor teritoriale ale Partidului Național Liberal.

Art. 2
În textul acestui Regulament, titulaturile BPJ se asimilează cu BPSMB şi BP Diaspora, CDJ se asimilează cu CDSMB şi CD Diaspora, CCJ se asimilează cu CCSMB şi CC Diaspora, CoAJ se asimilează cu CoAMB şi CoA Diaspora, CJRC se asimilează cu CMBRC şi CRC Diaspora.

Art. 3
(1) Organizațiile Județene, Organizațiile de Sector ale Municipiului București, Organizația pe Municipiul București, Organizația Diaspora, au ca titulatură oficială denumirea de „Filială„. Ca urmare, în textul prezentului Regulament, titulatura de Filială cuprinde toate cele 4 subdiviziuni organizatorice.
(2) Filialele Județene, Filialele de Sector ale Municipiului București, Filiala Municipiului București și Filiala Diaspora au obligația de a deține şi menține în funcțiune, actualizat un site dedicat activității Filialei.
(3) Semnul permanent adoptat, identic cu cel electoral, va fi utilizat de toate filialele şi organizațiile partidului în toate scrutinele electorale, generale sau parțiale precum şi pe documentele oficiale, respectându-se întocmai culorile şi caracteristicile grafice aprobate și conforme cu Manualul de Identitate.
(4) De asemenea, sediile unde funcționează organizațiile teritoriale ale PNL vor afișa la vedere, sub formă de siglă, semnul permanent al partidului.

Art. 4
(1) Calitatea de membru al PNL se dobândeşte ca urmare a deciziei BPL pe baza unei 
adeziuni formulate în scris de către candidat, a unei fişe personale şi a unei declarații pe propria răspundere că îndeplineşte condițiile de înscriere prevăzute în Statut, depuse la sediul organizației locale pe raza căreia candidatul îşi are domiciliul, reşedința sau locul de muncă, la alegerea sa.

(2) Adeziunea, fişa personală şi declarația pe propria răspundere se pot depune şi electronic. Fiecare Filială Județeană, (de sector a municipiului Bucureşti, București, Diaspora) va afişa pe site-ul său Statutul PNL, Codul Etic, formularele electronice ale adeziunii şi fişei de evidență, precum şi modalitatea de a fi completate on-line.
(3) Adeziunile prezentate on-line vor fi tratate în conformitate cu art. 16 și 17 din Statutul PNL, după contactarea persoanei respective.
(4) Site-urile filialelor județene (de sector al municipiului Bucureşti, București, Diaspora) vor afişa un model de demisie, precum şi modalitatea de completare on-line.
(5) Demisiile prevăzute la art. 22(1) din Statutul PNL își vor face efectul numai după prezentarea acestora în scris la secretariatul organizației locale din care face parte membrul.
(6) Modelul de adeziune, fișă personală, declarație pe proprie răspundere, cerere de transfer și modelul de demisie, sunt prevăzute în anexa 1 la prezentul Regulament.

Art. 5
(1) Registrul național al membrilor cuprinde totalitatea membrilor PNL. Filialele județene (de sector a municipiului Bucureşti, Diaspora) vor trimite, în termen de maximum 10 zile de la data deciziei BPL, datele referitoare la respectivul membru, în formatul stabilit prin decizia BPN către registrul național.
(2) Filialele județene (de sector a municipiului Bucureşti, Bucuresti, Diaspora), în anii preelectorali, au obligația de a transmite la Secretariatul General tabelele cu membrii înregistrați în registrul național, conform modelului AEP, până la data de 30 noiembrie.

Art. 6
(1) Senatul este un organism consultativ al BPN format din membrii PNL cu o bună reputație și cu o vechime de minim 20 de ani în PNL.
(2) La nivel județean se poate înființa Senatul PNL la inițiativa preşedintelui de filială.
(3) Senatul PNL elaborează opinii referitoare la aspecte din domenii diverse, la cererea BPN și BPJ; opiniile au un caracter consultativ.

(4) Opiniile vor fi prezentate în scris sau în cadrul BPN sau BPJ de către un membru al Senatului desemnat de acesta.

Art. 7
(1) Personalul angajat cu atribuții specifice în sprijinul activității Biroului Politic Judetean (de sector a municipiului Bucureşti, municipiului București, Diaspora) își desfășoară activitatea sub îndrumarea presedintelui și a secretarului general al filialei.

Art. 8
Deciziile și hotărârile cu privire la persoane se iau, de către organismele de conducere de la toate nivelurile, întotdeauna, prin vot secret.

CAPITOLUL II FILIALA JUDEȚEANĂ COMITETUL DE COORDONARE JUDEȚEAN (CCJ)

Art. 9
Comitetul de Coordonare Județean (CCJ) este organul de conducere, decizie politică şi organizatorică al PNL la nivelul județului.

Art. 10
(1) CCJ este format din membri de drept şi membri aleşi de organizațiile locale.
(2) Membri de drept sunt:

a) membrii CDJ;
b) foştii parlamentari, membri PNL;
c)miniştrii, secretarii de stat, subsecretarii de stat, alți conducători ai instituțiilor şi autorităților administrației publice centrale, membri PNL, dacă sunt membri PNL în Filiala respectivă;
d) consilierii județeni, membri PNL;
e) primarii şi viceprimarii;
f) liderii grupurilor de consilieri din fiecare localitate, unde nu există primar sau viceprimar membri PNL.
3) Ceilalți membri ai CCJ sunt aleşi de către BPL după norma de reprezentare stabilită de BPJ, avându-se în vedere, în principal, rezultatele electorale la ultimele 2 scrutinuri din circumscripția electorală a fiecărei organizații. Numărul membrilor aleşi trebuie să fie mai mare decât numărul membrilor de drept cu minim 30%.

Art. 11
Prin hotărârea BPJ pot fi invitate şi alte persoane la şedințele CCJ. Persoanele invitate nu au drept de vot.

Art. 12
CCJ are următoarele atribuții:
a) conduce întreaga activitate politică de pe teritoriul județului respectiv; hotărăşte măsurile de realizare a Programului şi a strategiei partidului la nivel teritorial;
b) examinează şi aprobă activitatea BPJ şi CDJ, analizează rapoartele BPJ sau CDJ, adoptând măsurile ce se impun;
c) alege, o dată la 4 ani, în perioada stabilită de CN, membrii BPJ (cu excepția secretarului general, a secretarilor generali adjuncti si a preşedinților organizațiilor interne), trezorierul, precum şi presedinții CoAJ şi Comisiei Județene de Revizie şi Cenzori (CJRC);
d) revocă, prin vot secret, membri ai BPJ (cu excepția membrilor de drept), la propunerea motivată a preşedintelui BPJ sau a mai mult de jumătate dintre membrii BPJ;

e) evaluează activitatea Președintelui și a Vicepreședinților Consiliului Județean precum și a reprezentanților săi în Parlament şi asigură modalitățile de susținere a intereselor locale;
f) dezbate raportul CJRC şi acordă descărcare pentru execuția bugetară;

g) analizează activitatea organelor de conducere pe care le-au ales şi a reprezentanților numiți sau aleşi în administrația publică locală şi dispune măsurile necesare pentru o mai bună reprezentare politică;
h) îndeplineşte orice alte atribuții stabilite de organismele de conducere ale partidului de la nivel național.

Art. 13
(1) CCJ îşi desfăşoară activitatea în şedințe ordinare şi extraordinare, în prezența a jumătate plus unu din numărul total al membrilor ce îl compun, potrivit dispozițiilor art. 10 din prezentul regulament.
(2) În îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin, CCJ ia hotărâri cu votul a jumătate plus unu din numărul membrilor prezenți.
(3) Hotărârile adoptate sunt obligatorii pe teritoriul județului.
(4) Hotărârile sunt semnate de către președintele de şedință şi contrasemnate, pentru conformitate, de către secretarul general al filialei și reprezentantul BPN.
(5) Hotărârile se numerotează şi se datează în decursul unui an calendaristic, iar originalele se depun într-un dosar special, ce se păstrează la secretariatul BPJ.

Art. 14
(1) Şedințele ordinare ale CCJ au loc semestrial, în săptăna premergătoare reuniunii CN.
(2) Şedințele ordinare sunt convocate de către preşedintele BPJ, pe baza deciziei BPJ.
(3) Data, locul, ora şi ordinea de zi sunt stabilite de către BPJ. Acestea se comunică membrilor CCJ individual, cu cel puțin 10 zile înainte, prin SMS sau E-mail. Neîndeplinirea acestor formalități, duce la sancțiunea nulității lucrărilor reuniunii.

Art. 15
(1) Şedințele extraordinare ale CCJ pot fi convocate de către BPN, preşedintele BPJ sau jumătate plus unu din membrii BPJ.
(2) Convocarea, însoțită de ordinea de zi, va fi înregistrată la secretariatul general al filialei cu cel puțin 5 zile înainte de data ședinței.
(3) Data, locul, ora şi ordinea de zi sunt stabilite de către BPJ. Acestea se comunică membrilor CCJ individual, cu cel puțin 3 zile înainte, prin SMS sau E-mail. Neîndeplinirea acestor formalități, duce la sancțiunea nulității lucrărilor reuniunii.

Art. 16
(1) Reuniunile CCJ sunt conduse de către preşedintele filalei.
(2) În absența preşedintelui, lucrările sunt conduse de unul dintre prim- vicepreşedinți, desemnat prin decizie de preşedinte.
(3) Lucrările reuniunilor extraordinare convocate de către BPN vor fi conduse de un membru desemnat al acestuia.

Art. 17
(1) Pentru reuniunile ordinare ale CCJ, ordinea de zi, rapoartele, informările şi celelalte materiale ce urmează să fie supuse dezbaterii sunt pregătite, sub coordonarea preşedintelui filialei, de către secretariatul general al filialei şi sunt avizate de acesta.
(2) Ordinea de zi poate fi completată, la începutul reuniunii CCJ, şi cu alte propuneri, acceptate prin vot. Întreaga ordine de zi se supune votului.
(3) La reuniunile ordinare și extraordinare, puncte obligatorii ale ordinii de zi sunt:
a. alegerea unui secretariat tehnic al ședinței, format din minim 3 membri; b. validarea prezenței statutare a reuniunii;
c. analiza activității BPJ şi CDJ din perioada anterioară.
(4) Lucrările reuniunii vor fi consemnate într-un proces-verbal, semnat de către membri secretariatului tehnic, care se înregistrează şi se păstrează de către secretariatul general al filialei.

Art. 18
(1) În prima decadă a lunii noiembrie, BPJ prezintă CCJ un raport anual de activitate, precum şi un program de activitate pentru anul următor.
(2) Raportul anual şi programul de activitate sunt supuse dezbaterilor CCJ, care le aprobă prin hotăre.
(3) În cazul dizolvării BPJ sau al schimbării din funcție a unora dintre membrii acestuia, se organizează noi alegeri în termenul stabilit de BPN. (4) Alegerile prevăzute la alin. (3) sunt organizate de o comisie, formată din 7, 9 sau 11 membri, hotărâtă ca atare, de CCJ sau, după caz, de membrii BPJ rămaşi în funcție.
(5) Din comisia prevăzută la alin. (4) nu pot face parte foşti membri ai BPJ sau membrii care intenționează să candideze pentru o funcție în BPJ.
(6) Comisia constituită potrivit dispozițiilor alin. (4) şi (5) va fi condusă de către un preşedinte ales de membrii comisiei.

Art. 19
(1) Prin grija preşedintelui BPJ şi a secretariatului general al filialei se va transmite secretariatului general al PNL, în termen de maximum 15 zile calendaristice de la data reuniunii CCJ, o informare asupra desfăşurării lucrărilor, precum şi copii ale hotărârilor adoptate.
(2) Netransmiterea în termenul prevăzut la alin. (1) a hotărârilor adoptate de CCJ poate atrage anularea acestora de către BPN, la propunerea secretariatului general al PNL.

COLEGIUL DIRECTOR JUDEȚEAN (CDJ)

Art. 20
(1) Colegiul Director Județean (CDJ) este organismul de conducere a activității partidului la nivel județean în perioada dintre reuniunile CCJ.
(2) Colegiul Director Județean (CDJ) este format din BPJ, preşedinții organizațiilor locale de pe raza județului respectiv, viceprimarii municipiului capitală de județ și vicepreședinții Consiliului Județean- membri ai PNL și trezorierul filialei.

(3) CDJ se reuneşte trimestrial sau ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui BPJ sau a mai mult de jumătate din membrii BPJ.

Art. 21
CDJ are următoarele atribuții:
a) analizează modul de transpunere în practică a Programului politic al partidului în județ;
b) hotărăşte direcțiile principale pe baza cărora îşi desfăşoară activitatea organizațiile locale;
c) analizează şi aprobă activitatea politică a organizațiilor teritoriale, inclusiv a organizațiilor interne; evaluează dezvoltarea structurilor din teritoriu în ce priveşte numărul de membri, activitatea, audiența reprezentanților locali, dotarea logistică şi materială precum şi asigurarea mijloacelor financiare necesare unei bune funcționări şi reprezentări;
d) analizează activitatea parlamentarilor şi a reprezentanților aleşi în administrația publică locală;
e) analizează activitatea organizatorică în teritoriu, relațiile organizațiilor locale cu BPJ şi decide măsuri în această privință;
f) adaptează şi coordonează la specificul județului programele şi acțiunile din campania electorală pentru alegerile locale;
g) stabilește pe baza avizului BPJ şi a regulamentului privind cariera politică, candidaturile pentru alegerile locale.
h) aprobă candidaturile pentru funcțiile alese sau numite la nivel județean, înaintate de BPJ;
i) alege membrii CoAj și CJRC;
j) alege membrii BPJ pentru funcțiile rămase vacante prin demisie sau prin revocare rămasă definitivă prin lipsa contestării sau printr-o decizie definitivă și irevocabilă a CoA;
k) alege delegații la CON la propunerea BPJ;
l) în cazuri excepționale, aprobă cooptarea în funcții, peste structura aleasă, a unor personalități locale care s-au înscris în partid, la propunerea BPJ.

m) validează propunerile BPJ privind candidaturile pentru alegerile pentru Parlamentul României şi Parlamentul European, înainte de a fi transmise spre avizare BPN;
n) aprobă, la propunerea BPJ, candidaturile pentru funcțiile alese sau numite, în afara partidului, la nivel județean, cu excepția candidaturii pentru funcția Preşedinte al Consiliului Județean;

o) deliberează şi hotărăşte asupra litigiilor şi contestațiilor privind propriile sale hotărâri în legătură cu candidaturile la funcțiile alese sau numite la nivel județean, în afara partidului, cu excepția candidaturii pentru funcția de preşedinte al Consiliului Județean, pe baza informărilor prezentate de CoA şi a audierii membrilor de partid în cauză;

p) validează propunerile BPJ privind candidaturile pentru alegerile pentru Parlamentul României şi Parlamentul European, înainte de a fi transmise spre avizare BPN;
r) hotărăşte sancționarea membrilor care ocupă funcții la nivel județean, în interiorul sau în afara partidului, potrivit dispozițiilor statutare;

Art. 22
(1) Alegerea membrilor CoAj şi CJRC se efectuează în maxim 14 zile de la sedința CCJ în care a fost ales BPJ.
(2) Candidații pentru funcția de membru CoAj, respectiv CJRC se aleg cu buletine de vot separate pentru fiecare comisie.
(3) Un buletin de vot este valabil dacă are votat un număr de candidați egal cu numărul de funcții vacante.
(4) Sunt aleşi membri în CoAj, respectiv CJRC, candidații cu cel mai mare număr de voturi, în ordine descrescătoare, în limita funcțiilor vacante.

Art. 23
(1) În exercitarea atribuțiilor sale, CDJ adoptă decizii cu votul majorității membrilor prezenți.
(2) Deciziile adoptate de CDJ sunt obligatorii pe teritoriul județului.
(3) Deciziile sunt semnate de persoana care a condus şedința şi contrasemnate, pentru conformitate, de secretarul general al filialei.

(4) Deciziile se numerotează şi se datează în decursul unui an calendaristic, iar originalele se depun într-un dosar special, ce se păstrează la secretariatul general al filialei.

Art. 24
(1) Reuniunile CDJ sunt conduse de preşedintele filialei.
(2) În lipsa preşedintelui, reuniunile sunt conduse de către unul dintre prim-vicepreşedinți, desemnat prin decizie de preşedinte.
(3) CDJ lucrează statutar în prezența a jumătate plus unu din membrii săi. (4) Convocarea CDJ se face de către preşedintele filialei, pe baza deciziei BPJ. Data, locul, ora şi ordinea de zi sunt stabilite de către BPJ. Acestea se comunică membrilor CDJ individual, cu cel puțin 10 zile înainte, prin SMS, E-mail sau prin publicarea unui anunț într-un ziar local cu acoperire județeană. Neîndeplinirea acestor formalități, duce la sancțiunea nulității lucrărilor reuniunii.

BIROUL POLITIC JUDEȚEAN (BPJ)

Art. 25

(1) Biroul Politic Județean (BPJ) este organismul permanent de conducere a activității partidului la nivelul filialei între reuniunile CDJ.
(2) Având în vedere art. 38 din statutul PNL, BPJ se întrunește săptămânal sau ori de câte ori este nevoie, la convocarea președintelui filialei sau 1/3 din membrii săi.

Art. 26
BPJ are următoarele atribuții:
a) organizează şi conduce întreaga activitate internă a partidului la nivelul filialei între două sesiuni consecutive ale CDJ;
b) valideaza, la propunerea presedintelui, numirea secretarului general si a secretarilor generali adjuncti.
c) asigură ducerea la îndeplinire a hotărârilor şi deciziilor organismelor de conducere ale partidului de la nivel național;

d) conduce, îndrumă şi controlează activitatea partidului de la nivel județean;
e) coordonează, îndrumă şi controlează activitatea organizațiilor partidului de la nivel local, precum și a organizațiilor interne constituite pe criterii specifice, la nivel local și județean.

f) coordonează acțiunile partidului la nivel județean şi local, pe baza priorităților şi programelor sectoriale şi teritoriale stabilite de organismele de conducere ale partidului de la nivel central;
g) proiectează metodele şi asigură mijloacele pentru realizarea programelor politice ale partidului la nivelul organizațiilor locale; organizează cercuri de studii, biblioteci, conferințe, întruniri şi alte asemenea activități;

h) urmăreşte activitatea consiliului județean, a prefecturii, a serviciilor deconcentrate şi adoptă măsurile ce se impun ca reacție la acțiunile acestora;
i) organizează relațiile cu alte partide, grupări şi formațiuni politice, cu sindicatele, precum şi cu organismele şi structurile administrației locale şi ale societății civile, pe baza deciziilor adoptate în acest sens de către BPN; j) coordonează activitățile de recrutare, selecție, stabilire şi instruire a candidaților pentru alegerile locale și pentru funcțiile numite la nivel local, în afara partidului, pe baza propunerilor CCL şi a regulamentului privind cariera politică, avizează propunerile şi le supune aprobării CDJ;

k) stabileşte candidaturile pentru funcțiile alese la nivel județean, în afara partidului, pe baza regulamentului privind cariera politică, şi le supune aprobării CDJ;
l) stabileşte, pe baza regulamentului privind cariera politică, candidaturile pentru Parlamentul României şi Parlamentul European şi le supune aprobării CDJ.

m) stabileşte strategia, organizează și conduce nemijlocit activitatea din campaniile pentru alegerile locale, parlamentare, europene şi prezidențiale, pe baza deciziilor şi măsurilor stabilite de BPN;
n) propune CCL suspendarea sau demiterea din funcții a unor membri ai organismelor de conducere ale partidului de la nivel local, stabileşte

măsuri organizatorice în BPL a căror activitate politică se dovedeşte ineficientă şi poate organiza noi alegeri;
o) sancționează membri de partid cu funcții alese sau numite în interiorul partidului sau dobândite prin susținerea partidului, potrivit dispozițiilor statutare;

p) completează BPJ în cazul vacantării unor funcții, în termenul stabilit de BPN; decizia BPJ este supusă aprobării în prima sedință CDJ; funcțiile vacante vor fi ocupate prin alegeri, în prima sedință de CCJ;
q) în cazul vacantării funcției de preşedinte, BPJ desemnează, în termen de 10 zile, prin vot secret, unul dintre prim-vicepreşedinți ca preşedinte interimar; alegerile pentru funcția de președinte BPJ se organizează în termenul stabilit de BPN; nu se organizează alegeri în cazul în care a fost convocată o Convenție Națională Ordinară;

r) îndeplineşte orice alte atribuții şi aplică orice alte măsuri concrete stabilite de organismele de conducere ale partidului de la nivel național, precum şi de către CCJ sau CDJ;
s) întocmeşte listele cu propunerile de candidați pentru funcțiile din administrația publică centrală şi le înaintează Biroului Politic Național;

ș) propune CDJ cooptarea de membri în BPJ în cazul unor regrupări ale forțelor politice la nivel teritorial;
t) propune CDJ lista delegaților pentru participarea la CON;
ț) ia act de propunerea preşedintelui BPJ cu privire la numirea sau revocarea membrilor partidului în funcțiile de la nivel județean, în interiorul sau în afara partidului, pe care o transmite organismului de conducere competent.

u) convoacă CCJ şi stabileşte norma de reprezentare la lucrările acestuia;

v) urmăreşte încasarea cotizațiilor și a donațiilor la nivelul organizațiilor locale;
x) în cazuri excepționale, propune CDJ cooptarea în funcții, peste structura aleasă, a unor personalități locale care s-au înscris în partid; y)numeşte Birouri Locale Interimare sau, în cazul organizațiilor în curs de constituire, nuclee de conducere.

Art. 27

(1) Din BPJ fac parte:

. a)  preşedintele;
. b)  2 prim-vicepreşedinți, responsabili pentru următoarele domenii:
I) strategii politice şi comunicare;
II) politici publice;
c) secretarul general, ales de BPJ la propunerea presedintelui;
d) 8 vicepreşedinți, responsabili pentru următoarele departamente:
(I) Departamentul pentru Strategii şi Relații Politice;
(II) Departamentul Imagine, Comunicare, Relații cu mass-media şi Purtător de cuvânt;
(III) Departamentul pentru Politici Economice, Mediu de afaceri, Dezvoltare Regională şi Fonduri Europene;
(IV) Departamentul pentru Politici Sociale, Relații cu Sindicate, Patronate, Organizații Neguvernamentale şi grupuri de cetățeni;
(V) Departamentul pentru Politici privind Administrația Publică, Justiție, Siguranță Națională, Ordine Publică şi Siguranța Cetățeanului;
(VI) Departamentul pentru Politici în Agricultură, Silvicultură, Mediu şi Dezvoltare Rurală;
(VII) Departamentul pentru Politici în Educație, Cercetare, Cultură, Culte, Minorități şi Sport
(VIII) Departamentul pentru Politici în Sănătate.
e) parlamentarii din Parlamentul României, cu rang de vicepreşedinte;
f) deputații europeni, membri ai filialei județene respective;
g) preşedintele Consiliului Județean, membru PNL, cu rang de vicepreședinte;
h) primarul municipiului capitală de județ, membru PNL;
i) preşedinții organizațiilor interne;
j) 2 secretari generali adjuncți;
k) 8 secretari executivi, responsabili pentru următoarele domenii:
(i) preşedinte comisia pentru strategii politice;
(ii) preşedinte comisia pentru economie, finanțe, fonduri europene şi mediu de afaceri;
(iii) preşedinte comisia pentru muncă, protecție socială, sindicate, patronate, organizații neguvernamentale şi grupuri de cetățeni;

(iv) preşedinte comisia pentru administrația publică, locală şi centrală, justiție, siguranță națională, ordine publică şi siguranța cetățeanului;
(v) preşedinte comisia pentru agricultură, silvicultură, mediu și dezvoltare rurală;

(vi) preşedinte comisia pentru educație, cercetare, cultură, culte, minorități şi sport;
(vii) preşedinte comisia pentru sănătate;
(viii) preşedinte comisia pentru dezvoltare locală şi regională.

k) 15 membri alesi de CCJ in ordinea descrescatoare a numarului de voturi obtinute.

l) președintele LAL;

m) trezorier.

(2) Cu aprobarea BPN, numărul vicepreşedinților şi al membrilor poate fi majorat cu 2, în condițiile fuziunii prin absorbție, cu alte partide politice, liderii județeni ai acestora urmând să devină vicepreşedinți sau secretari executivi membri ai BPJ.

(3) Persoanele care vor ocupa funcția de vicepreşedinte al BPJ, în condițiile alin. (2), vor fi supuse validării în prima reuniune a CCJ şi vor exercita responsabilitățile ce vor fi stabilite de BPJ.

Art. 28
(1) BPJ al filialei Diaspora este compus din:
a) preşedinte;
b) 2 prim-vicepreşedinți;
c) secretar general;
d) 12 vicepreşedinți;
e) parlamentarii din Parlamentul României, cu rang de vicepreşedinte;
f) preşedinții organizațiilor regionale, cu rang de vicepreşedinte;
g) preşedinții organizațiilor interne;
h) 15 membri;
(2) Filiala Diaspora face parte din regiunea de dezvoltare București-Ilfov. (3) În conformitate cu art. 43 (2) din Statutul PNL, organizațiile regionale din organizația Diaspora, cuprind organizațiile din următoarele state:
a) Statele Unite ale Americii, Canada, Antigua și Barbuda, Argentina, Bahamas, Barbados, Belize, Bolivia, Brazilia, Chile, Columbia, Costa Rica, 
Cuba, Dominica, Republica Dominicană, Ecuador, El Salvador, Grenada, Guatemala, Guyana, Haiti, Honduras, Jamaica, Mexic, Nicaragua, Panama, Paraguay, Peru, Saint Kitts și Nevis, Saint Lucia, Saint Vincent și Grenadinele, Surinam, Trinidad și Tobago, Uruguay, Venezuela, Australia, Noua Zeelandă, Fiji, Papua Noua Guinee, Solomon Islands, Vanuatu, Marshall Islands, Micronesia (Federated States of), Kiribati, Nauru, Palau, Samoa, Tonga, Tuvalu, Afganistan, Africa de Sud, Algeria, Angola, Arabia Saudită, Bahrain, Benin, Botswana, Burkina Faso, Burundi, Camerun, Capul Verde, Ciad, Comore, Congo, Coasta de Fildeș, Djibouti, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Eritrea, Etiopia, Gabon, Gambia, Ghana, Guinea, Guineea Ecuatorială, Guineea-Bissau, Iordania, Irak, Iran, Israel, Kenya, Kuweit, Lesotho, Liban, Liberia, Libia, Madagascar, Malawi, Mali, Maroc, Mauritania, Mauritius, Mozambic, Namibia, Niger, Nigeria, Oman, Pakistan, Qatar, Republica Centrafricană, Republica Democrată Congo, Rwanda, Sao Tome și Principe, Senegal, Seychelles, Sierra Leone, Siria, Somalia, Statul Palestina, Sudan, Swaziland, Tanzania, Togo, Tunisia, Uganda, Zambia, Zimbabwe, Yemen;

b) Spania, Andorra, Belgia, Danemarca, Franța, Luxemburg, Norvegia, Olanda, Portugalia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Republica Irlanda, Islanda, Monaco;
c) Italia, Austria, Elveția, Estonia, Finlanda, Germania, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Suedia, Ungaria, Liechtenstein, San Marino, Vatican;

d) Republica Moldova, Albania, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Cipru, Croația, Georgia, Grecia, Kazahstan, Macedonia, Republica Muntenegru, Rusia, Serbia, Turcia, Ucraina, Bangladesh, Bhutan, Brunei, Cambodgia, RPD Coreeană, Republica Coreea, Filipine, India, Indonezia, Japonia, Kargazstan, RPD Laos, Malaezia, Maldive, Mongolia, Myanmar, Nepal, Republica Populară Chineză, Singapore, Sri Lanka, Tadjikistan, Thailanda, Timorul de Est, Turcia, Turkmenistan, Uzbekistan, Vietnam.

(4) În filiala Diaspora nu se organizează comisii de specialitate. (5) Prevederile art. 9-26 din ROLJ se aplică corespunzător.

Art. 29
(1) La reuniunile BPJ pot participa preşedinții CoAj şi CJRC, fără drept de vot.
(2) Când BPJ hotărăşte ca preşedintele COA sau preşedintele CJRC să fie prezent la lucrările BPJ, prezența acestuia este obligatorie.
(3) Preşedintele BPJ sau BPJ în ansamblul său, poate invita la reuniuni şi alți membri de partid a căror prezență este considerată utilă. Persoanele invitate nu au drept de vot.

Art. 30
(1) CCJ alege, o dată la 4 ani, în perioada stabilită de CN, în termenul stabilit de BPN, preşedintele, prim-vicepreşedinții, 8 vicepreşedinți responsabili cu departamentele de specialitate, 8 secretari executivi pe domenii de activitate 15 membri, trezorierul, precum şi preşedinții CoAJ şi CJRC.
(2) Preşedintele este ales cu voturile a jumătate plus unu din numărul membrilor CCJ prezenți. Candidaturile pentru funcția de preşedinte vor fi supuse analizei şi avizării BPN. Dacă în primul tur niciunul dintre candidați nu a întrunit majoritatea necesară, se organizează un nou tur de scrutin cu participarea celor doi candidați care au obținut cele mai multe voturi. Este declarat preşedinte candidatul care obține majoritatea voturilor valabil exprimate.
(3) Se întocmesc 2 buletine de vot pe care se înscriu candidații la funcțiile de prim-vicepreşedinte, pe fiecare domeniu de responsabilitate. Sunt aleşi prim-vicepreşedinți, pe fiecare domeniu, candidații care au întrunit cel mai mare număr de voturi.
(4) Se întocmesc 8 buletine de vot, câte unul pentru fiecare departament, pe care se înscriu candidații la funcțiile de vicepreşedinți responsabili pentru departamente.
(5) Se întocmește un buletin de vot pe care se înscriu candidații la funcția de trezorier.
(6) Se întocmește un buletin de vot pe care se înscriu candidații la funcția de președinte CoAj.
(7) Se întocmește un buletin de vot pe care se înscriu candidații la funcția de președinte CJRC.

(8) Se întocmesc 8 buletine de vot, câte unul pentru fiecare comisie, pe care se înscriu candidații la funcțiile de secretari executivi – președinți de comisii de specialitate. Se intocmeste un buletin de vot pentru membrii BPJ, in ordinea alfabetica a candidatilor. Votul valabil exprimat se face prin incercuirea numarului de ordine al candidatului preferat. Se considera buletin de vot valabil cel care contine 15 optiuni valabile.

(9) Pentru funcțiile de vicepreşedinte, secretar executiv membru şi trezorier, preşedinte al CoAJ şi al CJRC, sunt declarați aleşi candidații care au obținut cel mai mare număr de voturi, în ordine descrescătoare.

(10) Alegerea se face succesiv:
– în prima etapă – preşedintele;
– în a două etapă – prim-vicepreşedinții si vicepresedintii;
– în a treia etapăsecretarii executivi membrii și președinții CoAJ și CJRC.
(11) Un membru poate candida simultan la funcțiile de preşedinte, prim- vicepreşedinte sau vicepreşedinte, membru, trezorier sau preşedinte CoAJ sau preşedinte CJRNC.
(12) Candidaturile se depun pe funcții, în scris, la preşedintele BPJ, cu cel puțin 5 zile înaintea şedinței respective. Ele se transmit BPL-rilor din județ, cu 4 zile înainte de şedința CCJ.
(13) Ori de câte ori este necesar, CCJ va completa BPJ, procedând conform alineatelor precedente.

Art. 31
(1) În cazul unei decizii BPN de dizolvare a BPJ, în termenul stabilit de BPN, CCJ organizează alegeri în conformitate cu art. 18, alin (4)-(6) din prezentul regulament, cu excepția situației în care s-a convocat o Convenție Națională Ordinară.
(2) În perioada începând cu data convocării Convenției Naționale Ordinare, până la alegerile pentru un nou BPJ, BPN numeşte un preşedinte şi un birou județean interimar, cu componența şi atribuțiile conforme cu art. 25-29 ale prezentului regulament şi prevederilor statutare specifice.

Art. 32
(1) Preşedintele BPJ propune spre validare BPJ, secretarul general și secretarii genereli adjuncti.
(2) În prima şedință după CCJ pentru alegeri, BPJ stabileşte responsabilitățile a celor 2 secretari general adjuncți.

Art. 33
(1) Preşedintele BPJ este coordonatorul întregii acțiuni politice a partidului la nivelul județului.
(2) Preşedintele BPJ este garantul aplicării şi respectării prevederilor statutare şi regulamentare de către BPJ, CDJ şi CCJ.
(3) Preşedintele BPJ răspunde de punerea în practică, la nivelul județului, a Programului politic, precum şi a hotărârilor şi deciziilor organismelor de conducere ale partidului de la nivel central şi județean.
(4) Preşedintele BPJ prezidează lucrările BPJ, CDJ şi CCJ la care participă. În absența preşedintelui, lucrările sunt prezidate de unul dintre prim-vicepreşedinți, desemnat de prin decizie de către preşedinte.
(5) Preşedintele BPJ reprezintă filiala în relațiile cu băncile sau alte persoane juridice și semnează în numele filialei contractele de inchiriere sau de comodat pentru spații destinate desfășurării activității precum și a celorlalte contracte de prestări serviciii sau achiziție de bunuri.

(6) Preşedintele BPJ poate delega din atribuțiile sale prevăzute la lin. (5) către secretarul general, trezorier sau altă persoană din cadrul BPJ.

Art. 34
(1) Preşedintele BPJ îndeplineşte totodată şi următoarele atribuții principale:
a) coordonează, controlează şi îndrumă activitatea partidului în județ, a membrilor BPJ, precum şi a organizațiilor interne de la nivelul filialei;
b) propune BPJ măsuri pentru corelarea activității organizației cu linia politică generală a partidului şi cu evoluția situației economico-sociale locale;
c) reprezintă partidul la nivelul județului, în relațiile cu instituțiile statului şi reprezentanții autorităților administrației publice centrale şi locale, cu organizațiile politice, sindicatele, patronatele, precum şi cu organizațiile neguvernamentale;
d) propune BPJ, motivat, numirea sau revocarea membrilor partidului în funcțiile de la nivel județean, în interiorul sau în afara partidului;
e) participă, în mod obligatoriu, la şedințele BPN și ale CDN, atunci când este convocat de conducerea centrală a partidului;

f) informează periodic Biroul Politic Național, precum şi organismele de conducere teritoriale, cu datele solicitate de către acestea şi cu privire la activitatea filialei şi la evenimentele importante din cartier sa de activitate; g) aprobă schema organizatorică a aparatului de lucru al partidului la nivelul filialei, pe baza propunerii făcute de către secretarul general al BPJ;

h) răspunde de evidențele financiare şi de patrimoniul organizației teritoriale;
i) conduce negocierile politice purtate la nivel teritorial împreună cu echipe pe care le formează dintre membrii BPJ.

(2) Preşedintele BPJ îndeplineşte orice alte responsabilități şi duce la îndeplinire sarcinile stabilite de preşedintele PNL, precum şi de către BPN. (3) Pentru perioada în care este absent din motive obiective, preşedintele este înlocuit în exercitarea atribuțiilor ce îi revin de unul dintre prim- vicepreşedinți, desemnat de preşedinte prin decizie, anunțând despre aceasta Secretarul General al PNL.

Art. 35
(1) Prim-vicepreşedintele pentru strategii politice şi comunicare coordonează activitatea precum şi punerea în practică a hotărârilor CCJ şi a deciziilor BPN, CDJ și BPJ aferente departamentelor strategii şi relații politice și imagine, comunicare, relații cu mass-media şi purtător de cuvânt; coordonează activitatea grupului de consilieri din cadrul Consiliul Județean în vederea integrării activității acestora în acțiunea unitară a partidului.
(2) Prim-vicepreședintele pentru politici publice coordonează activitatea precum și punerea în practică a hotărârilor CCJ şi a deciziilor BPN, CDJ și BPJ aferente departamentelor politici economice, mediu de afaceri și fonduri europene, politici sociale, relații cu sindicate, patronate, organizații neguvernamentale şi grupuri de cetățeni, politici privind administrația publică locală şi centrală, justiție, siguranță națională, ordine publică şi siguranța cetățeanului, politici în agricultură, silvicultură, mediu şi dezvoltare rurală, politici în educație, cercetare, cultură, culte, minorități şi sport și politici în sănătate; coordonează activitatea 
organizațiilor interne la nivelul filialei și a Senatului PNL în vederea integrării activității acestora în acțiunea unitară a partidului; coordonează activitatea Ligii Aleșilor Locali de la nivel județean.
(3) Un prim-vicepreşedinte desemnat de preşedinte prezidează lucrările BPJ, CDJ, CCJ și preia toate atribuțiile acestuia în absența preşedintelui.

Art. 36
(1) Secretarul general este responsabil pentru ducerea la îndeplinire a hotărârilor CCJ şi a deciziilor BPJ. El coordonează activitatea secretarilor generali adjuncți şi implementează programele şi proiectele politice aprobate de CCJ, CDJ şi BPJ.
(2) Secretarii generali-adjuncți primesc însărcinări de la secretarul general conform Statutului PNL;
(3) Atribuțiile secretarului general sunt prevăzute în anexa nr. 2 a prezentului regulament.

Art. 37
(1) Prim-vicepreşedinții, vicepreşedinții şi secretarul general sunt liderii acțiunii politice şi de imagine a partidului la nivel județean, putând exprima public poziția partidului în legătură cu temele politice de actualitate din domeniile pe care le coordonează.
(2) Vicepreşedinții duc la îndeplinire hotărârile şi deciziile organismelor de conducere ale partidului de la nivel central şi județean.
(3) Vicepreşedinții responsabili pentru departamente coordonează activitățile din domeniul aferent departamentului precum şi activitatea comisiei de specialitate corespunzătoare.

Art. 38

. (1)  Preşedinți de comisii de specialitate coordonează
activitatea comisiei de specialitate corespunzătoare.
. (2)  Pune în aplicare deciziile forurilor de conducere ale partidului în
respectivele organizații. Art. 39
(1) Trezorierul este responsabil de încasarea, evidența şi gestionarea sumelor provenite din cotizațiile şi donațiile membrilor, precum și donațiile altor persoane fizice sau juridice.
(2) Împreună cu preşedintele BPJ, trezorierul este administratorul întregului patrimoniu şi al resurselor materiale şi financiare ale partidului la nivelul filialei.

(3) Trezorierul coordonează activitatea financiar-contabilă a partidului la nivelul filialei, întocmeşte bugetul propriu de venituri şi cheltuieli şi răspunde de executarea acestuia.
(4) Atribuțiile trezorierului sunt prevăzute în anexa nr. 3 a prezentului regulament.

Art. 40
(1) Absența nemotivată a prim-vicepreședintilor, vicepreşedinților, secretarilor generali, secretarilor generali adjuncți sau a membrilor la 3 reuniuni consecutive ale BPJ (cu excepția BP Diaspora) atrage demiterea de drept din funcție a celui în cauză şi organizarea de alegeri pentru funcția respectivă, în prima reuniune a CDJ sau a comisiilor de specialitate;
(2) Absența, precum şi motivarea sunt anunțate preşedintelui BPJ sau, în lipsa acestuia, unuia dintre prim-vicepreşedinți.
(3) Absențele se motivează de către BPJ.

Art. 41
În îndeplinirea atribuțiilor ce le revin, membrii BPJ cooperează între ei, solicită şi transmit informații organismelor de conducere ale partidului de la nivel central şi local, celorlalte structuri ale partidului.

Art. 42
Secretarul general al filialei asigură transmiterea informațiilor necesare de la secretariat către organismele de conducere ale partidului de la nivel central, precum şi de la acestea către secretariatul BPJ.

CAPITOLUL III ORGANIZAȚIA LOCALĂ A PARTIDULUI COMITETUL DE COORDONARE LOCAL (CCL)

Art. 43
(1) Comitetul de Coordonare Local (CCL) este organismul de conducere a activității politice pe teritoriul unui municipiu, a unui oraş sau a unei comune.
(2) CCL se subordonează CCJ şi, între şedințele acestuia, CDJ şi BPJ.

Art. 44
(1) CCL este format din toti membrii organizatiei respecive.
(2) Sunt membri de drept:
a) membrii BPL;
b) preşedinții organizațiilor de secție de votare, de cartier̆ sau organizațiilor săteşti, după caz;
c) primarul, viceprimarul şi consilierii locali.
(3) Sunt membri aleşi potrivit următoarelor criterii:
a) pentru localitățile în care organizația locală are sub 100 de membri cotizanți, la reuniunile CCL participă toți membrii;
b) pentru localitățile în care organizația locală are peste 100 de membri cotizanți, la reuniunile CCL numărul membrilor aleşi trebuie să fie mai mare cu cel puțin 30% decât numărul membrilor de drept.
(4) Numărul membrilor aleşi în organizațiile de secție de votare, organizații de cartier̆ sau de sat după caz, se stabilește în funcție de rezultatele electorale de la ultimele 2 scrutine electorale.

Art. 45
Prin hotărârea Biroului Politic Local (BPL), la reuniunile CCL pot fi invitate şi alte persoane. Persoanele invitate nu au drept de vot.

Art. 46
CCL are următoarele atribuții:

a) organizează, îndrumă şi controlează întreaga activitate de partid de pe teritoriul respectivei unități administrativ-teritoriale, pe baza şi în vederea punerii în aplicare a hotărârilor şi deciziilor organismelor de conducere ale partidului de la nivel central şi județean;

b) asigură legătura cu militanții, membrii şi simpatizanții partidului, în vederea explicării şi promovării politicii şi programelor PNL;
c) alege, o dată la 4 ani, în perioada stabilită de CN, prin vot secret, BPL, în componența stabilită de prezentul regulament;

d) contribuie prin sugestiile, dezbaterile, informațiile şi inițiativele sale la fundamentarea, îmbunătațirea şi concretizarea politicii, hotărârilor partidului şi deciziilor organismelor de conducere de la niveluri superioare; e) propune BPJ candidații pentru alegerile locale, la nivel local;

f) retrage sprijinul politic pentru reprezentanții partidului care ocupă funcții alese sau numite în administrația publică locală, cu sprijinul politic al PNL.

g) analizează activitatea desfăşurată de organele de conducere alese precum şi a membrilor aleşi sau numiți în administrația locală şi aprobă programele de activitate ale acestora;

Art. 47
(1) CCL îşi desfăşoară activitatea în cadrul unor reuniuni ordinare şi extraordinare.
(2) Reuniunile ordinare se desfăşoară trimestrial. CCL se reuneşte, obligatoriu, în săptăna premergătoare reuniunii CCJ.
Excepție fac cazurile în care reuniunile CCJ sunt datorate alegerii conducerii proprii. În această situație, reuniunile CCL vor avea loc în decursul celor 60 de zile premergătoare alegerilor pentru conducerea CCJ. (3) În cazul în care CCL nu se întruneşte regulamentar în cadrul reuniunilor ordinare, BPJ poate hotărî convocarea CCL pentru organizarea de noi alegeri pentru BPL.
(4) Reuniunile extraordinare ale CCL pot fi convocate de preşedintele BPL, de 1/3 din membrii BPL sau de către BPJ.
(5) Data şi locul de desfăşurare a reuniunilor ordinare ale CCL se comunică individual membrilor acestui organism cu cel puțin 10 zile înainte, iar în cazul reuniunilor extraordinare, cu cel puțin 5 zile înainte.

Art. 48
Reuniunile CCL se desfăşoară regulamentar în prezența a jumătate plus unu din numărul total de membri.

Art. 49
(1) Reuniunile CCL sunt conduse de preşedinte sau, în lipsa acestuia, de un prim-vicepreşedinte sau de unul dintre vicepreşedinți, desemnat prin decizie de preşedinte, după caz.
(2) În cazul în care CCL este convocat de BPJ, lucrările acestuia sunt conduse de un membru desemnat de către BPJ.

Art. 50
(1) În cursul lunii noiembrie, BPL prezintă CCL un raport anual de activitate, precum şi un program de activitate pe anul următor.
(2) Raportul anual şi programul de activitate sunt supuse dezbaterii CCL, care le aprobă prin hotăre.

Art. 51
(1) Ordinea de zi şi materialele ce vor fi supuse dezbaterii şi aprobării CCL sunt stabilite şi pregătite de către BPL. Ordinea de zi poate fi completată la începutul reuniunii cu propuneri formulate de către cei prezenți şi acceptate prin vot. Întreaga ordine de zi se supune votului.
(2) La reuniunile ordinare și extraordinare ale CCL, puncte obligatorii ale ordinii de zi sunt:
a. alegerea unui secretariat tehnic al ședinței, format din minim 3 membri; b. validarea prezenței statutare a reuniunii;
c. analiza activității BPL din perioada anterioară.
(3) Lucrările reuniunii vor fi consemnate într-un proces-verbal, semnat de către membrii secretariatului tehnic care se înregistrează şi se păstrează de către secretariatul organizației.

Art. 52
(1) În limita atribuțiilor sale, CCL adoptă hotărâri cu majoritatea voturilor membrilor prezenți.

(2) Hotărârile adoptate sunt obligatorii pe raza unității administrativ- teritoriale respective.
(3) Hotărârile adoptate se semnează de către cel care a condus şedința, se numerotează şi se datează de-a lungul unui an calendaristic, iar originalele se păstrează într-un dosar special.

(4) O copie a fiecărei hotărâri a CCL se transmite, obligatoriu, la secretarul general al filialei, în termen de 10 zile de la adoptare, sub sancțiunea nulității hotărârilor adoptate.

BIROUL POLITIC LOCAL (BPL)

Art. 53
(1) BPL este organismul permanent de conducere a activității partidului, la nivel local, între reuniunile CCL.
(2) La nivelul municipiilor capitală resedinta de județ, BPL este compus din:
a) preşedinte;
b) 2 prim-vicepreşedinți, responsabili pentru următoarele domenii:
I) strategii politice şi comunicare;
II) politici publice;
c) secretar general;
d) 8 vicepreşedinți, responsabili pentru următoarele departamente:
(I) Departamentul pentru Strategii şi Relații Politice;
(II) Departamentul Imagine, Comunicare, Relații cu mass-media şi Purtător de cuvânt;
(III) Departamentul pentru Politici Economice, Mediu de afaceri, Dezvoltare Regională şi Fonduri Europene;
(IV) Departamentul pentru Politici Sociale, Relații cu Sindicate, Patronate, Organizații Neguvernamentale şi grupuri de cetățeni;
(V) Departamentul pentru Politici privind Administrația Publică, Justiție, Siguranță Națională, Ordine Publică şi Siguranța Cetățeanului;
(VI) Departamentul pentru Politici în Agricultură, Silvicultură, Mediu şi Dezvoltare Rurală;

(VII) Culte, Minorități şi Sport
(VIII) Departamentul pentru Politici în Sănătate.
e) preşedinții de organizații de cartier̆, cu rang de vicepreşedinte

f) primarul sau viceprimarii municipiului capitală de județ, membri PNL;

g) preşedinții organizațiilor interne;
h) 2 secretari generali adjuncți;
i) 8 secretari executivi, responsabili pentru următoarele domenii:

(I) preşedinte comisia pentru strategii politice;
(II) preşedinte comisia pentru economie, finanțe, fonduri europene şi mediu de afaceri;
(III) preşedinte comisia pentru muncă, protecție socială, sindicate, patronate, organizații neguvernamentale şi grupuri de cetățeni;
(IV) preşedinte comisia pentru administrația publică, locală şi centrală, justiție, siguranță națională, ordine publică şi siguranța cetățeanului;
(V) preşedinte comisia pentru agricultură, silvicultură, mediu și dezvoltare rurală;
(VI) preşedinte comisia pentru educație, cercetare, cultură, culte, minorități şi sport;
(VII) preşedinte comisia pentru sănătate;
(VIII) preşedinte comisia pentru dezvoltare

15 membri alesi in ordinea descrescatoare a numarului de voturi obtinute;
j) trezorier.

K) presedintii organizatiilor interne
Prevederile art. 30-42 se aplică în mod corespunzător.
În cazul în care numărul comisiilor de specialitate este mai mic decât 8, se suplimentează numărul secretarilor executivi aleşi în CCL cu numărul comisiilor neformate la nivelul local respectiv.
(3) La nivelul celorlalte municipii si oraşelor şi comunelor, BPL este format din:
a) în cazul municipiilor şi oraşelor: preşedinte, 6-8 4-8 vicepreşedinți, primarul și/sau vice-primarul municipiului sau orașului, parlamentarii PNL din localitate, 6-8 secretari executivi membri, preşedinții organizațiilor interne, președinții de cartier̆, precum şi trezorierul;
b) în cazul comunelor cu peste 100 de membri: preşedinte, 3 vicepreşedinți, primarul și/sau viceprimarul comunei, 5 secretari 
executivi, preşedinții organizațiilor interne, preşedinții organizațiilor de cartier̆ sau de sat, precum şi trezorierul;
c) în cazul comunelor care au până la 100 de membri: preşedinte, 2 vicepreşedinți, primarul și/sau viceprimarul comunei, 3 secretari executivi, preşedinții organizațiilor interne, preşedinții organizațiilor de sat.

b) in cazul comunelor: presedinte, 1-3 vicepresedinti, 4-9 membri si secretarul-trezorier;

(4) Cu aprobarea BPJ, numărul vicepreşedinților şi al membrilor poate fi majorat, în condițiile fuzionării, prin absorbție, cu alte partide politice.
(5) Vicepreşedinții şi membrii BPL îndeplinesc atribuțiile vicepreşedinților din domeniile respective ale BPJ. Comasarea activității se va face prin hotărârea CCL, la propunerea BPL.

(6) Vicepreşedinții şi membriii BPL se subordonează preşedintelui BPL, precum şi vicepreşedinților şi membrilor de la nivelul BPJ şi conlucrează cu secretariatele de resort ale acestuia, iar trezorierul îşi desfăşoară activitatea sub coordonarea trezorierului de la nivelul BPJ.

(7) Secretarii generali adjuncți responsabili de activitățile privind gestiunea carierei asigură şi transmit secretariatului de resort din cadrul BPJ, în mod operativ şi periodic, situațiile privind primirea de noi membri, sancțiunile aplicate, demisiile şi radierile, precum şi datele privind vechimea în partid a membrilor organizației respective, pe baza criteriilor privind gestiunea carierei.

(8) Secretarii generali adjuncți responsabili de activitățile privind gestiunea carierei vor coopera cu trezorierul în urmărirea modului în care membrii îşi achită (cotizația şi contribuțiile financiare) toate tipurile de cotizații stabilite, corelat cu drepturile acestora de a alege şi a fi aleşi sau de a candida în interiorul sau în afara partidului, informând despre aceasta preşedintele BPL, precum şi secretarul general adjunct de la nivelul BPJ.

Art. 54
(1) Candidaturile pentru funcția de preşedinte vor fi supuse analizei şi avizării BPJ.

(2) Alegerile în organizațiile locale, altele decât organizațiile din municipiile reşedință de județ, se desfăşoară succesiv: preşedinte, vicepreşedinți, membri, secretar-trezorier.
a) în cazul preşedintelui, dacă în primul tur niciunul dintre candidați nu a întrunit majoritatea necesară, se organizează un nou tur de scrutin cu participarea celor 2 candidați care au obținut cele mai multe voturi. Este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi;

b) pentru funcțiile de vicepreşedinte, membru şi trezorier sunt declarați aleşi candidații care au obținut cel mai mare număr de voturi, în ordine descrescătoare.

Art. 55
(1) Reuniunile ordinare ale BPL de la nivelul municipiilor, altele decât capitala de județ, oraşelor şi comunelor se desfăşoară o dată pe lună.
(2) Dispozițiile prezentului regulament cu privire la convocarea şi desfăşurarea reuniunilor ordinare şi extraordinare ale BPJ, respectiv art. 25 alin. (2), se aplică în mod corespunzător şi pentru BPL.

Art 56
BPL are următoarele atribuții:
a) organizează şi conduce întreaga activitate internă a partidului la nivelul organizației locale între două sesiuni consecutive ale CCL;
b) asigură ducerea la îndeplinire a hotărârilor şi deciziilor organismelor de conducere ale partidului de la nivel județean și local;
c) conduce, îndrumă şi controlează activitatea organismelor partidului de la nivel local;
d) coordonează acțiunile partidului la nivel local, pe baza priorităților şi programelor sectoriale şi teritoriale stabilite de organismele de conducere ale partidului de la nivel județean și local;
e) urmăreşte activitatea consiliului local și a serviciilor publice de la nivel local şi adoptă măsurile ce se impun ca reacție la acțiunile acestora;
f) coordonează activitățile de recrutare, selecție, stabilire şi instruire a candidaților pentru alegerile locale și pentru funcțiile numite la nivel 
local, în afara partidului, pe baza regulamentului privind cariera politică, şi le supune aprobării CCL;
g) organizează și conduce nemijlocit activitatea din campaniile pentru alegerile locale, parlamentare, europene şi prezidențiale, pe baza deciziilor şi măsurilor stabilite de BPJ;

h) propune CCL suspendarea sau demiterea din funcții a unor membri ai organismelor de conducere ale partidului de la nivel local.
J) completează BPL în cazul vacantării unor funcții, în termenul stabilit de BPJ; decizia BPL este supusă avizării în prima sedință CCL; funcțiile vacante vor fi ocupate prin alegeri, în prima sedință de CCL;

k) în cazul vacantării funcției de preşedinte, BPL desemnează, în termen de 10 zile, prin vot secret, unul dintre prim-vice preşedinți ca preşedinte interimar; alegerile pentru funcția de președinte BPL se organizează în termenul stabilit de BPJ; nu se organizează alegeri în cazul în care a fost convocată o Convenție Națională Ordinară;

l) îndeplineşte orice alte atribuții şi aplică orice alte măsuri concrete stabilite de organismele de conducere ale partidului de la nivel județean, precum şi de către CCL ;
m) propune CCL lista delegaților pentru participarea la CON;

n) urmăreşte încasarea cotizațiilor și a donațiilor la nivelul organizației.

CAPITOLUL IV. ORGANIZAREA, DESFĂŞURAREA ŞI CONDUCEREA ACTIVITĂȚII LA NIVELUL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI ŞI SECTOARELOR ACESTUIA

Art. 57
Comitetul de Coordonare al Municipiului București (CCMB) este organismul de conducere, decizie politică şi armonizare organizatorică a activității desfășurate de PNL la nivelul Municipiului București.

Art. 58

(1) Comitetul de Coordonare al Municipiului București este format din membri de drept şi membri aleşi de filialele de la nivelul sectoarelor. Numărul participanților nu poate fi mai mic de 1.000 membri.
(2) Sunt membri de drept:

a) membrii Colegiului Director al Municipiului Bucureşti;
b) parlamentarii europeni, membri ai Filialelor de Sector
c) consilierii generali ai Municipiului Bucureşti, membri ai PNL;
d) preşedintele CoAMB;
e) preşedintele CMBRC.
(3) Sunt membrii aleşi ai Comitetului de Coordonare al Municipiului București membri ai Filialelor de Sector aleşi de către Biroul Politic de Sector al Municipiului București, după norma de reprezentare pentru fiecare Filială stabilită de Biroul Politic al Municipiului Bucureşti, avându- se în vedere, în principal, rezultatele electorale la ultimele 2 alegeri, indiferent de tipul acestora. Numărul membrilor aleşi trebuie să fie cu minim 30% mai mare decât numărul membrilor de drept.

Art. 59
Prin decizia Biroului Politic al Municipiului Bucureşti la reuniunile Comitetului de Coordonare al Municipiului București pot fi invitate şi alte persoane. Persoanele invitate nu au drept de vot.

Art. 60
(1) Atribuțiile Comitetului de Coordonare al Municipiului București sunt:
a) conduce întreaga activitate politică de la nivelul Municipiului Bucureşti; b) examinează şi aprobă activitatea Biroului Politic al Municipiului Bucureşti şi a Colegiului Director al Municipiului Bucureşti, analizează rapoartele Biroului Politic al Municipiului Bucureşti sau Colegiului Director al Municipiului Bucureşti, adoptând măsurile ce se impun;
c) alege, o dată la 4 ani, în perioada stabilită de Consiliul Național, membrii Biroului Politic al Municipiului Bucureşti (cu excepția președinților filialelor de sector), trezorierul, precum şi președinții CoAMB şi CMBRC; alegerile se organizează în conformitate cu art. 60 din prezentul regulament;

d) Revocă, prin vot secret, unii membrii ai Biroului Politic al Municipiului București (cu excepția membrilor de drept), la propunerea motivată a președintelui Biroului Politic al Municipiului București sau a 1⁄2 din membrii Biroului Politic al Municipiului București (se scoate „1/4 dintre membrii Colegiului Director al Municipiului București”) și alege membrii Biroului Politic al Municipiului București pentru funcțiile rămase vacante prin demisie sau revocare rămasă definitivă prin lipsa contestării sau printr-o decizie a Curții de Arbitraj;

e) validează propunerile Biroului Politic al Municipiului Bucureşti privind candidaturile pentru alegerile pentru Parlamentul României şi Parlamentul European, înainte de a fi transmise spre aprobare Biroului Politic Național;

f) validează propunerile Biroului Politic al Municipiului Bucureşti pentru funcția de Primar General al Municipiului București și pentru funcțiile de primari ai Sectoarelor Municipiului București și le trimite spre aprobare Biroului Politic Național;

g) desemnează candidații pentru funcția de Consilier General al Municipiului București;
h) adoptă hotărâri cu privire la propunerile CoAMB şi CMBRC, pe baza competențelor ce îi revin, potrivit dispozițiilor statutare;

i) hotărăşte sancționarea membrilor care ocupă funcții la nivelul Municipiului Bucureşti, în cadrul partidului sau la nivelul administrației publice locale sau a altor instituții la care au fost numiți cu sprijinul partidului, potrivit dispozițiilor statutare;

j) îndeplineşte orice alte atribuții stabilite de organismele de conducere ale partidului de la nivel național.
(2) Prevederile organizatorice prevăzute în art. 14-19 din ROLJ se aplică similar și la nivelul CCMB; mențiunile de la art. 11 se asimilează cu prevederile art. 58, respectiv denumirea de județ se asimilează cu Municipiul Bucureşti, denumirea CCJ se asimilează cu Comitetul de Coordonare al Municipiului București, denumirea CDJ se asimilează cu Colegiul Director al Municipiului Bucureşti, denumirea BPJ se asimilează cu Biroul Politic al Municipiului Bucureşti, denumirea CoAJ se asimilează cu CoAMB.

Art. 61
(1) Comitetul de Coordonare al Municipiului București alege, o dată la 4 ani, în perioada stabilită de CN, preşedintele, 2 prim-vicepreşedinți, secretarul general, preşedintele CoAMB şi preşedintele CMBRC, precum şi trezorierul. 
Candidaturile pentru funcția de preşedinte vor fi supuse avizării BPN.

(2) Preşedintele Filialei Municipiului Bucureşti este ales cu voturile a jumătate plus unu din numărul membrilor Comitetului de Coordonare al Municipiului București prezenți. În cazul în care în primul tur nu s-a întrunit majoritatea necesară, se organizează un nou tur de scrutin cu participarea primilor doi candidați în ordinea descrescătoare a voturilor primite.
Este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi.

(3) Se întocmesc 2 buletine de vot pe care se înscriu candidații la funcțiile de prim-vicepreşedinte, pe fiecare domeniu de responsabilitate.
Sunt aleşi prim-vicepreşedinți, pe fiecare domeniu, candidații care au întrunit cel mai mare număr de voturi;

Se întocmesc 2 buletine de vot pe care se înscriu candidații la funcțiile de vicepreşedinte..
Sunt aleşi vicepreşedinți, candidații care au întrunit cel mai mare număr de voturi;
– Se întocmește un buletin de vot pe care se înscriu candidații la funcția de secretar general.
– Se întocmește un buletin de vot pe care se înscriu candidații la funcția de trezorier.
– Se întocmește un buletin de vot pe care se înscriu candidații la funcția de preşedinte CoAMB.
– Se întocmește un buletin de vot se pe care înscriu candidații la funcția de preşedinte CMBRC.
Pentru funcțiile de secretar general, trezorier, preşedinte al CoAMB şi al CMBRC, sunt declarați aleşi candidații care au obținut cel mai mare număr de voturi, în ordine descrescătoare.
(4) Alegerea se face succesiv:
– în prima etapă – preşedintele;
– în a două etapă – prim-vicepreşedinții si vicepresedintii;
– în a treia etapă – secretarul general şi trezorierul;
– în a patra etapă – președinții CoAMB și CMBRC.

Un membru poate candida succesiv la funcțiile de preşedinte, prim- vicepreşedinte, secretar general sau trezorier şi președinte CoAMB sau președinte CMBRC.
(5) Candidaturile se depun pe funcții, în scris, la Secretariatul General al Biroului Politic al Municipiului Bucureşti, cu cel puțin 7 zile calendaristice înaintea şedinței respective. Ele se transmit BPMB de sector cu 5 zile calendaristice înainte de şedința Comitetului de Coordonare al Municipiului București.

(6) Ori de câte ori este necesar, Comitetul de Coordonare al Municipiului București va completa Biroul Politic al Municipiului Bucureşti, procedând conform alineatelor precedente.
(7) În cazul unei decizii a Biroului Politic Național cu privire la dizolvarea Biroului Politic al Municipiului Bucureşti, în termen de 30 de zile, Comitetul de Coordonare al Municipiului București organizează alegeri în conformitate cu art. 18 alin. 4-7 din ROLJ. Nu se pot organiza alegeri cu mai puțin de 90 de zile înaintea datei în care s-a convocat o Convenție Națională Ordinară.

(8) În perioada începând cu data convocării Convenției Naționale Ordinare, pâna la alegerea unei noi conduceri a filialei Municipiului București, Biroului Politic Național numeşte un preşedinte şi un Birou Politic al Municipiului Bucureşti interimar, cu componența și atribuțiile conforme cu art. 64-67 ale prezentului regulament şi prevederile statutare specifice.

Art. 62
(1) Colegiul Director al Municipiului Bucureşti (CDMB) este organismul permanent de conducere a activității partidului la nivelul Capitalei între reuniunile Comitetului de Coordonare al Municipiului București.
(2) Colegiul Director al Municipiului Bucureşti este format din Biroul Politic al Municipiului Bucureşti, parlamentarii, Primarii și viceprimarii sectoarelor Municipiului București și liderii grupurilor de consilieri de la nivelul sectoarelor.
(3) Colegiul Director al Municipiului Bucureşti se reuneşte trimestrial sau ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui Biroului Politic al 
Municipiului Bucureşti, sau la cererea a mai mult de jumătate din membrii Biroului Politic al Municipiului Bucureşti.

Art. 63
Colegiul Director al Municipiului Bucureşti are următoarele atribuții:
a) analizează modul de transpunere în practică a Programului politic al partidului în Municipiul Bucureşti;
b) hotărăşte direcțiile principale pe baza cărora îşi desfăşoară activitatea organizațiile de sector;
c) analizează activitatea organizatorică în Municipiul București, relațiile organizațiilor de sector cu Biroul Politic al Municipiului Bucureşti şi decide măsuri în această privință;
d) adaptează, la specificul Municipiului Bucureşti, programele şi acțiunile din campania electorală pentru alegerile locale;
e) alege membrii CoAMB și CMBRC, în conformitate cu art. 22 al prezentului regulament;

Art. 64
Prevederile art. 2 al prezentului regulament se aplică corespunzător, titulatura de județ se asimilează cu filiala Municipiului Bucureşti, titulatura de Colegiu Director Județean se asimilează cu Colegiu Director al Municipiului Bucureşti, titulatura Birou Politic Județean se asimilează cu Biroul Politic al Municipiului Bucureşti.

Art. 65
Biroul Politic al Municipiului Bucureşti (BPMB) este organismul permanent de conducere a activității partidului la nivelul Capitalei între reuniunile Colegiului Director al Municipiului Bucureşti.

Art. 66
Biroul Politic al Municipiului Bucureşti are următoarele atribuții:
a) organizează şi conduce întreaga activitate a partidului de la nivelul Municipiului Bucureşti între două sesiuni consecutive ale Colegiului Director al Municipiului Bucureşti;

b) asigură ducerea la îndeplinire a hotărârilor şi deciziilor organismelor de conducere ale partidului de la nivel național;
c) supraveghează activitatea organismelor partidului de la nivelul sectoarelor Municipiului Bucureşti;

d) coordonează acțiunile partidului desfășurate la nivelul Municipiului Bucureşti, pe baza priorităților şi programelor sectoriale şi teritoriale stabilite de organismele de conducere ale partidului de la nivel central;
e) proiectează metodele şi asigură mijloacele pentru realizarea programelor politice ale partidului dezvoltate la nivelul Municipiului București;

f) urmăreşte activitatea Consiliului General al Municipiului Bucureşti, a Primarului General al Municipiului Bucuresti, a Prefecturii Municipiului București, a serviciilor deconcentrate de la nivelul Municipiului București şi adoptă măsurile ce se impun ca reacție la acțiunile acestora

g) organizează relațiile cu alte partide, grupări şi formațiuni politice, cu sindicatele, precum şi cu organismele şi structurile administrației locale şi ale societății civile, pe baza deciziilor adoptate în acest sens de către BPN; h) validează candidații propuși de Comitetele de Coordonare a Sectoarelor Municipiului București și aprobă lista și ordinea acestora pe lista pentru Consiliul General al Municipiului București, în baza Regulamentului privind Cariera Politică, sau conform criteriilor stabilite la nivelul PNL și le supune aprobării Comitetului de Coordonare al Municipiului Bucureşti;

i) avizează candidații propuși de Comitetele de Coordonare a Sectoarelor Municipiului București pentru functia de primar de Sector și le supune validarii Comitetului de Coordonare al Bucureşti;
j) stabileşte candidaturile pentru funcțiile numite la nivelul Municipiului Bucureşti, pe baza propunerilor Comitetelor de Coordonare al Sectoarelor Municipiului București și a Regulamentului privind Cariera Politică şi le supune, după caz, aprobării Colegiul Director al Municipiului Bucureşti sau Biroului Politic Național şi CDN;

k) stabilește, în baza Regulamentului privind Cariera Politică, propunerile de candidaturi pentru Parlamentul României și Parlamentul European trimise de către Comitetele de Coordonare ale Sectoarelor Municipiului București și le supune spre validare Comitetului de Coordonare al Municipiului București;
l) conduce nemijlocit activitatea din campaniile pentru alegerile locale, parlamentare, europene şi prezidențiale desfășurate la nivelul Municipiului București, pe baza deciziilor şi măsurilor stabilite de BPN;

m) sancționează membrii de partid cu funcții alese sau numite la nivelul Municipiului București în interiorul partidului sau dobândite prin susținerea partidului, potrivit dispozițiilor statutare;
n) completează Biroul Politic al Municipiului Bucureşti în cazul vacantării unor funcții, în termen de 30 de zile de la demisie sau revocare rămasă definitivă prin lipsa contestării sau printr-o decizie definitivă și irevocabilă a CA; decizia Biroului Politic al Municipiului Bucureşti este supusă avizării în prima sedință a Colegiului Director al Municipiului Bucureşti; funcțiile vacante vor fi ocupate prin alegeri, în prima sedință a Comitetului de Coordonare al Municipiului București;

o) în cazul vacantării funcției de preşedinte al Biroului Politic al Municipiului Bucureşti, desemnează, în termen de 10 zile, prin vot secret, unul dintre prim-vicepreşedinți ca preşedinte interimar; în termenul stabilit de BPN, se organizează alegeri pentru funcția de preşedinte al Biroului Politic al Municipiului Bucureşti; nu se pot organiza alegeri cu mai puțin de 90 de zile înaintea datei în care s-a convocat o Convenție Națională Ordinară;

p) îndeplineşte orice alte atribuții şi aplică orice alte măsuri concrete stabilite de organismele de conducere ale partidului de la nivel național, precum şi de către Comitetul de Coordonare al Municipiului București sau Colegiul Director al Municipiului Bucureşti.

Art. 67
(1) Din Biroul Politic al Municipiului Bucureşti fac parte:
a) preşedintele;
b) 2 prim-vicepreşedinți, responsabili pentru următoarele domenii: (I) strategii politice şi comunicare; (II) politici publice.
c) 2 vicepresedinti
d) secretarul general;

e) preşedinții Filialelor de sector, cu rang de vicepreşedinți;
f) Primarul General al Municipiului București şi Viceprimarii Generali ai Municipiului București, membri ai PNL;
g) liderul grupului de consilieri ai Consiliului General al Municipiului București;
h) Preşedinții organizațiilor interne la nivel de Municipiu Bucureşti.
(2) Cu aprobarea BPN, numărul vicepreşedinților poate fi majorat cu 2, în condițiile fuzionării, prin absorbție, cu alte partide politice, liderii de la nivelul Municipiului București ai acestora urmând să devină vicepreşedinți BPMB.
(3) Persoanele care vor ocupa funcția de vicepreşedinte al BPMB, în condițiile alin. (2), vor fi supuse validării în prima reuniune a CCMB şi vor exercita responsabilitățile ce vor fi stabilite de BPMB.

Art. 68
Preşedintele Biroului Politic al Municipiului Bucureşti îndeplineşte următoarele atribuții:
(1) Preşedintele Biroul Politic al Municipiului Bucureşti este coordonatorul întregii activitati politice a partidului la nivelul Municipiului Bucureşti;
(2) Preşedintele Biroului Politic al Municipiului Bucureşti este garantul aplicării şi respectării prevederilor statutare şi regulamentare de către Biroul Politic al Municipiului Bucureşti, Colegiul Director al Municipiului Bucureşti şi Comitetul de Coordonare al Municipiului București.
(3) Preşedintele Biroului Politic al Municipiului Bucureşti răspunde de punerea în practică, la nivelul Municipiului Bucureşti, a Programului politic, precum şi a hotărârilor şi deciziilor organismelor de conducere ale partidului de la nivel central.
(4) Preşedintele Biroului Politic al Municipiului Bucureşti prezidează lucrările Biroului Politic al Municipiului Bucureşti, Colegiului Director al Municipiului Bucureşti şi Comitetului de Coordonare al Municipiului București la care participă. În absența preşedintelui, lucrările sunt prezidate de unul dintre prim-vicepreşedinți, desemnat prin decizie de preşedinte.

(5) Preşedintele Biroului Politic al Municipiului Bucureşti îndeplineşte totodată şi următoarele atribuții principale:
a) coordonează activitatea partidului la nivelul Municipiului Bucureşti, precum și a membrilor Biroului Politic al Municipiului Bucureşti;

b) propune Biroului Politic al Municipiului Bucureşti măsuri pentru corelarea activității filialei cu linia politică generală a partidului şi cu evoluția situației economico-sociale locale;
c) reprezintă partidul, la nivelul Municipiului Bucureşti, în relațiile cu instituțiile statului şi reprezentanții autorităților administrației publice centrale şi locale, cu organizațiile politice, sindicatele, patronatele, precum şi cu organizațiile neguvernamentale.

(6) Preşedintele Biroului Politic al Municipiului Bucureşti îndeplineşte orice alte responsabilități şi sarcini stabilite şi de către BPN.
(7) Semnează lista de candidaturi pentru funcția de consilier la nivelul Municipiului București ce se depune la Biroul Electoral de la nivelul Municipiului București precum și candidatura la funcția de Primar General al Municipiului București ce se depune la Biroul Electoral de la nivelul Municipiului București.

(8) Pentru perioada în care este absent din motive obiective, preşedintele este înlocuit în exercitarea atribuțiilor ce îi revin de către unul dintre prim-vicepreşedinți, desemnat de preşedinte, anunțând despre aceasta Secretarul General al PNL.

Art. 69
Prevederile art. 35-36 din prezentul regulament se aplică corespunzător și pentru BPMB, după caz.

Art. 70
(1) Prim-vicepreşedinții, vicepreşedinții şi secretarul general sunt liderii acțiunii politice şi de imagine ai partidului la nivelul Municipiului Bucureşti, putând exprima public poziția partidului în legătură cu temele politice de actualitate din domeniile pe care le coordonează.

(2) Vicepreşedinții duc la îndeplinire hotărârile şi deciziile organismelor de conducere ale partidului de la nivel central şi de la nivelul Municipiului București.

Art.71
Trezorierul Biroului Politic al Municipiului Bucureşti îndeplineşte următoarele responsabilități:
(1) Împreună cu preşedintele Biroului Politic al Municipiului Bucureşti, este administratorul întregului patrimoniu şi al resurselor materiale şi financiare ale partidului din Filiala Municipiului Bucureşti.
(2) Coordonează activitatea financiar-contabilă a partidului la nivelul Municipiului Bucureşti, întocmeşte bugetul propriu de venituri şi cheltuieli şi răspunde de executarea acestuia.
(3) Preşedintele BPMB poate delega din atribuțiile sale privind activitatea financiar-contabilă către trezorierul Municipiului Bucureşti.

Art. 72
Comitetul de Coordonare al Sectorului Municipiului București (CCSMB) este organismul de conducere a activității politice a PNL la nilelul filialelor sectoarelor Municipiului Bucureşti.

Art. 73
(1) Comitetul de Coordonare al Sectorului Municipiului București este format din totalitatea membrilor fiecarui sector. din membri de drept și membri desemnați de către Organizațiile de Secție de Vot sau, după caz, de Organizațiile Cartierle.
(2) Sunt membrii de drept:
a) membrii Colegiului Director al Sectorului Municipiului București;
b) foştii parlamentari membri ai Filialei de Sector;
c) ministrii, secretarii de stat și subsecretarii de stat și asimilați ai acestora, alți conducători ai instituțiilor și autorităților administrației publice centrale, membri ai Filialei de Sector;
d) consilierii de sector, membri PNL.
(3) Sunt membrii aleşi, membrii de partid desemnați prin vot de OSV sau, după caz, de Birourile Permanente de Cartier̆, după norma de reprezentare

stabilită de Biroul Politic de Sector al Municipiului București, avându-se în vedere, în principal, rezultatele electorale la ultimele 2 alegeri, indiferent de tipul acestora. Numărul membrilor aleşi trebuie să fie cu cel puțin 30% mai mare decât numărul membrilor de drept.

Art. 74
Prin decizia Biroului Politic de Sector al Municipiului București la şedințele Comitetului de Coordonare al Sectorului Municipiului București pot fi invitate şi alte persoane. Persoanele invitate nu au drept de vot.

Art. 75
(1) Comitetul de Coordonare al Sectorului Municipiului București are următoarele atribuții:
a) conduce întreaga activitate politică de pe teritoriul sectorului respectiv; b) examinează şi aprobă activitatea Biroului Politic de Sector al Municipiului București şi a Colegiului Director al Sectorului Municipiului București, analizează rapoartele Biroului Politic de Sector al Municipiului București sau Colegiului Director al Sectorului Municipiului București, adoptând măsurile ce se impun;
c) Alege, o dată la 4 ani, în perioada stabilită de CN, membrii Biroului Politic de Sector al Municipiului București (cu excepția preşedinților organizațiilor interne) și trezorierul;
d) Revocă, prin vot secret, pe unii membri ai Biroului Politic de Sector al Municipiului București (cu excepția membrilor de drept), la propunerea motivată a preşedintelui Biroului Politic de Sector al Municipiului București, a mai mult de jumătate dintre membrii Biroului Politic de Sector al Municipiului București sau a 1⁄4 dintre membrii Colegiului Director al Sectorului Municipiului București și alege membrii Biroului Politic de Sector al Municipiului București pentru funcțiile rămase vacante prin demisie sau revocare rămasă definitivă prin lipsa contestării sau printr-o decizie definitivă și irevocabilă a CA;
e) desemnează candidații pentru funcția de consilier local, în baza propunerii Biroului Politic de Sector al Municipiului București;

f) stabilește candidații pentru funcția de primar de Sector și de consilier general, în baza propunerii Biroului Politic de Sector al Municipiului București și le trimite spre validare Comitetului de Coordonare al Municipiului București;

g) stabilește candidații pentru alegerile parlamentare și europarlamentare, în baza propunerii Biroului Politic de Sector al Municipiului București și le trimite spre avizare Biroului Politic al Municipiului București;
h) adoptă hotărâri cu privire la recomandările CoAMB şi CMBRC, pe baza competențelor ce îi revin, potrivit dispozițiilor statutare;

i) îndeplineşte orice alte atribuții stabilite de organismele de conducere ale partidului de la nivel național și de la nivelul Municipiului București.
(2) Dispozițiile art. 13-19 din prezentul regulament se aplică corespunzător.

Art. 76
(1) Colegiul Director al Sectorului Municipiului Bucureşti (CDSMB) este organismul de conducere a activității partidului la nivel de sector, în perioada dintre reuniunile Comitetul de Coordonare al Sectorului Municipiului București.
(2) Colegiul Director al Sectorului Municipiului București este format din Biroul Politic de Sector al Municipiului București, viceprimarii de Sectoare ale Municipiului București membri PNL, preşedinții organizațiilor de cartier̆. (3) Colegiul Director al Sectorului Municipiului București se reuneşte trimestrial sau ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui Biroului Politic de Sector al Municipiului București sau a 1/2 plus unu din membrii Biroului Politic de Sector al Municipiului București.

Art. 77
(1) Colegiul Director al Sectorului Municipiului București are următoarele atribuții:
a) transpune în practică Programul politic al partidului în sectorul Municipiului Bucureşti;
b) hotărăşte direcțiile principale de acțiune pe baza cărora îşi desfăşoară activitatea organizațiile de cartier̆;

c) analizează şi aprobă activitatea politică şi acțiunile de dezvoltare ale organizațiilor din sector;
d) analizează activitatea organizatorică în teritoriu, relațiile organizațiilor de cartier̆ cu Biroul Politic de Sector al Municipiului București şi decide măsuri în această privință.

(2) Dispozițiile art. 23 şi 24 se aplică corespunzător.

Art. 78
Biroul Politic de Sector al Municipiului București (BPSMB) este organismul permanent de conducere a activității partidului la nivelul sectorului între reuniunile Colegiului Director al Sectorului Municipiului București.

Art. 79
Biroul Politic de Sector al Municipiului București are următoarele atribuții: a) organizează şi conduce întreaga activitate internă a partidului la nivelul Sectorului între două sesiuni consecutive ale CDS;
b) asigură ducerea la îndeplinire a hotărârilor şi deciziilor organismelor de conducere ale partidului de la nivel național;
c) conduce, îndrumă şi controlează activitatea organismelor partidului de la nivel local precum și a organizațiilor interne constituite pe criterii specifice;
d) coordonează acțiunile partidului la nivel local, pe baza priorităților şi programelor sectoriale şi teritoriale stabilite de organismele de conducere ale partidului de la nivel central;
e) proiectează metodele şi asigură mijloacele pentru realizarea programelor politice ale partidului la nivelul organizațiilor locale; organizează cercuri de studii, biblioteci, conferințe, întruniri şi alte asemenea activități;
f) urmăreşte activitatea consiliului local şi primarului de Sector si adoptă măsurile ce se impun ca reacție la acțiunile acestuia;
g) organizează relațiile cu alte partide, grupări şi formațiuni politice, cu sindicatele, precum şi cu organismele şi structurile administrației locale şi ale societății civile, pe baza deciziilor adoptate în acest sens de către BPN;

h) coordonează activitățile de recrutare, selecție, stabilire şi instruire a candidaților pentru alegerile locale și pentru funcțiile numite la nivel local, în afara partidului, pe baza propunerilor CCZ şi a regulamentului privind cariera politică, avizează propunerile şi le supune aprobării CDS;

i) stabileşte candidații pentru funcția de consilier local și îi propune spre aprobare Comitetului de Coordonare de Sector al Municipiului București;
j) propune candidații pentru funcțiile de primar de Sector și consilier general

Comitetului de Coordonare de Sector al Municipiului București;
k) propune candidații pentru funcțiile de parlamentar și europarlamentar Comitetului de Coordonare de Sector al Municipiului București;
l) stabileşte, pe baza regulamentului privind cariera politică, candidaturile pentru Parlamentul României şi Parlamentul European şi le supune aprobării CCS;
m) stabileşte strategia, organizează și conduce nemijlocit activitatea din campaniile pentru alegerile locale, pe baza deciziilor şi măsurilor stabilite de BPN;
n) sancționează membri de partid cu funcții alese sau numite în interiorul partidului sau dobândite prin susținerea partidului, potrivit dispozițiilor statutare;
o) completează BPS în cazul vacantării unor funcții, în termenul stabilit de BPN; decizia BPS este supusă avizării în prima sedință CDS; funcțiile vacante vor fi ocupate prin alegeri, în prima sedință de CCS;
p) în cazul vacantării funcției de preşedinte, BPS desemnează, în termen de 10 zile, prin vot secret, unul dintre prim-vicepreşedinți ca preşedinte interimar; alegerile pentru funcția de președinte BPS se organizează în termenul stabilit de BPN; nu se organizează alegeri în cazul în care a fost convocată o Convenție Națională Ordinară;
qo) îndeplineşte orice alte atribuții şi aplică orice alte măsuri concrete stabilite de organismele de conducere ale partidului de la nivel național, precum şi de către CCS sau CDS;
r) întocmeşte listele cu propunerile de candidați pentru funcțiile din administrația publică centrală şi le înaintează Biroului Politic Național;

s) propune CDS cooptarea de membri în BPS în cazul unor regrupări ale forțelor politice la nivel teritorial;
ș) propune CDS lista delegaților pentru participarea la CON, respectiv CCMB;

t) convoacă CCS şi stabileşte norma de reprezentare la lucrările acestuia; ț) urmăreşte încasarea cotizațiilor și a donațiilor;
u) în cazuri excepționale, propune CDS cooptarea în funcții, peste structura aleasă, a unor personalități locale care s-au înscris în partid;

v) numeşte Birouri Cartierle Interimare sau, în cazul organizațiilor în curs de constituire, nuclee de conducere.

Art. 80
(1) De asemenea, prevederile din articolul 27, respectiv 30 – 42, se aplică în mod corespunzător, iar titulatura de județ se asimilează cu sector al Municipiului București.
(2) Preşedintele Biroului Politic de Sector al Municipiului București răspunde de punerea în practică la nivelul sectorului a hotărârilor şi deciziilor organismelor de conducere ale partidului de la nivelul Municipiului București, îndeplineşte responsabilitățile şi duce la îndeplinire sarcinile trasate de către Biroul Politic al Municipiului Bucureşti şi de către Biroul Politic Național.
(3) La nivelul filialelor de sector al Municipiului București nu se constituie Comisie de Arbitraj.
(4) Contestațiile membrilor de partid ai sectoarelor formulate la nivelul sectoarelor Municipiului București se depun în primă instanță la Comisia de Arbitraj a Municipiului București (CoAMB).

CAPITOLUL V ORGANIZAȚIA DE Cartier̆ ȘI ORGANIZAȚIA SĂTEASCĂ (OC-OS)

Art. 81

În conformitate cu art. 37 alin. 3 din statutul PNL, se înființează organizații de cartier̆, în municipii şi oraşe, şi organizații săteşti, în comune.

Art. 82
(1) Organizația de cartier̆ (OC), respectiv organizația sătească (OS) este formată din totalitatea membrilor partidului care domiciliază în cartier sau satul respectiv şi poartă denumirea acestuia.
(2) Aceste organizații subordonează toate organizațiile de secții de votare de pe raza zonei sau satului respectiv, având ca principale sarcini promovarea politicii PNL, recrutarea de noi membri, organizarea şi buna desfăşurare a campaniilor electorale pentru alegerile locale, parlamentare şi prezidențiale, precum şi legătura cu BPL în vederea corelării activităților şi acțiunilor politice şi administrative de pe raza de responsabilitate.
(3) Organizația sătească se poate constitui din minim 1 și maxim 3 secții de votare, cu un număr minim de 11 membri pentru organizația sătească cu o singură secție de votare.
(4) Organizația de cartier̆ în orașe va cuprinde minim 2 și maxim 4 organizații de secții de votare.
(5) Organizația de cartier̆ în municipii va cuprinde minim 4 și maxim 8 organizații de secții de votare.
(6) Organizația de cartier̆ din sectoarele Municipiului București va cuprinde minim 10 și maxim 40 organizații de secții de votare și are statut de organizație locală.
(7) Aceste organizații sunt conduse de un birou politic de cartier̆, respectiv birou politic sătesc, alcătuit din preşedinții tuturor organizațiilor de secție de votare din subordine. Preşedintele organizației de cartier̆ este ales prin votul secret al preşedinților tuturor organizațiilor de secție de votare din subordine.
(8) Întrunirile biroului politic de cartier̆, respectiv biroului politic sătesc sunt statutare în prezența majorității preşedinților organizațiilor de secție de votare şi decid prin votul deschis al majorității celor prezenți.

CAPITOLUL VI ORGANIZAȚIA DE SECȚIE DE VOTARE (OSV)

Art. 83
(1) În conformitate cu art. 35 din Statutul PNL, se înființează Organizația de Secție de Votare, constituită pe teritoriul unei secții de votare, ce va purta numărul acesteia și va avea minim 10 5(cinci) membri.
(2) OSV va fi condusă de un președinte și un vicepreședinte aleși dintre membri organizației, validați de către Biroul Organizației Cartierle sau Sătească.

CAPITOLUL VII COMISII DE SPECIALITATE

Art. 84
(1) La nivelul organizațiilor locale din municipiile capitală de județ se formează comisiile de specialitate, în conformitate cu Capitolul 6 C. din Statutul PNL, în domeniile stabilite prin hotărâre a CCL. Comisiile vor cuprinde şi profesionişti în domeniile respective, persoane care nu sunt membri ai PNL. O comisie de specialitate la nivel local trebuie să cuprindă cel puțin 15 membri.
(2) La nivelul fiecărei organizații județene (de sector al municipiului Bucureşti) se formează comisiile de specialitate, în conformitate cu Capitolul 6 C. din Statutul PNL. Comisiile vor cuprinde şi profesionişti în domeniile respective, persoane care nu sunt membri ai PNL. O comisie de specialitate județeană (sector) trebuie să cuprindă cel puțin 20 de membri.
(3) Comisiile naționale vor cuprinde câte un reprezentant din fiecare filială județeană (de sector). Comisia va coopta şi alți membri, în special experți, în afara reprezentanților din fiecare organizație. Anual, se organizează o întâlnire la care participă toți membrii comisiilor județene.

(4) Preşedinții comisiilor naționale, județene şi locale sunt aleşi in prima sedinta a BPN, BPJ şi respectiv BPL.
(5) Comisiile îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu regulamentul propriu, avizat de CNSR și aprobat de BPN.

CAPITOLUL VIII DISPOZIȚII FINALE

Art. 85
(1) Filialele teritoriale județene nu au personalitate juridică.
(2) Filialele teritoriale județene îşi confecționează ştampile proprii pe baza aprobării Secretarului General al PNL, iar BPJ poate aproba organizațiilor locale din județul respectiv confecționarea de ştampile proprii.

Art. 86
(1) Eliberarea legitimației de partid, evidența acestora, precum și chitanțele cu dovada plății cotizațiilor, se asigură de către secretarul general adjunct responsabil cu gestionarea carierei militanților şi trezorierul BPJ, împreună cu un secretar desemnat de BPL şi trezorierul de la nivel local.
(2) BPJ poate aproba efectuarea acestor operațiuni şi de către unele BPL- uri, îndeosebi de la municipii şi oraşe.

Art. 87
Modul de repartizare a sumelor provenite din cotizații şi donații încasate la nivelul organizațiilor locale, precum şi a altor categorii de venituri prevăzute de lege, va fi stabilit prin hotăre de către de BPN.

Art. 88
Orice litigiu referitor la interpretarea şi aplicarea prezentului regulament este de competența CA, potrivit competențelor statutare şi regulamentare ce revin acesteia.

CAPITOLUL IX DISPOZIȚII TRANZITORII

Art. 89
Comitetul Executiv stabilit prin Decizia CN va fi alcătuit după cum urmează:
a) – În județele cu 4-6 colegii de deputați: – 23 membri;

– În județele cu 7-9 colegii de deputați: – 26 membri;

– În județele cu mai mult de 10 colegii de deputați: – 29 membri;
b) Parlamentarii PNL aleși în județul respectiv, alții decât copreședinții;
c) Președinții organizațiilor de femei și tineret, cu drept de vot;
d) Președinții celorlalte organizații interne, cu drept de vot consultativ;
e) Membrii CJEX vor fi desemnați de fiecare partid care a fuzionat, din cadrul Biroului Politic Județean, respectiv Biroului Permanent Județean, la propunerea președintelui filialei județene și supuși aprobării în Biroul Politic Județean al fostului PNL și în Colegiul Director Județean al fostului PDL.

Art. 90
Ponderea membrilor din fiecare partid în Comitetul Județean Executiv este stabilită în urma aplicării următoarelor criterii:
a) – 80 % rezultatul alegerilor europarlamentare;

– 20% numărul primarilor în funcție după aplicarea OUG 55/2014;

– Ponderea maximă este 65% la 35%;
b) În cazul în care, prin includerea parlamentarilor ponderea stabilită conform alin. a) se inversează, se suplimentează numărul membrilor CJEX astfel încât să se mențină ponderea calculată conform alin. a).

Art. 91
Organizațiile locale sunt conduse de 2 copreședinți.
Pe perioada de valabilitate a dispozițiilor tranzitorii prevăzute în Statut conducerea organizațiilor locale este asigurată de:
– Comitetul local executiv (CLEX);

– Biroul politic local comasat paritar.
Comitetul executiv este alcătuit după cum urmează: a) Municipiu reședință de județ
– Dacă există primar:

– 50% rezultatul alegerilor europarlamentare;
– 30 % bonus primar;
– 20% numărul consilierilor locali în funcție după aplicarea

OUG55/2014.
– Dacă nu există primar:
– 65% rezultatul alegerilor europarlamentare;
– 35% numărul consilierilor locali în funcție după aplicarea OUG 55/2014;
– ponderea maximă este 65% la 35%;
– numărul de membri în CLEX este același ca în CJEX, în conformitate cu art. 88, alin. (a) din prezentul regulament.
b) Orașe și muncipii (altele decât reședința de județ)
– Dacă există primar:
– 50% rezultatul alegerilor europarlamentare;
– 30 % bonus primar;
-20% numărul consilierilor locali în funcție după aplicarea OUG 55/2014.
– Dacă nu există primar:
– 65% rezultatul alegerilor europarlamentare;
– 35% numărul consilierilor locali în funcție după aplicarea OUG 55/2014;
– ponderea maximă este 70% la 30%;
– numărul de membri în CLEX este 19-23, prin decizia CJEX.

c) Comune: – Dacă există primar:

– 50% rezultatul alegerilor europarlamentare;
– 30 % bonus primar;
– 20% numărul consilierilor locali în funcție după aplicarea OUG 55/2014. – Dacă nu există primar:
– 65% rezultatul alegerilor europarlamentare;
– 35% numărul consilierilor locali în funcție după aplicarea OUG 55/2014; – ponderea maximă este 80% la 20%;
– numărul de membri in CLEX este 9-13, prin decizia CJEX.

d) La sedint